25,038 matches
-
Rosetti, J. Byck, Ion Coteanu (B. Cazacu, mutat la Institutul Pedagogic), precum și instalarea ca director al Institutului de Lingvistică al Academiei a echipei V. Cheresteșiu — Ilie Stanciu și, ulterior, D. Macrea, acoliții lui Roller. Catedra de Limba română fusese decapitată, Catedra lui Vianu rămăsese sub conducerea unor nou veniți în Universitate. Vînturi ideologico-politice rele bîntuiau în Universitatea noastră, în urma celebrelor „teze" ale lui Stalin despre lingvistică. Profitînd de ele, Roller își arăta puterea prin răfuielile personale — de care noi, tineri asistenți
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
făcînd un (penibil) acte d'allégeance în fața unui mizerabil activist de partid, constituia o lovitură dură, nemeritată, dată demnității culturii românești. Prin Tudor Vianu era vizată încă o dată ad personamlibertatea culturii noastre. 7. Bineînțeles, în Facultate, întoarcerea lui Vianu la Catedră a fost un prilej de bucurie. Am asistat eu însumi, care mă găseam atunci în sala de consiliu, unde se întocmeau „normele" sau orarul, la intrarea triumfală a lui Tudor Vianu și am auzit vorbele lui: „Sînt cel mai tînăr
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
vorbele lui: „Sînt cel mai tînăr profesor al Facultății noastre!". Am aplaudat cu toții (ceea ce se petrecuse acasă, în familie, noi, cei din Universitate nu puteam ști). Tudor Vianu era din nou printre noi, profesorul nostru! Pe atunci, ceilalți profesori ai catedrei noastre, eliminați în iunie 1952, nu erau încă reprimiți; Rosetti, Coteanu au revenit abia în 1954.) 8. Mă întreb și astăzi ce „concesii" ar fi putut accepta a face Tudor Vianu, constrîns de șantajul lui Roller? Cunoscîndu-i demnitatea „seniorială" și
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
un amplu studiu despre Barbu Delavrancea (Părerile lui Barbu Delavrancea despre limbă și stil, publicat în revista „Studii și cercetări lingvistice", 1955, 1-2) — ceea ce determinase pe Iorgu Iordan să mă propună a face parte din „delegație". Îmi amintesc cum, în Catedra de Limba română, a lui Al. Rosetti, ne adunam Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Tudor Vianu și cu mine, ca să redactăm un fel de „raport" despre „studiile de limbă română literară în Republica Populară Română" (publicat, în limba franceză, înaintea Congresului
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
de reținut și un aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu a fost deloc generoasă. Trilogia brâncușiană aspiră să fie un ciclu, dar nu un sistem. Discursul lui Pandrea se îndepărtează semnificativ de rigorile filosofiei de catedră și oscilează între memorialistică, interpretare, sinteză, gazetărie, scrisoare și oralitate, într-un stil polemic de mare scriitor, fascinant și atunci când nu convinge defel. Și din acest motiv, recuperarea și editarea operei sale este unul dintre marile câștiguri ale istoriei literare
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
-i-se firesc să le îmbrățișeze cu pasiune și să le abandoneze brusc, fără regrete. Marotele lui au început cu educația progresivă și psihanaliza freudiană pentru a ajunge în final la parapsihologie (prin testament, a lăsat bani pentru înființarea unei catedre consacrate acestei pseudoștiințe), trecând prin sumedenie de mișcări politice, religii și discipline științifice, de la sionism la catolicism și chiar budism, de la antifascism la comunism și anticomunism, fără să omită existențialismul, l-au preocupat genetica, antropologia, cercetările în domeniul cancerului, al
Maniheism la două capete (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6266_a_7591]
-
anii de liceu nu am rămas cu nimic, orele de română fiind de o platitudine desăvârșită. Creangă devenise un autor de manual bun de învățat pentru note, pentru bacalaureat și facultate, chiar dacă profesoara de română care dormea cu capul pe catedră, dumnezeu s-o ierte, revenea în învățământ după 17 ani de propovăduire la UTM și UTC. Pentru ea, Arghezi bunăoară, „era un poet scârbos" care făcea poezie din bube, mucegaiuri și noroi iar nu din lucruri frumoase. Manualul îți arăta
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
