2,791 matches
-
de discuție între prieteni. Căsnicia, fidelitatea sau infidelitatea, tentația fructului oprit, în ipostaza femeii care nu-ți aparține sunt teme, în acest context, care amintesc disputele dintre ofițerii lui Camil Petrescu, pe care Ștefan Gheorghidiu le considera sterile, fiindcă vorbele camarazilor lui nu se bazau pe experiența personală directă. Personajele din Marele zid însă teoretizează iubirea, dar o și trăiesc, făcând din ea, după modelele culturale, mod de cunoaștere și de autocunoaștere: "Anticiparea unei forme superioare a unei fericiri erotice posibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dor și mă întreabă, când mergem la băi, la tăticu? Acum doarme, e liniștită, cred că mâine îți va scrie și ea. Astăzi mi-a cerut toc și hârtie, să-i scrie bunichii. Îmi pare bine că ți-ai găsit camarazi și te împaci bine cu ei. De altfel, unde ai fost tu să nu te acomodezi? Văd că nu prea ți-a fost aminte să ne scrii mai mult. Mie îmi este dor tare de tine și aș vrea să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Române, unde își va găsi destui cititori”. Scris care mi se pare însemna și un raport către superior făcut de colonelul rezervist care era dascălul de la Bârlad, dar și o exprimare al optimismului său de oștean care își cunoștea bine camarazii, niște flămânzi și interesați să cunoască viața și a oamenilor în vârstă, în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
oameni care pun din buzunarul lor până și pentru perfuziile bolnavilor...Trecând peste toate ale spitalului pe care l-a părăsit repede, mi-a pus sub ochi trei carnete de buzunar, cu coperte roșiiroșii, cu însemnări de război ale unui camarad al său. Pe domnul Leonida Goga l-am cunoscut la..Aesculap... Era și este din București, cu un an mai în vârstă decât domnul Mânăstireanu, mi-a povestit profesorul, confidentul meu de ani și ani, căruia îi simt lipsa de la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Leonida Goga, vasluian, ca și noi, din Sipeni, comuna Blăgești, motiv, probabil, care i-a apropiat pe cei doi foști combatanți. Prețioasă lucrarea! Mare și generos angajamentul gazdei mele de a-l ajuta să facă o completare memorialistică cu spusele camaradului de ocazie la propriile documente păstrate și relatate în Călătoria sa de acum terminată - „Călător...prin vâltoarea vremii”, la ceea ce făcuse și un alt coleg de generație al lor de la Iași - Ioan Costache Enache - în cartea „Eroi au fost...Memoriile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
început ascensiunea și pe această latură informativă/ contrainformativă, în detrimentul D.G.P., în principal datorită încrederii regelui Carol al II-lea în Mihail Moruzov. Această încredere s-a accentuat după asasinarea dizidentului legionar Mihail Stelescu, la 16 iulie 1936, de către foștii săi camarazi, fapt care a creat o stare de teamă la Palatul Regal și s-au luat măsuri sporite de pază a persoanelor și imobilului. O evoluție în doctrina pazei și protecției demnitarilor s-a petrecut prin adoptarea Instrucțiunilor nr. 40.591
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1928) și Alexandru (n. 25 noiembrie 1931); soția a decedat în februarie 1934. În februarie 1929, generalul Moruzi, comandantul Diviziei 3 Cavalerie, a apreciat că Alexandru Rioșanu „având o avere colosală întrebuințează o parte din ea pentru a ajuta pe camarazi în nevoie, fără a le mai cere înapoi”, dar și unitățile pe unde a trecut cu serviciul. Relațiile sale bune cu generalul Antonescu au făcut ca prima numire a acestuia în calitate de prim ministru să fie în persoana lui Rioșanu, ca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locotenent M. Cristodorescu (Regimentul 9 Roșiori) se afla în aceeași situație, fiind nepotul lui Al. Donescu, fostul primar al Capitalei; - locotenent Gheorghe Rusescu (Armata 1) a fost catalogat cu „amorul propriu foarte dezvoltat”, ceea ce îi provoca acestuia dese fricțiuni cu camarazii și cu șefii. Din arma artileriei (14 ofițeri) au fost recomandați, printre alții, locotenent Gheorghe Vâlcu (Școala Militară de Ofițeri pentru Artilerie), care s-a dovedit „nu destul