6,136 matches
-
îndeplinește această condiție, se organizează un al doilea tur de scrutin, în care concurează primii trei clasați, precum și orice candidat care a obținut mai mult de 15% din voturile exprimate în primul tur. În acest al doilea tur este declarat câștigător candidatul care obține cele mai multe voturi. Conform acestui sistem sunt distribuite 176 de locuri în Parlament. În plus, teritoriul Ungariei este împărțit în 20 de teritorii electorale plurinominale (regiunile electorale), în cadrul acestora fiind aleși maximum 152 de candidați. După numărarea voturilor
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
și, mai precis, ca un actor rațional care are preferințe determinate și un punct ideal, adică o politică pe care ar alege-o dacă ar putea alege singur. De asemenea, pentru fiecare actor cu putere de veto există un set câștigător, care cuprinde toate acele politici pe care actorul respectiv le consideră acceptabile și pe care acesta le ar putea vota pentru a înlocui statu-quoul. În continuare, selectarea unei politici se face în urma unui vot și a unor interacțiuni strategice dintre
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto dintr-un sistem politic, iar George Tsebelis subliniază faptul că numărul actorilor cu putere de veto poate varia în timp, în funcție de rezultatele competițiilor electorale. În momentul în care există mai mulți actori cu putere de veto, setul câștigător al politicilor care pot înlocui statu-quoul (winset of the status quo, în original) este dat de acele politici pe care toți acești actori le consideră acceptabile. În același timp, există o serie de puncte care nu pot fi înlocuite de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
unanimitate, atunci când vetoul oricăruia dintre actori 166 Competiția politiCă la nivel loCal este suficient pentru a împiedica luarea deciziei, un nucleu majoritar sau un nucleu de majoritate calificată. Analiza lui George Tsebelis se concentrează în continuare asupra legăturii dintre setul câștigător și nucleul de unanimitate. Aceste două elemente influențează în trei moduri stabilitatea politicilor. În primul rând, cu cât setul câștigător este mai mare, cu atât crește posibilitatea ca în interiorul lui să existe un subset care satisface și alte constrângeri externe
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
nucleu majoritar sau un nucleu de majoritate calificată. Analiza lui George Tsebelis se concentrează în continuare asupra legăturii dintre setul câștigător și nucleul de unanimitate. Aceste două elemente influențează în trei moduri stabilitatea politicilor. În primul rând, cu cât setul câștigător este mai mare, cu atât crește posibilitatea ca în interiorul lui să existe un subset care satisface și alte constrângeri externe. În al doilea rând, în cazul în care există costuri asociate cu negocierea dintre actori pentru selectarea unei politici alternative
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
rând, în cazul în care există costuri asociate cu negocierea dintre actori pentru selectarea unei politici alternative, probabilitatea de schimbare a statu-quoului scade. În al treilea rând, chiar dacă nu există astfel de costuri de negociere, în condițiile în care setul câștigător este restrâns, politicile alese vor fi situate aproape de statu-quo, iar schimbarea va fi doar incrementală . Conform teoriei, există trei elemente de bază care influențează posibilitatea de schimbare a statu-quoului. Primul dintre acestea este numărul de actori cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ocupă o poziție centrală în raport cu ceilalți. George Tsebelis introduce în această parte a analizei o asumpție suplimentară, legată de plasarea punctelor ce definesc opțiuni de politici. El afirmă că în cazul în care un astfel de punct și setul său câștigător se află în interiorul setului câștigător al unui alt punct, problema pusă de capacitatea actorului cu posibilitatea de a fixa agenda/de a influența alegerea dispare, pentru că punctul interior îl va învinge pe cel exterior în comparațiile directe și în cele
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ceilalți. George Tsebelis introduce în această parte a analizei o asumpție suplimentară, legată de plasarea punctelor ce definesc opțiuni de politici. El afirmă că în cazul în care un astfel de punct și setul său câștigător se află în interiorul setului câștigător al unui alt punct, problema pusă de capacitatea actorului cu posibilitatea de a fixa agenda/de a influența alegerea dispare, pentru că punctul interior îl va învinge pe cel exterior în comparațiile directe și în cele indirecte. Un alt factor ce
