2,510 matches
-
km, distanță care se făcea În 8 zile, prin state și drumuri grele, În care roiau indienii. Această poștă a Început să funcționeze În 1860, organizatorul ei fiind Alexander Majors. Caii erau ușor de găsit. Problema principală o constituiau oamenii, călăreții. Se căutau flăcăi voinici, Înalți, peste 18 ani. Salariul era de 25 dolari pe săptămână. Printre cei care s-au prezentat la Început a fost și vestitul Buffalo Bill (Williams Cody) de care am scris. Acesta a obținut un record
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le primea de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui stau și 100 călăreți, comandați de un căpitan și 4 vice-căpitani. De la începutul secolului al 15lea și până la împreunarea Bucovinei cu Austria ne sunt cunoscute numai puține nume de ale starostilor din Cernăuți. Din documentele care stau la dispoziție, s-au aflat numai 9
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vadă care-i mai bun și mai sigur. Erau trei echipe, cea a lui Fernic, una a unui patron de herghelie, care probabil era în datorii mari de venise la Știrbu cu propriii săi cai și își adusese și un călăreț experimentat, și cea a francezilor, doi turiști nimeriți din Toulouse în Micul Paris, care căutau cele mai deocheate și trăsnite distracții și aventuri. — E clar, cu potcovarii ăștia o să avem noi de furcă, au experiență, zice Fernic. — Și francezii ? — Haidi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poate și o jumătate de oră uneori într-o cameră din spatele sălii. Stătea în picioare și se concentra pe un punct fix, pe care și-l alegea la întâmplare. Încordat ca un boxer înainte de a intra în ring. Ca un călăreț de echitație, înainte ca porțile să se deschidă. Ca un atlet, strângându-și toată energia pentru a demara în forță. Respira încet, tot mai încet, și intra în transă. Închidea ochii și auzea lumea care începuse deja să-i strige
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu!Ă și... moartea accidentală sau absurdă nu mai poate să-mi „strice planurile și ambițiile”. Ea, când va veni, distinsa și, cum se spune, macabra Doamnă - Nemții o masculinizează, este acel bărbat grav, cu coasa, care-l urmează pe călărețul puternic și nepăsător din faimoasa gravură a lui Dürer! - va veni oricum „prea târziu”, dacă o vedem ca pe o forță care ne strică desenul vieții. Un mare autor spunea că tragic, la drept vorbind, nu este sfârșitul existenței, moartea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și nu agreează pledoaria în numele drepturilor omului sau limbajul pragmatic al tinerilor liberali... În spatele hotelului nostru, în fața gării, statuia lui Ernst August - un principe al Hanovrei care a domnit la începutul secolului al XIX-lea. Cu o mână în șold, călărețul a înțepenit într-o atitudine mândră și provocatoare. Fiecare localitate, cu propriul erou întemeietor. Încerc să-mi imaginez sentimentele simple ale acestui om: era el prin ceva mai remarcabil decât oricare dintre noi, trăitorii de azi, sau nu e decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca apucat de un acces de infantilism întârziat. Câștigă duelul grație unor eforturi supraomenești, care îl lasă lac de sudoare. Lumea urmărește totul din picioare, uitând de mâncare, absorbită de intriga confruntării. Ce spectacol ar fi fost un turnir între călăreți, cum se organizează, de pildă, duminicile, la Visegrad, castelul din Praga! Dar posibilitățile celor din Malbork sunt mai modeste. VITALIE CIOBANU: Scriitorii sunt invitați să lupte în armurile cavalerilor. Prima se oferă Jessica Falzoi, blonda din stafful german. Deși arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se poate spune, într-o permanentă intimitate cu „puterea politică” și cu simbolurile naționale: steagurile de pe catarge - culorile Lituaniei sunt galben-verde-roșu, dispuse pe orizontală - și stema țării, fixată pe frontonul Palatului Prezidențial. Stema reprezintă un vechi blazon medieval, cu un călăreț în armură, pe fundal roșu. Spre apusul ocupației sovietice, cavalerul lituanian și-a curățat platoșa, și-a primenit bidiviul și și-a reluat locul în stema din care fusese izgonit acum cinci decenii. VASILE GÂRNEȚ: În căutarea acelorași rădăcini istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ciorapii în chiuvetă, care pare mai curată. Am recomandat „metoda” spălatului în Oktyabriskaia (un nume chiar predestinat!) și altor colegi, și, se pare, unora le-a fost de folos. VITALIE CIOBANU: Ce este Petersburgul? Nopțile albe, Ermitajul (Palatul de Iarnă), Călărețul de aramă, Catedrala Isaakievski, Palatul Amiralității, „podurile rabatabile” peste Neva, Piața Dvortzovaya și nu mai puțin celebra Fontanka etc., repere clasice, devenite - în epoca turismului triumfător - embleme ale unei foste metropole orgolioase. Dar există și o altă față a orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scumpe orașe din lume. Ocupă locul opt într-un clasament condus de Tokyo, iar Moscova, unde vom ajunge peste câteva zile, este pe locul cinci. Vai de capul rusului (dar și al turistului) nevoiaș... Statuia ecvestră a lui Petru I („călărețul de bronz”). Mai „interesantă” mi se pare stânca - crestată și ondulată sub formă de val marin - pe care e urcat „călărețul”. Vizităm Catedrala Isaakievski, proiectată de A. Monfferrand: uriașă, care poate găzdui aproape 10.000 de oameni. 112 coloane, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
