8,276 matches
-
bălăcărindu-se-n felul ăsta când îi ajungeau plictiseala și urâtul mai ceva ca într-o căsnicie. Își vărsau năduful și-și scoteau ochii unul altuia. Velicu se aprindea și se învinețea la față și i se bulbucau ochii-n cap cât cepele. Arăta mai mult ca oricând ca un cocoș țopăind și umflându-se-n pene pe o grămadă de bălegar. Pleca de la ea zbierând și înjurând și trântind ușa-n urmă, ca și cum s-ar fi scuturat de blesteme, de duhurile rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne cât pumnul în el, și alături, cele două franzele, ceapa, usturoiul și roșiile, punga cu prăjiturele, plăcințelele cu mere, cu vișine sau cu dovleac, domnu’ Ogrinjan, barem atâta lucru, să zică mațele bogdaproste, hi-hi-hi, și sticla de vin în sacoșă, la piciorul mesei și lângă piciorul ei, lipită de gambă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe folii de polietilenă așternute pe trotuare. N-ar fi mare lucru să te saturi și numai uitându-te, sorbind din lumina mare a amiezii și, oricum, în trecere îți umpli buzunarele și sânul - o căpățână de usturoi și o ceapă, două mere, două roșii și un ardei pentru o sălățică, trei cartofi și doi morcovi, deh, o ciorbiță pentru ăla mic. Furi ori cerșești, ori primești de pomană în timp ce te scurgi prin mulțime cu pas întins; praful de pe cartofi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
proaspete. Mă Îndoiam. Cu ceva vreme În urmă, luasem hotărârea de a consuma mai multe fructe și legume proaspete, ceea ce, În practică, se traducea doar prin a mânca totuși câteva: astfel, răscolind prin coșul pentru legume, am dat peste o ceapă solitară, pe care am prăjit-o și am adăugat-o peste răsti. Dacă nici asta nu e o legumă proaspătă, atunci mă dau bătută. Simțindu-mă acum mai Însuflețită datorită efortului depus, am dat drumul la televizor și, cu farfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cote Încât să-l Încânte ideea că va fi surprins de prietena lui În toiul unui rendez-vous cu Naomi, În vestiarul bărbatilor. — De ce acolo? Întrebă Hawkins, prinzând rapid replica din zbor. M-am Întors să-l privesc cu ochii cât cepele. Dar unde altundeva? am spus eu, schimbând-mi poziția picioarelor. Pielea pantalonilor scârțâi. Mi-am pus În minte să am mare grijă la Hawkins, căci nu părea să-i scape nimic. Monroe rupse ambalajul de plastic al unui nou pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În care murise Linda. 15 — Azi am văzut-o pe prietena ta, Tom, am spus, atacând o felie mare de pizza. Pentru că eram Încă În perioada de dietă cu legume-proaspete, comandasem una vegetariană, cu blat subțire, plină de porumb, măsline, ceapă și ardei. Ședeam pe covorul din camera de zi, cu spatele la sofa și cu cutiile de pizza așezate dinaintea noastră, pe podea. În frigider erau șase cutii de bere, iar lângă televizor, așteptau cuminți două casete video. O, ce fericire. — Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Pakistan" \o "Pakistan" Pakistan, HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Nepal" \o "Nepal" Nepal sau HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Bangladesh" \o "Bangladesh" Bangladesh. În general, ea constă dintr-o crustă de cocă prăjită, de formă triunghiulară, umplută cu ceapă, cartofi, coriandru proaspăt și brînză, dar mai poate conține carne și pește. Acesta este numele unui cartier și parc public situate În partea central-vestică a Londrei. Holland Park are reputația de a fi o zonă bogată și la modă, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
puteam de tare: „Fii atent, iedule, fii atent! Fugi! Repede!” Însă puiul nu m-a ascultat și a murit. M-am aruncat atunci la pieptul tatei, plângând în hohote. Așa povestește tata și mai spune că făcusem niște ochi cât cepele. Mai târziu, simțeam o încordare ciudată ori de câte ori Rita, una din menajerele noastre, dădea drumul la televizor. Pentru asta trebuia să se urce desculță pe pat, să se ridice pe vârfuri și să se întindă puțin. Fusta scurtă îi aluneca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dacă-și mai putea aduce aminte cine eram noi. Cu toate astea, spre dimineață, am căpătat semnăturile, nu se știe cum. Tata a dormit buștean până s-a dezmeticit