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
acordurile și ținerea promisiunilor făcute vor fi posibile. O ultimă predicție făcută de autor în această etapă ia în considerare un factor în plus, și anume pozițiile relative ale propunerilor de politici. El susține că, în condițiile în care setul câștigător al unei politici este inclus într-un alt set câștigător, actorii cu un rol în stabilirea agendei vor putea propune doar acele puncte care aparțin setului câștigător și care constituie totodată propuneri fezabile, neacoperite de alte seturi câștigătoare. În urma analizei
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
predicție făcută de autor în această etapă ia în considerare un factor în plus, și anume pozițiile relative ale propunerilor de politici. El susține că, în condițiile în care setul câștigător al unei politici este inclus într-un alt set câștigător, actorii cu un rol în stabilirea agendei vor putea propune doar acele puncte care aparțin setului câștigător și care constituie totodată propuneri fezabile, neacoperite de alte seturi câștigătoare. În urma analizei, autorul constată că, în situația în care actorii colectivi selectează
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
care setul câștigător al unei politici este inclus într-un alt set câștigător, actorii cu un rol în stabilirea agendei vor putea propune doar acele puncte care aparțin setului câștigător și care constituie totodată propuneri fezabile, neacoperite de alte seturi câștigătoare. În urma analizei, autorul constată că, în situația în care actorii colectivi selectează astfel propunerile de politici, acestea sunt echivalente cu propunerile pe care le-ar 168 Competiția politiCă la nivel loCal formula un actor individual al cărui punct ideal se
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
asemenea un actor cu putere de veto. În continuare, numărul acestor actori, coeziunea și congruența lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
atare, el capătă un veto pe care îl voi numi implicit asupra deciziilor luate în consiliile locale - deși nu poate vota efectiv în chestiunile discutate și deci nu poate împiedica în acest mod luarea deciziilor, președintele consiliului județean restrânge setul câștigător de la nivelul acestor consilii. Deciziile care privesc derularea unor programe sau investițiile de la nivelul fiecărei localități depind de fondurile existente pentru desfășurarea acestor activități. Dacă acestea nu există, decizia nu poate fi adoptată. Astfel, aria de decizie a consiliilor locale
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt considerate actori politici separați. Acest mod de numărare îl respectă pe cel folosit de Tsebelis (2002, p. 95) și are ca argument faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este nevoie de acordul ambelor partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central s-a destrămat la
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
guvernelor minoritare, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic. Astfel, Riker (1962), Axelrod (1970) sau De Swan (1973), plecând de la seturi de supoziții diferite privind moti vația partidelor referitoare la formarea guvernului, ofereau modele de tipul coaliției minimal câștigătoare, coaliției minimal conectate sau în alegerile parlamentare distanței minimale de politici. Problema acestor tipuri de teorii constă în faptul că setul de coaliții valabile posibile era mult prea mare pentru a putea face predicții asupra coalițiilor în diferite situații date
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
rațională privind faptul că actorii își urmăresc interesul în procesul de formare a coalițiilor, dar iau în calcul și mediul instituțional în care are loc acest proces. Un element inovator al perspectivei instituționaliste este trecerea de la formarea coalițiilor ca fiind câștigătoare la formarea coalițiilor ca fiind viabile. Una dintre cele mai importante realizări în studiul coalițiilor folosind perspectiva instituționalistă este explicarea formă rii guvernelor minoritare, dar mai ales a stabilității acestora. În acest sens, putem spune că o coaliție câștigătoare este
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
