2,211 matches
-
de 69km, iar din acestea, 17 pârtii sunt amenajate pentru schiul nocturn, pe o lungime de 15km); Hotelul de Gheață (Ice Hotel) (primul hotel de gheață din America de Nord). Chateau Frontenac (Quebec - orașul vechi) Clădirea Parlamentului (Quebec) Anual orașul Quebec găzduiește Carnavalul Iernii, foarte popular în rândul turiștilor, mai ales a celor canadieni. 10. Montreal este al doilea oraș ca număr de locuitori al Canadei (1,9 milioane în orașul propriu-zis și 3,8 milioane în aglomerația urbană), localizat în sud-vestul provinciei
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
turistice din Ecuador includ: zone urbane cu centre istorice bine păstrate (Quito, Cuenca); zona de coastă (Esmeraldas, pe țărmul de nord-vest și Guayaquil, Playas, Salinas în zona Golfului Guayaquil); Arhipelagul Galapagos din Oceanul Pacific; centre montane (cunoscute pentru civilizațiile amerindiene și carnavaluri: Ambato, Ibarra, Otavalo, San Pablo). Orașul Quito este amplasat la poalele vulcanului Pichincha , în partea central-nordică a țării, într-o zonă depresionară din bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana, Cayambe etc.
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cu plaja care este cunoscută pentru diferitele evenimente găzduite aici. Printre acestea se numără faimoasele petreceri de Revelion , cu spectaculoasele focuri de artificii, care adună milioane de turiști din toată lumea. O mare atracție pentru turiștii de pretutindeni o reprezintă vestitul Carnaval de la Rio, desfășurat anual pe Sambadromul de aici, unde are loc parada școlilor de samba braziliene - adevărată explozie de energie, culoare și veselie. Partea centrală a orașului Rio de Janeiro include atât centrul istoric cât și centrul financiar, cu o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
al Mediteranei); vestitele piețe ale orașului (Place Masséna, Place Garibaldi, Place Rossetti, Place du Palais); numeroase catedrale și biserici în stil baroc din secolul XVII; portul orașului; muzee de artă; palate de congrese. De o mare popularitate se bucură și Carnavalul de la Nice, organizat în fiecare an în luna februarie. Riviera franceză înșiruie azi numeroase stațiuni care, alături de Nice, formează una din cele mai apreciate regiuni turistice de pe Glob. Printre aceste stațiuni menționăm: Cannes, Antibes, Juan les-Pins, Saint-Jean-Cap-Ferrat, Beaulieu-sur-Mer, Cap-d’Ail
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cultural, artistic și muzical a făcut ca turismul să fie o activitate majoră în cadrul economiei Veneției încă din secolul XVIII. În secolul XIX devenise un centru la modă pentru aristocrația vremii, continuând să fie în vogă și în secolul XX. Carnavalul de la Veneția care a fost uitat o vreme, a fost reorganizat din anii 1980, ceea ce a dat un nou avânt turismului de aici, făcând din Veneția un centru major de conferințe și festivaluri internaționale (Bienala Venețiană, Festivalul Internațional de Film
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ale clienților importanți și bogați, se remarcau drept creatoare de atmosferă artistică elevată, mai rar, erau amante ale clienților. Cu timpul s-au diversificat după talente: shiro se ocupau cu activitățile de divertisment, korobi practicau acrobațiile, kido atrăgeau oaspeții la carnavaluri, cântând la shamisen, instrumentul muzical tradițional, odoriko erau dansatoare. Prețurile acestor servicii rafinate ca și pentru întreținerea lor de către protectori danna erau ruinătoare. Gheișele se expuneau admirației și adorației bărbaților prin vestimentația și coafura sofisticate. Principalul obiect vestimentar este chimonoul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a pus-o pe ducesa de Ferrara în postura incestuoasă cu tatăl și cu frații ei: Jean și Cesare. (Cesare l-a omorât pe Jean). Din relația cu Jean ar fi provenit Gennaro care a venit la Veneția, în perioada carnavalului, cu dorința de a-și găsi mama. Într-un dialog cu Lucrezia, Gennaro a aflat că ducesa, care-și încărcase conștiința cu multe omoruri, este mătușa lui și este sigur că ea a omorât-o pe presusupusa lui mamă. Din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
război mondial: Amazonia este un bun al tuturor! Împărțim spațiul geografic respectiv între Statele Unite, Columbia, Venezuela, iar Brazilia să rămână pe litoral. Cei de la Rio de Janeiro și de la Sao Paulo n-au decât să se țină de fotbal și carnaval. Președintele Juscelino Kubitschek de Oliveira a mutat capitala la Brasilia și a hotărât: Amazonia este patrimoniul Braziliei! La fel și Rusia consideră că spațiul dintre Urali și Pacific, cu cele 50% din resursele naturale ale planetei, constituie patrimoniul său național