de rezistent, nervos, iubește banul”, locotenent Ion Iacob (Regimentul 2 Artilerie Grea) avea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dacă am fost liber de discurs de la Iași pînă la Pașcani, scăldat într-un timp fără nume, vorbești singură în sală, prea puține bolborosești! timpul lui Gabi Barbur, ce a fost scaldă la liber înoată cu el, după atîția ani camaradul meu de arme, dar te-ai zăvorît în zvoană bisericească, oricît ai avea dreptate cu cardul pe care nu-mi iau salariul, căci invers citit este drac! ca și cartea de identitate identity card drac invers, cum citesc evreii de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
organizație proprie, Mîna Albă. În 1917 el deținea o poziție suficient de puternică ca să-l acuze pe colonel de trădare, răzvrătire și atentat la persoana lui. În iunie 1917, în cadrul unui exemplu splendid de crimă juridică, Dimitrijević și doi dintre camarazii acestuia au fost judecați, condamnați și executați. Alți aproape două sute au fost întemnițați. Pe lîngă aceasta, Pašić și Alexandru se confruntau și cu probleme legate de relațiile externe. Regele Nicolae nu numai că nu se arăta deloc dispus să accepte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de răniții din rîndurile adversarului, erau deosebit de crîncene. Milovan Djilas, cea mai faimoasă figură literară ridicată din rîndul mișcării de partizani, descrie într-una din scrierile sale tratamentul aplicat de el însuși unor germani pe care îi prinsese împreună cu un camarad de-al lui: Mi-am scos pușca de pe umăr. Întrucît nu îndrăzneam să trag, din cauză că nemții erau la vreo cincizeci de metri deasupra noastră îi puteam auzi strigînd -, l-am lovit pe neamț în cap. Patul puștii s-a rupt
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poziția lor. Orice critică la adresa acestei situații nu putea decît să provoace o reacție violentă din partea grupului care constituia ținta atacurilor. Chestiunea Djilas a fost discutată în ianuarie 1954 în cadrul Comitetului Central al Ligii Comuniștilor. Deși Djilas erau unul dintre camarazii apropiați ai lui Tito încă de pe vremea partizanilor, acest fapt nu l-a împiedicat pe liderul iugoslav să-i condamne ereziile. În acest cadru, Tito s-a referit direct la problema reducerii influenței partidului: Am fost primul care a vorbit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anterioară ca exemplu elocvent al diplomației autoritare și incompetente a lui Stalin: Rolul jucat de Stalin aici a fost o rușine. "Chestiunea iugoslavă" nu conținea nici o problemă care nu ar fi putut fi rezolvată prin discuții de partid, ca între camarazi. Nu exista nici o bază importantă pentru apariția unei "chestiuni"; evitarea rupturii cu țara aceasta era perfect posibilă. Aceasta nu înseamnă însă că liderii iugoslavi nu au făcut greșeli sau că nu aveau lipsuri. Dar aceste greșeli și lipsuri au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puțin greu de contestat, dacă nu ireproșabil. A trecut prin mai multe categorii de funcții. D. T.: La Sibiu lua tot felul de măsuri, era foarte apropiat de oameni, organiza audiență publică deschisă. S. B.: Eu aveam în armată un camarad din Mediaș, al cărui tată avea o sifonărie. Ne spunea: "Nicu vine cu mașina și ia sucuri de la tata, pentru că tata are o schemă cu niște nemți, aduce esență de sucuri". Aveam patru camarazi sibieni și erau mândri: Noi avem
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Eu aveam în armată un camarad din Mediaș, al cărui tată avea o sifonărie. Ne spunea: "Nicu vine cu mașina și ia sucuri de la tata, pentru că tata are o schemă cu niște nemți, aduce esență de sucuri". Aveam patru camarazi sibieni și erau mândri: Noi avem cutare, la noi se găsește totul, că la noi e Nicu". La noi era penurie, iar sibienii se mândreau că ei aveau de toate. S. B.: În afară de prietenii de bar, ce alți oameni apropiați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