introducerea în producție a soiurilor noi cu însușiri calitative și economice superioare. Articolul 5 Academia de Stiinte Agricole și Silvice coordonează activitatea Institutului de cercetări pentru pomicultura, a stațiunilor experimentale pomicole, cît și activitatea de cercetare a cadrelor didactice de la catedrele de specialitate din învă��ămîntul superior agricol și răspunde de realizarea programelor de cercetare, precum și de elaborarea unor tehnologii superioare de producție, specifice fiecărei specii pomicole. Articolul 6 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, împreună cu comitetele executive ale consiliilor județene
LEGE Nr. 11 din 26 iulie 1974 Legea pomiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106399_a_107728]
-
nu au monotonia placidă a textelor academice. În genere cursurile universitare sunt de o galimatie compactă, care la lectură îți dau un gust de pustiu spiritual: lespezi inerte sub care informația se tîrăște solemn. Aici, alura seacă a plicticoșeniei de catedră nu există. Coșeriu se exprimă clar, doct și nuanțat, folosind drept șantier de lucru trei limbi: greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
Oradea, sunt aproape insesizabile într-un parcurs artistic de peste patru decenii. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, promoția 1971, la clasa profesorului Octav Angheluță, Mihail Trifan își începe și își sfârșește destinul său de profesor la catedra de pictură a Liceului de Artă din Craiova. Activitatea sa didactică ar necesita un material separat, unde ar trebui să depună mărturie foștii săi elevi, azi nume importante ale artei noastre contemporane care, pentru a-l cita pe unul dintre
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
a adus o boare de duh într-un mausoleu de concepte moarte, scutind filosofia de un deces prematur, provocat de monotonia silogismelor. În fine, iată un detaliu desprins din fișele lui Băncilă: Nae își ținea cursurile stînd pe scaun la catedră și neavînd nici o gesticulație a mîinilor. Un trup inert căruia numai mimica și peristaltica lexicală (dialectica) îi țineau loc de spirit. Cu alura aceasta de pedagog pasiv a putut isca un cîmp de fascinație care azi e greu de intuit
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
regim politic puțin dispus la negocieri. Nicolae Mecu derulează ceva din drama umilitoare a unui profesor apostrofat și redus la tăcere prin vocea publică a studentului Vicu Mândra și a lui Ion Vitner, ambii instalați în curând în locul său la catedră. Extrem de relevante pentru pozi- ționarea lui G. Călinescu în sistemul politic al epocii sunt și „studiile de genetică, variantistică și receptare” pe marginea publicării sau reeditării romanelor, cu atât mai mult cu cât observațiile de editor se transformă în problematizări
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
fără cauză. Sămânța răului, aruncată în gospodărie, rodește în școală. Repet, fiindcă școala vremii e fără metodă și fără perdea, fără filtru între ceea ce ești și rolul pe care trebuie să-l oficiezi. Vucea, precum toți congenerii lui, suie pe catedră purtându-le cu sine pe toate ale lui. E o școală indiscretă și nepăsătoare, în care profesorul nu face vreun efort să se constrângă, să se disciplineze, ca să-i poată disciplina pe alții, într-un sens mai înalt decât acela
Școala fără metodă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5243_a_6568]
-
Yukio Mishima pînă la Knut Hamsun) este îndreptățită să fie pomenită, în ciuda lipsei de acoperire în realitate. Numai că Steiner nu pomenește nici de Mishima și nici de Hamsun și astfel ajungem la cel de-al doilea lucru surprinzător: folosirea catedrei ca amvon ideologic. Ce dăunează volumului alterîndu-i timbrul intelectual sunt zvîcnirile ideologice ale lui Steiner: simpatia înmuiată, de-a dreptul indulgentă, față de Marx, al cărui nume nu are cum sta într-o istorie a filosofiei nici măcar la rubrica rateuri de
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
de clipe simți nevoia să dai pagina pentru a scăpa de senzația că autorul se chircește tot mai mult sub apăsarea ranchiunii, o ranchiună care îl micșorează pînă la a-l face să nu mai semene cu un profesor de catedră. Un tom erudit și rafinat în asociații, dar ros în subsidiar de un ghem de obsesii ideologice.