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un scrutin la care au participat cei 93 de membri C. I. O. După două tururi în urma căruia au fost eliminate orașele ce au obținut punctajele cele mai mici, în ultimul tur, sorții au ales: Rio De Janeiro. Recunoscut pentru celebrul carnaval, plajele întinse și fine, munții din împrejurimi și uriașa statuie a lui Iisus, Rio de Janeiro a devenit primul oraș din America de Sud care găzduiește o ediție a Jocurilor Olimpice, după ce a ratat alte patru candidaturi în anii 1936, 1940, 2004 și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unde nu te aștepți, mutații, echivalări neașteptate și divorțuri senzorial-conceptuale, amputări, puneri în paranteză, extrapolări, dizolvări în anarhetip, circuite și scurtcircuite ale sensului, oximoroane devastatoare, ulcerații ale logicii, reduceri la derizoriu și caricatural, lichefieri, dar și jivrări stilistico-retorice, într-un carnaval nesfârșit nu al ficțiunii artistice, ci al ficționării conceptelor. Omul devine captiv al simbolului, fiindu-i indiferent că viața se scurge în gândirea despre viață, că sufletul alveolează nu starea, ci interpretarea. Iată-mă pe mine captivul situației arhetipale descrise
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
În Brive la Gaillarde, multe asemenea manifestări au căpătat caracter permanent. Au devenit tra-diționale. Altele au ritm sporadic sau chiar sunt unicate. Cert este, însă, că în acest oraș lumea nu se plictisește. Excepție fac cei ce doresc acest lucru. Carnavalul organizat de orașul Brive și de comuna limitrofă Malemort este deja tradiție. Vine suflare multă să admire frumoase- le care alegorice, să asculte muzică și chiar să însoțească alaiurile, fiecare după cât îl țin picioarele, pe traseul dinainte stabilit. Târgul de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent, viața mondenă a capitalei devenea tot mai activă. Iată textul bilingv al unei note din Albina românească (1835, nr. 6): „Desfătările carnavalului încep a lua în capitala noastră un haractir mai particular. Adunările de la Curte, teatrul și balurile mascuite cuprind mai toate sările săptămânii. În acest prilej să însămnează tonul, manierile și politicirea Salonilor, a cărora haruri să mai adaug prin toaleta
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre dans notre Capitale un caractère plus prononcé. Les cercles de la Cour, le théâtre et les bals masqués occupent presque toutes les soirées de la semaine. C’est à cette occasion qu’on remarque le ton, les manières et
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scurt, ei se organizează ca un corp politic. Deși mai puțin pronunțată, aceeași anticipare se regăsește în unele circumstanțe ale războiului țăranilor germani din 1528 împotriva creșterii autorității prin-ților. La începutul secolului al XVI-lea aceasta se manifestă și în "Carnavalul romanilor" unde orășeni și țărani se soli-darizează120, sau în revolta Comunităților Castiliei și a Germanilor din Valencia. Chiar și în Portugalia, mișcarea din 1640 împotriva dominației spaniole (1580-1640) nu are doar caracterul ce i se atribuie cel mai adesea, de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Social Bandits and Primitive Rebels, Glencoe, The Free Press, 1959). Cf. de asemenea N. Cohn, The Pursuit of the Millenium, Fairlawn, Essential Books, 1957, J. Delumeau, La Peur en Occident, Paris, Fayard, 1978. 120 Cf. E. Le Roy Ladurie, Le Carnaval de Romans, Paris, Gallimard, 1979. 121 Cf. L. Valensi, Fables de la mémoire, Paris, Seuil, 1992. 122 După Y.-M. Bercé, Croquants et Nu-Pieds, Paris, Gallimard-Julliard, 1974. 123 J. Delumeau, op. cit., p.143 (citîndu-l pe Daniel Mornet) 124 Burghezii pretindeau aplicarea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
viața semenilor și a țării lor. Se regăsește și aici aceeași revoltă împotriva literaturii de inspirație personală, împotriva lirismului subiectiv: "Să lăsăm acum suspinele și dorurile personale, să neglijăm încondeierile cu cuvinte smălțuite și frazele de paradă, o recuzită de carnaval, meschină, neserioasă. Îndemnându-ne unii pe alții la chibzuire, la seriozitate, la cumințenie; să domolim învăpăierile lirismului desuet și frugal". Dorința aceasta de a subordona literatura unor concepții extraliterare, unei viziuni sociale este ilustrată constant în revistă și, fapt interesant