înțeleg să mă fugărească javrele din România, din țara mea scumpă, dar ce caută și javrele din Cuba? Haita rămîne surprinsă de un atît de neașteptat argument, furnizat de Convenția de la Geneva și-mi dă dreptate. Domnilor, vorbește dalmațianul, rog camarazii cubanezi să se retragă. Este doar problema României... Eu o iau la sănătoasa și doar jumătate din haită continuă urmărirea. O idee, credeam salvatoare, mă face să mă opresc din nou: Aveți aprobare? Ce aprobare? Dă osul, javră! Un dog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
avea mari șanse într-o reușită deplină în această conflagrație militară. Nu numai dotările au fost pe măsura cerințelor, dar și oamenii s-au comportat, aș putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de el, spunând că au fost colegi, dar tanti Zoița le-a spus că nu l-a mai văzut de mult, și nu știe unde e. « Dacă găsesc un loc de muncă stabil, va trebui să-mi găsesc și niște camarazi de-ncredere. Mă voi baza pe ceea ce știu a face mai bine, învățând în același timp cum pot a fi mai util celor ce mă-n cadrează, își mai spuse Mihăiță ». Începând de prin luna iunie a anului 1946, se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu puterile aliate fusese dată de rege cu mai bine de două zile. Am fost băgat în lagăr, purtat prin Rusia în mai multe localități, în condiții de nedescris de mizerabile. Am muncit prin mine de cărbuni cu mai mulți camarazi, până în vara acestui an, și mulțumesc lui Dumnezeu că am reușit să vin acasă. Și iată-mă acum pot să spun că sunt bucuros, având familia mea, sperând la o viață normală. Deci speranța și-ncrederea în Dumnezeu, pot să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și Maicii Domnului, starea sa de duhovnicie reușind să i influențeze chiar și pe gardieni, care erau mai reținuți în brutalități. Aflăm de la dânsul că avea un program special de rugăciune atât ziua, cât și noaptea, când se trezea împreună cu camarazii din celulă, rugându-se fiecare într-un colț. „Acest lucru m-a ocrotit enorm în urma unor brutalități, în urma unor stări de disperare sufletească, tot timpul m-am simțit tonificat.” Mai mult decât atât, în condițiile execrabile, dacă le putem numi
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
supraviețuire pentru cei de la Canal. Remarcăm și la el, ca la mulți alții, credința și dragostea de țară, în special în poeziile „Liturghie” și „Aici e toată țara”. Simion Giurgeca - violonist și compozitor, absolvent al Conservatorului din Timișoara, își încuraja camarazii spunându-le din poeziile proprii sau recitându-le din Radu Gyr. Fronea Bădulescu - fizician, care făcuse și Academia Comercială. Victor Ioan Pica - unul din fii Țării Făgărașului - a fost arestat la doar 17 ani, executând 14 ani de detenție pentru că
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ancestrale melodii populare. Nu se pomenea petrecere la care Lae Nițului să nu fie chemat, așteptat cu nerăbdare și cu sfințenie ascultat de toată suflarea satului. Se spune că în război, în focul luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care a fost spitalizat după ce o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care a fost spitalizat după ce o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
veni americanii, se va alege și el cu ceva. Timpul trecând, și în zare ne mai zărind decât dezastrul, atunci când Securitatea i-a oferit șansa, a căutat să se salveze pe sine cu orice preț, fie și călcând pe viața camarazilor săi. Păcat numai că a pus-o în situația de a suferi și pe soția lui care, sigur nu cunoștea umblările soțului ei și care ani de a rândul, cu tot devotamentul a pregătit atâtea pachete pentru noi cei din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din munți. Profesorul de filozofie, Remus Budac era recunoscut ca un pătimaș pescar în ape de munte. De aceea el urca cel puțin odată pe săptămână, învolburatele unde ale pâraielor ce-și duceau apele de pe crestele masivului ce-i adăposteau camarazii spre albia colectoare a vajnicului nostru Olt. Urca cu ranița încărcată cu toate cele necesare luptătorilor anticomuniști printre pinteni de stânci, prin tufe de jnepeni. Ducea cu el neobosit, haine de schimb călduroase, medicamente, alimente consistente ce se puteau păstra
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]