4,822 matches
-
unui program comun (Cercul Literar de la Sibiu, orientările criticii contemporane, modalități ale istoriei literare, momentul 1945 în literatură). „Curajul cu artă” va deveni, tot mai explicit, programul lui I. atunci cînd își aplică analizele în istoria literaturii. Dacă în volumul Ceara și sigiliul (1982) era evidentă întoarcerea spre autorii secolului al XIX-lea (D. Bolintineanu, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu) sau spre cei clasicizați ai secolului următor (O. Goga, E. Lovinescu, G. Bacovia, Liviu Rebreanu, N. Iorga, G. Călinescu), Firescul
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
unui autor, fără a pierde din vedere latura generală a fenomenului artistic. CORNEL MORARU SCRIERI: Rondul de noapte, București, 1974; Al doilea rond, București, 1976; Scriitori tineri contemporani, București, 1978; Firescul ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea lui Caragiale, București, 1988; ed. 2 (Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale), București, 1994. Antologii: C. Dobrogeanu- Gherea interpretat de..., pref. edit., București, 1975
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman. Turcii erau interesați să obțină în cantități cât mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari puteau fi vândute și pe alte piețe, în special în Polonia, de unde, prin Danzig, ajungeau în apusul Europei. În acest context și în prelungirea unui privilegiu ce data din 1614, prin care negustorilor veniți din Polonia li
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în industria lemnului și a mobilierului. Dintre activitățile meșteșugărești, practicate în proporție de 100% în ateliere ale unor meseriași patroni evrei bucureșteni, am aminti: fabricarea de sobe și mașini de bucătărie, fabricarea de plicuri și pungi de hârtie, fabricarea de ceară, lucrări de plisat, gofrat și suturat stofe, confecționarea de mantale de cauciuc, lucrări de orfevrărie în chihlimbar și sidef 35. Mulți dintre meseriașii evrei au fost apreciați pentru calitatea produselor realizate și este interesant de subliniat faptul că cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și eu sînt așezată la biroul meu din zona de recepție a departamentului de Shopping Personalizat. Jasmine, care lucrează cu mine, stă trîntită pe canapea. În registrul nostru de progrămări fluieră vîntul, telefonul nu sună nici să-l picuri cu ceară, iar locul e la fel de mort ca Întotdeauna. Mă uit În jur. Nici picior de client. Singura mișcare de pe etajul nostru e furnizată de Len, paznicul nostru, care-și face turele de control, și are un aer la fel de sastisit ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prostiile, zice Jess. Și acum... nu mai vorbim unul cu altul. O spune pe un ton detașat, dar văd În ochii ei tristețea. — Asta e. Ia o gură mare de vin, ceea ce ea nu face nici s-o pici cu ceară. Îi arunc o privire lui Suze, care se Încruntă sugestiv spre mine. — Jess, ești sigură că vrei să pleci În Chile? Încerc și eu marea cu degetul. — Da, Își Întărește spusele dînd ferm din cap. Trebuie să mă duc. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M. Kogălniceanu la „Dacia literară” din 1840 (1/1921), Tr. I. Tănăsescu scrie despre volumul La
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Imnuri orfice, București, 1975; Pavăză de crini, București, 1976; Darul de a iubi, București, 1978; Această iubire, București, 1979; Veneția, București, 1980; Viață personală, Craiova, 1981; Să nu uiți, să nu mori, Craiova, 1982; Izgonirea neguțătorilor, București, 1983; Muzeul de ceară, București, 1983; Autoportret, Craiova, 1985; Un om, într-o zi, Craiova, 1987; Zborul săgeții, București, 1988; Patrie comunistă, Craiova, 1989; Frumoasele doamne din provincie, Craiova, 1998; Spiritualitatea elenă în Oltenia (în colaborare cu Toma Rădulescu și Florin Pârșcoveanu), Craiova, 2002
DUŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li să vechească haine-n căi departe / Și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Rythmos, f.l., 1984; Moartea baroanei, București, 1988; Sokrateion sau Mărturie despre om, București, 1991; Bal la castel, București, 1993; Caietele unui fiu risipitor, București, 1994; Sub casca de aur a lui Mambrino, București, 1997. Repere bibliografice: Miron Dragu, Figurine de ceară, GL, 1956, 48; Valeriu Cristea, Reportajul retrospectiv, RL, 1974, 9; Mihai Ungheanu, Un memorial istoric, „Viața militară”, 1983, 7; Hristu Cândroveanu, Fantomele trecutului, LCF, 1983, 37; Ilieș Câmpeanu, Unirea în perspectivă romanescă, CNT, 1983, 39; Ileana Ulmu, Tema Transilvaniei, ST
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
