5,886 matches
-
a întors acasă! După trista bejenie! În laturile lumii i s-au topit clipele, zilele, anii... Nu și glasul! E același tenor miraculos, doar cu părul îmbrumat, privirea mai meditativă, învelită de umbra unei tristeți și nostalgii, dar e același cântăreț cu glas magnific! Oceanul în furtună, dacă ar avea ureche și inimă ar tace la țărm și-ar asculta! Cerul de-ar avea cuprindere i-ar lua glasul și l-ar face ușă de rai! Vasile Moldoveanu nu e însă
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3. Cântecul», «4. Cântărețul», «5. Sensul»: Iată a doua parte a descrierii: / sub pleoapa albastră, / aici, în această zonă cosmică, / toți se nasc din toți. Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune / este viața. / Nici o viață nu este mai mare decât alta, / nici o moarte
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
ca să vadă pe popa cel nou. Puțin s-a amăgit părintele Emanuil pentru că și în duminecile următoare audiență a fost foarte slabă. Chiar în a doua dumineca n-avea cui să-i vorbească, alte ori câte o babă bătrână și cântărețul din strana mai avea părintele prin biserică. "Așa nu se face treaba "- spune el. Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. "Așteptați"- grâi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă duc eu la voi
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AU VENIT CĂLĂRII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului au venit călării pentru lună ne lipsește numai scara și cârligul în afara cântăreților cu strună dirijorii cu orchestre primăria cu licența face toată diferența, voi rămâneți la ferestre și priviți cum noi, nebunii, o să dăm piept cu eterul dacă alții nu au flerul să escaladeze funii! trecem peste everestul care nu e doar
AU VENIT CĂLĂRII de ION UNTARU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354418_a_355747]
-
a mai avut păstor propriu, dăinuind numai în memoria colectivă a ortodocșilor bihoreni. În timpul episcopatului său, Eparhia Ortodoxă Română din Oradea va avea o nouă Reședință Episcopală, existentă până în ziua de astăzi, o Academie Teologică cu internat, o școală de cântăreți, o tipografie diecezană, un așezământ monahal la marginea satului Călugări - Mânăstirea Izbuc, care astăzi se află în plin proces de dezvoltare și înflorire, în apropierea orașului Vașcău, un fond de ajutorare a văduvelor și orfanilor de preoți; de asemenea, multe
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
țara noastră. În scurt timp pune bazele înființării Academiei Teologice din Oradea, care își deschide cursurile în toamna anului 1923. Școala a funcționat pană în anul 1940. Doi ani mai târziu înființează tipografia diecezană; apoi căminul preoțesc și Școala de cântăreți bisericești și multe alte societăți religioase. În anul 1927 s-a înființat Fondul pentru ajutorarea văduvelor și orfanilor de preoți din Eparhie. A participat ca îndrumător la ridicarea mai multor biserici în cuprinsul Eparhiei. Ca membru al Sfântului Sinod, a
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
edifică dorul de plecare la drum și voluptatea nestatorniciei. Pe când, în sus de Deva e centrul statornicei Dacii, Sarmizegetusa, unde s-a strâns din timpurile vechi, și până azi, ca-ntr-o inimă, un folclor foarte curat și fermecător. Printre cântăreții care-l culeg cu râvnă, dragoste și credință este și Mariana Anghel, tânără interpretă, departe, departe, de lefegiii muzicii care au făcut din artă monedă de schimb! Este îndeajuns de fină, sensibilă, frumoasă, inteligentă, înzestrată cu talent artistic, încât să
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
Duminica următoare, ca de obicei, și ea și Mărian s-au dus la biserică încă înainte de a toca de leturghie. Fiecare își avea locul lui bine stabilit: Mărian, care era și epitrop - în strana a doua, prima fiind ocupată de cântăreț, nimeni altul decât Nonică - fratele popii Nicolae Negoescu, iar Oara - lângă scaunul împărătesc de unde începea primul rând de femei. Oamenii intrau în liniște, dădeau pălăriile ca să le țină alți oameni din marginea rândurilor de bărbați (copil fiind, ce mândru era