din beție, apoi a venit la mine cu ochii umflați cât cepele și mi-a spus să nu uit niciodată că tatăl meu a trebuit să se îmbete pentru mine. Mi-a mai cerut să nu povestesc nimănui întâmplarea și până astăzi i-am respectat dorința. Așa am ajuns eu în armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de unde aș putea să încep, când am avut o inspirație fulgerătoare - crede-mă, și azi mă mândresc cu ea. Ce i-am spus atunci l-a lovit ca un trăsnet, a rămas cu gura căscată și a făcut ochii cât cepele. Și știi ce i-am spus? Ei, ia zi, știi sau nu știi? Firește că nu, cum ai putea, o manevră ca asta nu se întâlnește oricând. Vrei să afli cum a reușit tatăl tău să întoarcă întreaga afacere în favoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cel al foarte vârstnicei și veneratei regine-mamă. La ora douăzeci și trei și cincizeci și nouă de minute, În acea zi de treizeci și unu decembrie, nimeni n-ar fi fost atât de ingenuu Încât să parieze fie și o ceapă degerată pentru viața regalei doamne. Se pierduse orice speranță, medicii se plecaseră În fața evidenței implacabile, familia regală, dispusă În mod ierarhic În jurul patului, aștepta cu resemnare ultima suflare a matriarhei, eventual câteva vorbulițe, o ultimă povață În vederea pregătirii morale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
face griji, cu siguranță, de ce nu m-am întors încă de la serviciu, este deja târziu, iar el îi face reproșuri, în loc să o liniștească, și gândul la ei doi singuri acasă mă apasă tot drumul. Un miros călduț și înțepător de ceapă prăjită mă întâmpină în timp ce urc speriată scările, mușchii mă dor, ca și când aș fi alergat tot drumul, o fi iar vecina cu mâncărurile ei, dar nu, mirosul vine din bucătăria noastră, amestecându-se cu un peisaj pe care îl văzusem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mai bine în lipsa mea. Ai venit prea repede, mami, îți pregătim o surpriză, se pisicește Noga încântată, în timp ce eu mă apropii de el și privesc în tigaie, se arde ceva, Udi, bucățele mici de usturoi se plimbă printre peștișori de ceapă deja rumeniți, de câte ori am încercat să îi explic, numai când ceapa este deja aurie, poți adăuga usturoiul zdrobit, dar nu vrea să înțeleagă, crede că încăpățânarea lui va învinge, iar legumele i se vor supune, așa cum am făcut eu, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o surpriză, se pisicește Noga încântată, în timp ce eu mă apropii de el și privesc în tigaie, se arde ceva, Udi, bucățele mici de usturoi se plimbă printre peștișori de ceapă deja rumeniți, de câte ori am încercat să îi explic, numai când ceapa este deja aurie, poți adăuga usturoiul zdrobit, dar nu vrea să înțeleagă, crede că încăpățânarea lui va învinge, iar legumele i se vor supune, așa cum am făcut eu, cum a făcut Noga, și când văd bucățelele înnegrite, mă umplu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o ia la rost pe Noga, întotdeauna aruncă vina pe alții. Ce se întâmplă cu roșiile, cât timp îți trebuie, nu vezi că se arde mâncarea? Ea îi întinde supusă feliile suculente, iar eu nu reușesc să mă abțin, Udi, ceapa nu este încă gata, iar usturoiul este deja ars, de câte ori ți-am spus că trebuie să pui ceapa înainte de usturoi, nu le poți căli pe amândouă de la început. Deodată se chircește, de parcă l-aș fi lovit, tigaia îi tremură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îți trebuie, nu vezi că se arde mâncarea? Ea îi întinde supusă feliile suculente, iar eu nu reușesc să mă abțin, Udi, ceapa nu este încă gata, iar usturoiul este deja ars, de câte ori ți-am spus că trebuie să pui ceapa înainte de usturoi, nu le poți căli pe amândouă de la început. Deodată se chircește, de parcă l-aș fi lovit, tigaia îi tremură în mână, imediat o va ridica în aer ca pe o rachetă de tenis, o va trânti pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să acopăr cu vorbele mele cuvintele lui. Ești pur și simplu bolnav, asta ești, nu ești capabil să asculți nici măcar o critică, strig eu, ce ți-am spus așa grav, ți-am zis doar că trebuie să pui mai întâi ceapa, apoi usturoiul, din cauza asta vrei să distrugi totul? Dar el este deja în pat, își trage pătura pe cap, eu distrug totul, se aude vocea lui zdrobindu-se sub pătură, eu am distrus totul? În sfârșit mă simt puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