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textul beneficiază de o coeziune aparte care-i împiedică dezmembrarea. Se conturează un tablou ezitant, în care imaginile se succed somnambulesc, "prin deșertul marilor tăceri eram trecător adormit". Nu lipsește nici de aici impresia de univers artificial "și după-un carnaval îmi tot punea pe față o mască de ghips Luna". Carnavalescul se conjugă aici cu tristețea, cu lipsa de elan vital, oarecum mult mai aproape de lirica lui Leonid Dimov, cu diferența că acolo există o anumită voluptate a jocului lingvistic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
peisajului descris. Totul e convenție, totul are o plată, chiar și imaginația poetului. Strofa finală sugerează și ea modalitățile prin care se constituie lumea aceasta, textul tonegarian e unul care urmează regulile sau, mai bine zis, lipsa de reguli a carnavalului. Tehnica ambiguizării, cea a ermetismului voit apar și aici. Motivul păsărilor care marchează trecerea ireversibilă a timpului este aici înlocuit cu cel al arlechinilor, "migratori din constelații", bizarerie care strânge laolaltă în stilul suprarealismului o serie de imagini aparent ilogice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și aici. Motivul păsărilor care marchează trecerea ireversibilă a timpului este aici înlocuit cu cel al arlechinilor, "migratori din constelații", bizarerie care strânge laolaltă în stilul suprarealismului o serie de imagini aparent ilogice. Viața ca și opera literară e un carnaval în care jocul cel mai important este cel al morții. Poate de aceea tema morții este cea care revine atât de obsedant la Tonegaru: "- Oh, arlechinii veneau în clanuri migratori din constelații/ spre valuri de sânge purtate în plesnet de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
morții este cea care revine atât de obsedant la Tonegaru: "- Oh, arlechinii veneau în clanuri migratori din constelații/ spre valuri de sânge purtate în plesnet de bice/ de Austrul tulburător parfumat a smochin și a moarte/ scuturând din costume de carnaval kilograme de arșice". Descriptivul oniric poartă și în Luna hieratică pecetea lirismului tonegarian. E aceeași structură simetrică menită să închidă textul într-un fel de balon al viselor. Reveria înlocuiește treptat realitatea și granițele dintre cele două se reduc, într-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poeme -” („Note de toamnă”).1) în București, „orașul bucuriei”, dar și în alte orașe, tristețea era sentimentul cel mai puțin agreat. Locuitorii, chiar și în împrejurări nepotrivite, dureroase (și au fost destule), se sileau să rămînă veseli. Dau petreceri în carnaval (care ținea, după calendar, și nouă săptămîni), frecventau permanent „localurile”, se înghesuiau în bîlciuri (cel din Capitală avea și ziar: „Reporterul Moșilor”), mergeau să vadă comedioare (cele mai multe, traduse și localizări), se amuzau copios la „Mița Tirbușon”, „Țivila”, „Zozo” sau la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin Negruzzi și A. Russo. La ultimul se întîlnește expresia „bal public”, care atestă pătrunderea acestui gen de distracție în straturile de jos ale populației. Eminescu pare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
jos ale populației. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, pentru aspectul lor feeric, în schimb, Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. O dată, cînd era la studii în Germania, chiar se învinuiește de a fi exagerat cu ele: „Carnavalul e pe terminate. Balurile se succed cu repeziciune, m-am săturat de atîta dans. N-am mai fost de mult cu capul limpede. Aceste petreceri numeroase ucid mintea”4). Aduse din străinătate, carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
învinuiește de a fi exagerat cu ele: „Carnavalul e pe terminate. Balurile se succed cu repeziciune, m-am săturat de atîta dans. N-am mai fost de mult cu capul limpede. Aceste petreceri numeroase ucid mintea”4). Aduse din străinătate, carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la noi, pînă și în cele mai mici tîrguri. Perioada desfășurării lor o constituie cîșlegile de iarnă, adică de la Crăciun pînă în postul mare. Atunci, „Halal de cine știe să petreacă!... E viva baluri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cine știe să petreacă!... E viva baluri..., strigă cavalerii”, scria un poet5). Pe lîngă plăcerea dansului, mai era și loteria sentimentală. De aceea, convorbind cu publicul în schița intitulată „Calendar” (Februarie), Caragiale anticipează, în felul său umoristic, următorul bilanț: „Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie”6). în evaluarea balurilor intrau, deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]