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
măduvă muzica și al căror număr este vizibil în scădere. Ultimul dintre cei cu înălțime profesională și talie de expertiză s-a pierdut dintre noi contopit în etern - este vorba despre Marioara Murărescu. Oare cum de se poate ca acest cântăreț care are înmulțiți anii în urmă să n u-și lărgească repertoriul cu melodii revocate din pastișele muzicii, ori atribuite snopului de cântece care nu este din spic ci din puzderie?! Nu sunt mulți interpreți de muzică folclorică moldovenească în comparație cu
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
le-ar fi stat atât de rău fără cântec...! Așa cum le-ar fi stat fără părinți și frați. Dar cântecul folcloric oltenesc a fost cules, studiat, păstrat și în aceeași măsură dăruit fără risipire, pentru înmulțire și împodobire prin glasul cântăreților, pe de o parte, dar și prin lucrări de referință, spectacole, emisiuni, filme documentare etc - în spatele și deopotrivă în avangarda spectacolului folcloric, cel puțin prin care cântecul își desăvârșește calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REXLIBRIS MEDIA GROUP - LA MULȚI ANI MAESTRE SERGIU CIOIU ! Autor: Rexlibris Media Group Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sergiu CIOIU (n. 7 octombrie 1940) este un artist, cântăreț și compozitor român, interpret a diferite cântece, aparținând a multiple stiluri muzicale, așa cum sunt jazz, swing, folk și chanson, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și
LA MULŢI ANI MAESTRE SERGIU CIOIU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353077_a_354406]
-
elemente inedite ale vieții menestrelului. Anton Pann, fiind pentru epoca sa un creator autentic, membru de seamă al lumii bisericești ortodoxe, dar si laice va fi consemnat în toate istoriile literaturii române. Astfel în istoria sa, Nicolae Iorga îl caracterizează : „Cântărețul de giumbușuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghidușul de iatacuri, amorezatul care caută la ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
lui, prin testament Anton Pann îi va lăsa viitoarea sa tipografie. Prima etapă a șederii sale în Râmnicu Vâlcea a fost scurtă și cuprinde anii 1826-1828. Documentele vremii îl găsesc stabilit dascăl de muzică la școala de pe lângă Episcopia Râmnicului și cântăreț la biserica „Buna Vestire”. Colaborarea sa cu Episcopia are ca motiv principal românizarea și modernizarea muzicii bisericesti, dovadă fiind manuscrisele redactate cu scrisul fin al psaltului, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În același timp, predă lecții
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton național plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
și că vorbele tale prind rădăcini. Puțin s-a amăgit părintele Emanuil pentru că în duminicile următoare audiența a fost foarte slabă. Chiar în a doua duminică n-avea cui să-i vorbească, de multe ori câte o babă bătrână și cântărețul mai avea părintele prin biserică. "Așa nu se face treabă" - spune el. Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. "Așteptați" - grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă duc eu la voi"! Și apoi
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Vieru, Ion Aldea Teodorovici, Nicolae Dabija... trecerea hotarului de ape la frații din Basarabia, nu cu arma ce-mprăștie umbra morții, cu melodia și poemul ce fulgeră iubirea! Pe bună dreptate, lui Fuego nu e neadevărat să i se spună cântărețul unirii. Este numit al iubirii și-al melancoliei, dar istoria noastră îl va cuprinde ca artist al unirii, iar multe dintre melodiile sale vor fi cândva apreciate ca arsenal de arme spirituale ce-au înarmat pe luptătorii unirii! Din păcate
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Ciura și Vasa Trocea. În Banatul sârbesc, nunțile țin trei, patru, cinci zile. În această cadență, Lazăr Novak a ținut piept istovirilor, timp de treizeci de ani. Au venit și s-au schimbat în muzica Serbiei de la frontiera cu România, cântăreți din ce în ce mai tineri, dar Lazăr Novak a rămas neschimbat. Românii din această parte de țară sârbească au plecat încă din anii 1960-1970 și s-au stabilit în toate laturile lumii. În locurile în care s-au adunat mai mulți, s-au