încerc să îți fac o surpriză, să îți pregătesc masa împreună cu Noga, iar tu intri cu mutra aia încordată și, în loc să te bucuri că sunt în stare să stau pe picioarele mele, pe tine te deranjează că nu am pus ceapa înaintea usturoiului? Parcă am vorbi despre o crimă, imaginează-ți pentru o clipă cum arăți din afară, ți se pare că ești o mare sfântă față de care toată lumea greșește, dar eu îți spun că realitatea este cu totul alta! Privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pentru a-l îndupleca, dar în clipa aceea se aude un strigăt venind din bucătărie, mami, ceva arde, iar eu ies din cameră, flăcările au cuprins marginile tigăii negre, totul arde, acum nici eu nu mai pot face diferența între ceapă și usturoi. Și tu ce faci, nu ești în stare să oprești gazul, strig la ea, ai aproape zece ani, alte fete de vârsta ta gătesc singure; ea încearcă să răsucească robinetul de la aragaz cu degetele ei neîndemânatice, aproape desprinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
a tocană. Am luat borcanul și m-am dus pe acoperiș. Nu mai era nici picior de om acolo. Cineva își uitase pe frânghia de rufe o cămașă albă care fâlfâia în bătaia brizei de seară ca o foaie de ceapă. Am urcat pe scara de fier ca să ajung în vârful acoperișului, unde se afla conducta de apă a căminului. Conducta cilindrică mai p\stra ceva din c\ldura acumulat\ peste zi. M-am așezat pe ea, m-am prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
etalăm în văzul tuturor, asemenea indienilor care poartă pene pe cap pentru a indica triburile cărora le aparțin. Trăim liniștiți, fără să ne supărăm unii pe alții. În afară de sport, ne ocupăm și de cultivarea legumelor și fructelor: roșii, vinete, castraveți, ceapă, varză, ridichi, pepeni, căpșuni și multe altele. Cultivăm orice și avem și sere. Cei de aici sunt foarte pricepuți și își fac treaba cu multă pasiune. Se documentează, cheamă specialiști cu care stau de vorbă de dimineața până seara pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de foame, să știi. — Bine, hai! Ți-ai dori ceva anume? — Sukiyaki, spuse ea. N-am mai mâncat de ani de zile mâncăruri făcute în tigaie și chiar am ajuns să visez că mănânc sukiyaki... îmi îndesam în gură carne, ceapă, tăiței subțiri, t½fu și tot felul de legume... — Sigur, putem să facem, dar nu am tigaie pentru sukiyaki. — Mă descurc eu. O să împrumut de la proprietari. A dat fuga la proprietăreasă și s-a întors cu o tigaie excelentă, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care au fost cîndva proaspete. Green Lantern și văduva și berea. Farmacia și briza care vine dinspre golf. Sonatu’ Ăla de la restaurant și un sendviș cu ou și cu șuncă. DĂ-mi două la pachet. Pune și o felie de ceapă În unul dintre ele. SĂ vă umflu cauciucurile?“. FÎsîitul aerului din pompă, administrat grațios și gratuit era acasă și acasăe ra cimentul cu pete de ulei, urmele de cauciuc, facilitățile confortului, sticlele de cola din frigiderele roșii. Șoselele erau granițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trebuit să oprim În Punta Gorda, spuse Roger. Așa ar fi fost normal. Da, dar zisesem că facem peste o sută șaizeci. Și atît am făcut. Tu ce-ți iei, iubire? — Ouă cu șuncă și cu o felie mare de ceapă și o cafea, Îi spuse Roger chelneriței. — Cum să fie ouăle? — Ochiuri simple. — Și doamna? — Tochitură de vită, bine făcută, cu două ochiuri. — Ceai, cafea, lapte? — Lapte, vă rog. — Suc? De grepfrut. — Două de grepfrut, spuse Roger. Te deranjează c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cafea, Îi spuse Roger chelneriței. — Cum să fie ouăle? — Ochiuri simple. — Și doamna? — Tochitură de vită, bine făcută, cu două ochiuri. — Ceai, cafea, lapte? — Lapte, vă rog. — Suc? De grepfrut. — Două de grepfrut, spuse Roger. Te deranjează c-o să mănÎnc ceapă? — SÎnt moartă după ceapă. Da’ nu atît cît sînt după tine. Și n-am mîncat niciodată ceapă la micul dejun. — E bună. Merge bine cu cafeaua, Îți intră-n organism și nu te-apucă singurătatea pe drum. Acum nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]