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
este o veritabilă plagă în știința contemporană. Era internetului este și era plagiatului. Și, încă, dacă plagiatorul ar rămâne la nivelul ambiției de a fi considerat om de știință, lucrurile n-ar fi foarte grave. Dar el se urcă pe catedră și își împărtășește știința studenților. Plagiatul nu constituie doar un fals intelectual, ci devine ceea ce legea numește uz de fals, în măsura în care de titlurile și de drepturile universitare beneficiază niște falsificatori. Consecințele sunt îngrozitoare. Studenții acestor falși oameni de știință, care
Era plagiatului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5427_a_6752]
-
și sprijinul rectorului Ștefan Pascu, membru în Comitetul Central al PCR, mă va fi scutit, providențial, de astfel de agresiuni. Însă înainte s-a încercat obținerea unor păreri despre atmosfera de la „Echinox”, o dată chiar la Facultate, într-un cabinet de la Catedra de Limba Română, unde a trebuit să suport întrebările securistului „afectat” Filologiei noastre, botezat, cred că de profesorul Mircea Zaciu, „Uscățivul”, care a încercat să obțină odată de la mine comentarii despre redacție și, probabil, o colaborare. Cred că am mai
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
constelații de strune! (1913) Vladimir NARBUT (1888-1938 sau 1944) * * * Lipsa de acțiune nu deranjează: au nu eu (în lături, inamici!) sunt spermatozoidul neobosit în propria mea noapte tolănit? De la existență, Darnice Creator, nu râvnesc mai mult decât acel care din cauza catedrei ce-a crăpat așteaptă cărțile să fie altfel date. În fine, sigur că te simți jignit să te afli, iată, numai înfășurat într-o găurită pelerină și să uiți definitiv de pat. Aleksei SKALDIN (1889-1943) * * * Lui V. A. Komarovski Îți
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
fidel și mai cuprinzător în cartea de memorii la care lucrez, Rămas bun anilor de pribegie”. Cu toate că n-a fost ceea ce s-ar numi un nume literar, Traian Blajovici a lăsat în locul unei opere memoria unui foarte merituos om de catedră, a unui intelectual pururi activ, a unui conviv fermecător, care nu disprețuia șuetele inter pocula. A fost, după cum îl caracterizează succint Valentin Chifor, „un risipitor fericit”.
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
unităților de cercetare științifică se compune din: institute și centre de cercetare, laboratoare uzinale cu activitate de cercetare, stațiuni experimentale, precum și compartimente de cercetare din unități cu altă activitate de bază. În învățămîntul superior, activitatea de cercetare se desfasoara de catedre, centre și stațiuni de cercetare. Unitățile din rețeaua de cercetare științifică se înființează prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri, la propunerea organelor centrale interesate. Articolul 4 Unitățile de cercetare au rolul de a organiza și efectua activitatea științifică, corespunzător necesităților
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
productive, pentru aplicarea în practică a rezultatelor obținute prin cercetare. Laboratoarele uzinale, precum și stațiunile experimentale efectuează, în principal, lucrări de aplicare a rezultatelor cercetărilor și de îmbunătățire a proceselor de producție în cadrul unităților economice. Institutele și centrele din sectorul social-cultural, catedrele și unitățile de cercetare din învățămîntul superior efectuează lucrări de cercetare științifică menite să contribuie la dezvoltarea ramurilor productive ale economiei naționale, la progresul științei și culturii. Articolul 5 Unitățile de cercetare își desfășoară activitatea pe baza sarcinilor stabilite de
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
oriunde și oricînd, ci numai acolo unde, în urma unei convenții, ia naștere o incintă al cărei rol e să tragă hotare despărțitoare față de lume. Incinta poate fi scena unui teatru, arena unui stadion sau podiumul de festivități, cum poate fi catedra unei aule, coperțile unei cărți sau altarul unei biserici. Ce contează e granița care separă spațiul profan de tărîmul menit a primi duhul spectacolului. 2) Crearea unei ficțiuni ale cărei sensuri să umple spațiul cu tensiunea unei alte lumi, de unde
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
cap, încununat cu păr cărunt, purta cam lăsată pe creștet mai la vale o capuție sau tichie de catifea neagră cu bumb roșu la mijloc... Moșneagul ai cărui ani de tinerețe și de bărbăție se petrecuse pe băncile și pe catedrele școalei, și a cărui inimă de patriot român zburdase până la 1848 și în urmă, tot așa de tare, și poate chiar mai iute decât a celor cari nu aveau a purta așa grele sarcine intelectuale, moșneagul stând drept în picioare
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Portretul, așa cum îl reconstituie Mihai Zamfir, nu e străin de o anume tentație a mărturisirii: „Practica avocaturii decenii la rând, exercitarea îndelungă a oratoriei parlamentare îl obligaseră pe Maiorescu să-și construiască studiile ca pe niște pledoarii; profesoratul, oratoria de catedră și de la tribuna Parlamentului îl învățaseră arta de a atrage publicul de partea lui. Fapt curios, Maiorescu nu s-a comportat însă în scris ca un orator, nu a privilegiat latura orală a discursului; dacă argumentarea sa este uneori de
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
Fetița își sprijină cotul mâinii stângi pe coapsa tatălui, iar capul și-l proptește în palmă. Bărbatul cu înfățișare de star de cinema și cu zâmbet de învingător a descins din fotografia în care apărea alături de fiica lui. Stă la catedră, într-un amfiteatru al Facultății de Litere din Oradea, înconjurat de cititorii sau de curioșii care au venit să îl asculte Acum este îmbrăcat sever-elegant: pantaloni negri; o cămașă albă descheiată la un nasture; un pulover en coeur, în țesătura
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]