este pe locul cinci. Vai de capul rusului (dar și al turistului) nevoiaș... Statuia ecvestră a lui Petru I („călărețul de bronz”). Mai „interesantă” mi se pare stânca - crestată și ondulată sub formă de val marin - pe care e urcat „călărețul”. Vizităm Catedrala Isaakievski, proiectată de A. Monfferrand: uriașă, care poate găzdui aproape 10.000 de oameni. 112 coloane, cu o greutate de 114 tone fiecare... Nu mai notez nimic. Curiozitatea mea turistică e mai puțin meticuloasă în Rusia. Sunt destule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
calul s-a întors la ei aducând cu el și o splendidă iapă sălbatică. Vecinii voiau să-l felicite, dar bătrânul: "Cine știe dacă această bucurie nu se va transforma în supărare?" Ai săi se îngrijeau de cal. Fiul, bun călăreț, încălecă dar fu zvârlit din șa și-și rupse un picior. Vecinii voiră să-l căineze, dar bătrânul: Cine știe dacă acest necaz nu se va transforma în bucurie?" Într-adevăr, în acel an barbarii trecură frontiera și toți bărbații
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fost găsite cele mai vechi urme de scriere arabă, laolaltă cu inscripții creștine din secolul al VI-lea (unele trilingve: în greacă, siriacă și arabă). Ei nu trăiesc pe aceste pământuri ca oaspeți ai islamului. Iacobiții i-au primit pe călăreții lui Mahomed cu bunăvoință și chiar cu o anumită complicitate. Ca pe niște eliberatori de sub jugul bizantin, ca pe niște răzbunători aduși aici de Dumnezeu. Ca descendenți din Agar, prima țiitoare a lui Abraham și mama lui Ismael, acești arabi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mult? întrebăm pe un trecător. Nu. Vreo doi chilometri..." Suntem, veseli de această știre dar mergem două ceasuri suind și coborând și vedem că spre Hârlău nu numai că nu coborâm, dar nici măcar nu-l vedem. Întrebăm pe altul, un călăreț pe-o mârțoagă deșelată. "Mult mai este până la Hârlău? Nu. Ca la vreo patru chilometri! Vra să zică ne depărtăm, suspină resemnat doctorul." Și atunci ia el pe dinainte pe al treilea drumeț pe care-l întâlnim. "Mult avem până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și când se începe lupta ei singuri rămân mirați și nedumeriți de ce se petrece în juru-le. Pocnesc puști, bubue tunuri, zboară călăreți, zadarnic, comandanții nu mai trăesc, au murit până la trecerea viforului, adică până când generalul și-a spus cuvântul și toți au răsuflat. Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări de jale. Facem un drum la Iași în cea dintăiu Duminică după ce ne-am așezat în tabără. Trenul, seara, ne duce prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întreprinderea lor: asta-i singura deosebire, dacă nu asemănare, cu cei dintâi. Un subiect de roman. Cum a scris Vlahuță "cum se face o nuvelă". Vorbesc despre așa întâmplare, cu tatăl, cu copilul bolnav, și o urmez... 1 Noemvrie. Un călăreț fugea prin colbul drumului ca o dâră de pulbere aprinsă. 25 iunie-17 august 1913 [JURNAL BULGARIA]* 25 Iunie 1913. Alaltăeri, la Fălticeni, după ordonarea mobilizării care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nenea Gogu) răspunde unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
podvezi Când era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe nouă ani post în fiecare Vineri. tripticul și spada dreaptă cu mâner în chip de cruce. Cultura e în legătură nu numai cu limba, religia și politica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a simțit în nări putoare de pucioasă. Au văzut oamenii dela Cahul, călătorind cătră bălțile dela Catlabuga, un cârd mare de mistreți negri care se duceau spre apă, după care mistreți s-au arătat cârduri de corbi; după asta călăreți fără cap; după care a trecut și un zbor de corbi care a înegurat cerul. S-a văzut și o bătălie între vulturi hoitari și pleșuvi, la malul Brateșului după ce au scăzut apele. Un popă cere o stamboală de mălaiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alte țări. Povestiri de demult, amintiri ale marilor nă văliri, când oameni cuibau în munte. Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc ori-unde. La nevoe domnul poate ridica o oaste până la 60000 de oameni. * II. Moldova are cai buni, turcești, românești și de Asturia foarte buni. Exportul oprit supt pedeapsă. * II. Principelui moștenitor la naștere i se aplică pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și voinici. * La rezbel se luptă mai mult călări. * V. Veranțiu Despre fuga lui Petru-Vodă. Petru se desparte de boieri, care merg spre Soliman, trimițând înnainte pre Mihu, hatmanul. Petru însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Petru. Ordine de Retragere. La 22 Sept. pleacă din Suceava și tăbărăște la Iandosha. La 23 " Agoschan. La 24 " Ispin. Iașilor se dete foc; palatul domnesc, reclădit de Petru, e prefăcut în Cenușă, împreună cu toate biseri cile. Tatarii și călăreții Sangiacului de Semendria primiră ordine să urmărească și să prindă pe Petru care fugise. La Suceava, împreună cu vistieria lui Petru căzură în mânele lui Soliman, cruci și evanghelii ferecate cu aur. VII. În Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]