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
azi nepereche, Achim Nica, a simțit vibrația armonică, dantelăria glasului artistului și a apeciat deopotrivă că omul Lazăr Novak este de o simplitate și o modestie comportamentală necrezută. Maestrul Benone Sinulescu, de aceea a mers la Iablanca: a întrevăzut în cântărețul Lazăr Novak pe cel mai strălucit doinitor român din Serbia care pășește foarte sigur pe urmele neuitatului Achim Nica. I-a apreciat glasul clar, acuratețea ce se apropie de cea din glasul doinitorului Achim Nica. Sub semnul luminos al destinului
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
neuitatului Achim Nica. I-a apreciat glasul clar, acuratețea ce se apropie de cea din glasul doinitorului Achim Nica. Sub semnul luminos al destinului, întâlnirea dintre artistul Lazăr Novak și maestrul Benone Sinulescu este întâlnirea soarelui cu oglinda. Avea nevoie cântărețul serb de un mentor care să îi arate drumul! Șansă, nicidecum ivită din întâmplare, deoarece între cei doi artiști, Lazăr Novak și Benone Sinulescu exista deja o atracție, prin aceea că bănățeanul de la Iablanca îi cânta cu iubire și desăvârșire
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
ale acestei privighetori a Olteniei. Cum să nu scriu această Prefață cu tot dragul, cu admirație, cu bucurie, cu prietenie, cu soldaritate, cu frăție de cruce olteanească vâlceană, robit de arta marii artiste, izvorâtă ea toată, Om și Actor și Cântăreț, dintr-o stirpe voevodală!” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (foto: Sebastian Oros) Referință Bibliografică: Maria Dragomiroiu. Concert aniversar și carte impresionabilă / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
pereții fântânii./ Argintul din lacrima lor/ a sporit curcubeul/ pe care, orbi/ și bezmetici,/ nu apucaseră măcar să-l zărească./ Pentru că erau muți/ și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede./ Astfel s-a întrupat/ Cântărețul.” ( Poezia „Și a fost ziua a șaptea...”). „Dacă sunt oameni fericiți pe acest pământ, pentru ce nu urlă, pentru ce nu apar în stradă să-și strige bucuria în țipete nebune și neîncetate? Dacă există fericire în lume, ea trebuie
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
-și strige bucuria în țipete nebune și neîncetate? Dacă există fericire în lume, ea trebuie comunicată” - spunea Emil Cioran. Se pune întrebarea: poată fi considerat fericire arealul făcut de Dumnezeu în cele 6 zile de lucru, conștientizată de om (prin „Cântăreț”!?) în a 7-a zi, când Dumnezeu s-a odihnit? Iată o dilemă pe care Mariana Cristescu o lasă atât la nivel de întrebare, cât și (paradoxal) de răspuns. Oricum, imaginea realizată în ziua a șaptea are ceva din suprarealismul
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
fiara,/ îmi spui/ și zâmbești.../ Țopăie arlechini albaștri/ fără Dumnezeu/ zgâindu-se la ferești./ Din apa cea neagră,/ precum Orpheu,/ doar cântecul l-am păstrat.” (Poezia „Între oglinzi”) Orpheu este un arhetip al artistului. Nu știu dacă acest Orpheu este „Cântărețul”, cel mut și năucit de dangătul stelelor, transformat în lebădă, din poezia „Și a fost ziua a șaptea”, analizată, dar știu că „fiara” lasă urme evidente, precum „macii sângerii (ce-n.m.) sfâșie albul zăpezii..” , într-un timp când anotimpurile
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
de muzică din București. Am împărțit, ani de zile, bucuriile, tristețile și emoțiile debutului. I-am urmărit cariera cu atenția celui care studiază propria compoziție... Benone Sinulescu nu este o personalitate pentru că a «rezistat», ani și ani, în «meseria» de cântăreț de muzică populară, ci pentru faptul că, într-o epocă în care triumfau mari soliști ca Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Lucreția Ciobanu și alții, el și-a creat un stil nou, din a cărui sevă s-au inspirat
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]