spirituală a actului poetic” (Nicolae Manolescu), pentru care asumarea realului devine „o simplă problemă textuală” (I. Negoițescu). Ambele direcții de lectură își găsesc un suport textual, cu condiția să fie proiectate în diacronie. Astfel, primele volume ale poetei - Sânge albastru, Ceară (1970), Poezii (1974) - se mențin în matca neomodernismului, lirica avansând pe un culoar deja străbătut de congeneri, ceea ce explică validarea sa tardivă în cadrul promoției ’70. Tentativele de fisurare a acestei formule, vizibile în Poeme albe (1978) și Structura nopții (1979
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt, Între viață, 206-216; Papahagi, Exerciții, 147-177; Cristea, Arcadia, 133-138; Ungureanu, Contextul, 154-164; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Dobrescu, Foiletoane, I, 28-43, III, 207-216; Mancaș, Teatrul, 85-93; Iorgulescu, Ceara, 78-82; Săndulescu, Portrete, 219-229; Raicu, Calea de acces, 135-183; Zaciu, Viaticum, 252-258; Paleologu, Alchimia, 54-71; Trandafir, Dinamica, 125-148; Holban, Proza, 9-175; Grigurcu, Între critici, 12-26; Păcurariu, Scriitori, II, 116-124; Steinhardt, Critică, 194-198; Manolescu, Teme, IV, 7-11, VII, 5-10; Papahagi, Critica
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
mă mistui. Poate / voi găsi, pe treapta triumfală, / zborul vast, minunile și leacul.” Lirica sa dă expresie întoarcerii spre sine a ființei ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul publică două
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Lecturi, 147-153; Fanache, Întâlniri, 97-115; Zaciu, Alte lecturi, 70-79, 80-93; Cioculescu, Itinerar, III, 188-192; Brădățeanu, Istoria, II, 85-88; Râpeanu, Cultură, I, 165-172; Păcurariu, Scriitori, I, 153-157; Mircea Popa, O. Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Manu, Sensuri, 15-59; Iorgulescu, Ceara, 72-78; Fănuș Băileșteanu, Eseuri, București, 1982, 162-178; Săndulescu, Portrete, 187-197; Simuț, Diferența, 19-26; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1982, 205-235; Munteanu, Jurnal, III, 55-66; Trandafir, Dinamica, 30-47; Pop, Lecturi, 6-12; Zaciu, Viaticum, 208-233; Cubleșan, Civic-etic, 108-112; Scarlat, Ist. poeziei, II
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
de sub control și în căutarea nu foarte abilă a unui înțeles: „Labirint desfăcut / întins ca sfoara dintr-un ghem // truc / de purtat în servietă”; „Pământul uitat într-un astru / coboară coboară coboară / prin lentilele cele mai groase / prin ochii de ceară.” Undeva, poetul încearcă a-și pune versul sub semnul tentativei de a izola, dincolo de fenomenal, sensul pur, adevărul ultim al lucrurilor: „Prin parametrii severi ai lucrurilor / iată sensul lucios / intimul sens ca o zăpadă / sensul pur și deplin / flecărind.” Tentativa
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Brădățeanu, Istoria, II, 288-299; Râpeanu, Cultură, I, 21-138, II, 5-121, III, 5-108; N. Iorga interpretat de..., îngr. și pref. Florin Mihăilescu, București, 1979; Cubleșan, Teatrul, 107-110; Șerban, Ispita, 61-63; Dan Zamfirescu, N. Iorga. Etape către o monografie, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 90-95; Săndulescu, Portrete, 168-186; Zaciu, Viaticum, 181-207; Modola, Dramaturgia, 103-115, 133-135; Sângeorzan, Anotimpurile, 15-26; Marcea, Concordanțe, 205-216; Cubleșan, Civic-etic, 87-89; Ciopraga, Propilee, 22-33; Păcurariu, Scriitori, II, 158-168; Adam, Planetariu, 187-191; Râpeanu, Scriitori, 5-12; Dinuța Marin, N. Iorga și creația populară
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu, pref. Al. Piru, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 158-196; Sângeorzan, Conversații, 127-136; Piru, Ist. lit., 301-307; Elena Dragoș, Structuri narative la Liviu Rebreanu, București, 1981; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1982, 169-187; Iorgulescu, Ceara, 86-90; Simuț, Diferența, 75-86; Crețu, Constructori, 30-90; Săndulescu, Portrete, 244-259; Elena Stan, Perspectivă sociologică și restructurare literară în romanele lui Liviu Rebreanu, DFC, 89-119; Trandafir, Dinamica, 177-187; Țeposu, Viața, 46-54; Lăzărescu, Romanul, 46-51, 143-163; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 59-97; Nae Antonescu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Damian, Direcții, 245-254, passim; Dimisianu, Schițe, 65-70; Mircea Iorgulescu, „De ce văd invers?”, RL, 1970, 31; Constantin, Prozatori-critici, 98-100; Dana Dumitriu, Muntele magic, RL, 1980, 35; D. R. Popescu, Portretul scriitorului la maturitate, RL, 1980, 39; Dobrescu, Foiletoane, II, 129-138; Iorgulescu, Ceara, 225-234; Dimisianu, Lecturi, 146-151; Vlad, Lectura rom., 212-216; Odangiu, Romanul, 140-143; Moraru, Textul, 180-184; Ungureanu, Proza rom., I, 688-698; Teodor Tihan, Petre Sălcudeanu - pe noi „corăbii cu suflete”, ST, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 202-205; Dimisianu, Subiecte, 121-129; Rotaru, O ist.