fiind câștigătoare la formarea coalițiilor ca fiind viabile. Una dintre cele mai importante realizări în studiul coalițiilor folosind perspectiva instituționalistă este explicarea formă rii guvernelor minoritare, dar mai ales a stabilității acestora. În acest sens, putem spune că o coaliție câștigătoare este cea care poate asigura obținerea votului de încredere al Parlamentului incluzând fie atâtea partide câte sunt necesare pentru a asigura victoria - modelul coaliției minimale fiind cel mai bun exemplu -, fie partidele care pot să asigure o coerență ideologică guvernului
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
analizat constituțiile statelor studiate. În ceea ce privește guvernele studiate, am folosit categoriile identificate de Müller Rommel et al.: guverne majoritare formate dintr-un singur partid - caz în care un partid deține majoritatea locurilor în Parlament și toate portofoliile din guvern -, coalițiile minimal câștigătoare - în care toate partidele de la guvernare sunt necesare pentru a asigura o majoritate parlamentară - coalițiile supradimensionate - în care coalițiile depășesc criteriul minimal câștigător - guvernele minoritare formate dintr-un singur partid - în care un partid nu deține majoritatea locurilor în Parlament
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
caz în care un partid deține majoritatea locurilor în Parlament și toate portofoliile din guvern -, coalițiile minimal câștigătoare - în care toate partidele de la guvernare sunt necesare pentru a asigura o majoritate parlamentară - coalițiile supradimensionate - în care coalițiile depășesc criteriul minimal câștigător - guvernele minoritare formate dintr-un singur partid - în care un partid nu deține majoritatea locurilor în Parlament, dar deține toate portofoliile din guvern - coaliții minoritare - caz în care partidele de la guvernare nu dețin toate locurile în Parlament - și cabinetele interimare
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
Europa Centrală și de Est Conform lui Strøm și colaboratorii (1994), existența votului de neîncredere constructiv într-un stat ar trebui să favorizeze formulele majoritare în defavoarea celor minoritare. În cadrul cabinetelor cu formule majoritare am inclus cabinetele formate prin coaliții minimal câștigătoare și pe cele formate prin coaliții supradimensionate. În cadrul cabinetelor cu formule minoritare am inclus guvernele minoritare alcătuite dintr-un singur partid și pe cele formate prin coaliții minoritare. În cazul statelor studiate, din totalul de 110 cabinete analizate, 69.1
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
emisferă cerebrală desfășoară funcții specifice, funcționarea acestor emisfere nefiind totuși întru totul identică, așa cum ar părea la prima vedere. Astronomul de talie internațională Carl Sagan (1934- 1996Ă, făcea referire în cartea sa „Dragonii din Eden”, apărută în anul 1977 și câștigătoare a premiului Pulitzer, la această împărțire a creierului uman în neocortex, sistemul limbic și sistemul R sau creierul reptilian, împărțire făcută pentru prima dată de fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste formațiuni, doar neocortextul, mai nou apărut ca formațiune anatomică
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
internaționale, a redactat 11 lucrări în reviste de specialitate fiind membru al Consiliului științei Sportului din România. Componentă a lotului Olimpic de volei junioare (1995-1998). Componentă a echipei de volei feminin știința Bacău (1998-2005). Campioană a României (1998, 2005) și câștigătoare a Cupei României (2005).
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
PĂCĂLIT Doi tineri voiau să meargă la cinematograf dar n-au reușit să găsească decât un singur bilet. Neavând Încotro, au hotărât să tragă la sorți. Unul dintre ei a luat două bucățele de hârtie pe care urma să scrie câștigător și necâștigător. Fiind Însă un băiat incorect, s-a gândit să-și păcălească prietenul, așa că a scris pe amândouă hârtiile necâștigător. Apoi le-a Împăturit cu atenție și 1-a invitat pe celălalt să tragă una din ele. Dar prietenul
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
a considerat că orice demers era inutil. Tratativele de la Craiova s-au desfășurat într-o atmosferă încordată. Delegația română era condusă de Alexandru Cretzianu, secretarul general al Ministerului Afacerilor Străine, iar cea bulgară de Svatoslav Pomenov, ministru plenipotențiar. Știindu-se câștigători, bulgarii n-au permis nici o concesie. Românii au cerut extrateritorialitate pentru castelul Balcic, argumentând și cu faptul că în 1913, Carol I a refuzat să extindă frontiera dobrogeană mai la sud, pentru a nu trece la România castelul regelui Ferdinand
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]