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
de modul cum i-a fost utilizată istoria literară din 1941, pe care romanistul italian ar fi așezat-o „sub un teasc greu, storcând și aruncând din ea tot ce era dulce și îmbălsămat și oferindu-ne pe farfurie o ceară arida de fagure, redusă la starea de nisip”. Analizând cu atenție lucrările Storia della letteratura romena și Novecento letterario romeno, Mircea Zaciu remarcă și carențe, precum interpretarea unor personalități ale interbelicului românesc într-o altă lumină decât cea reală, sistematizarea
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
a-l vota pe dl Ion Iliescu, amintindu-și avatarurile acestui politician abil, lunecos, nechinuit de complexul minciunii, va da votul echipei Gherman, Hrebenciuc, Solcanu, pentru un nou guvern Văcăroiu, întinerit după patru ani de ședere în muzeul măștilor de ceară? Va merge la urne ca să-l răsplătească pe aducătorul minerilor la București, pe activul semnatar al tratatului de prietenie cu U.R.S.S., pe părintele sufletesc al primelor promoții de miliardari de carton? N-ar face-o, probabil, când o a
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
Caranica ne relatează că viitorul "toboșar al timpurilor noi", proletare, se exersa la toba extremei drepte, citindu-și în premieră, într-un cerc de prieteni, poezia care începea cu versurile: "În zadar se zbate și asudă/ Fruntea voastră galbenă ca ceara", cu subînțelesul unui protest liric la condamnarea lui Corneliu-Zelea Codreanu. Iar dacă dăm crezare unei "note-sinteză" a Securității, în "cazul Mihai Beniuc", datînd din 22 iunie 1985, trecutul bardului ar fi fost pătat de erori ce nu i-ar fi
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
de progres și văzînd cum vienezii salută pe împărat fără umilință, cu rușine se gîndește la temenelele în pulbere ale semenilor săi și la scorțoșenia Domnilor care privesc numai cu coada ochiului "căci trupurile nu le mișcă, parcă sînt de ceară, și se tem să nu se frîngă". În acest prim jurnal al țării, aparținînd autorului-boier, participînd la Soțietatea literală românească, scriere necioplită, se ascunde unul din potențialele stilistice de limbă strălucind ca un mic bulgăr de aur în mineralul inform
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
153-155; Dinu Flămând, „Bate și ți se va deschide”, R, 1978, 10; Radu Petrescu, „Bate și ți se va deschide”, VR, 1978, 12; Iorgulescu, Scriitori, 246-248; Constantin Hârlav, „Terasa”, ST, 1979, 9; Culcer, Serii, 240-245; Moraru, Semnele, 154-159, 253-260; Iorgulescu, Ceara, 253-259; Cristea, Modestie, 206-211; Manea, Contur, 68-74; Moraru, Textul, 185-189; Holban, Profiluri, 340-344; Ștefănescu, Prim-plan, 302-308; Cosma, Romanul, I, 157-162; Valeriu Cristea, Un sens mai înalt, RL, 1989, 51; Simion, Scriitori, IV, 436-465; Ioan Holban, Gardul și leopardul, CRC
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
istoric al avangardei, Ion Pop releva întâlnirea fertilă, pentru prima oară aici, a „treimii moderniste românești”, Tzara-Vinea-Maniu, cel din urmă, prezent și el în revistă, atât cu texte, cât și cu grafică din placheta în curs de apariție Figurile de ceară. Lui Marcel Iancu i se alătură cu „desenuri” Claudia Millian și Henry Weisselberg, cu toții susținând fericit, și în registrul plastic, un mesaj modern, cu o paletă elocventă a stilisticii de epocă. Editată la sfârșitul unui an de prag pentru evoluția
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
coerentă programatic. Un adevărat indicator de direcție - fragmentarism, frazare discontinuă, torpilarea tuturor clișeelor sentimentale și literare prin acumulări în exces, alternate cu adnotări în zeflemea - sunt textele lui Adrian Maniu Cântec pentru când e întuneric (inclus și în Figurile de ceară), Noapte de mai, Mirelà, Minciuni trăite, pe cât de rafinat poematice, pe atât de radical demistifiante și sfidătoare pentru „moralitatea scandalizată”. Cel dintâi, o lamentare baroc delirantă asupra nefericirii amorului, caricaturizează confesiunea drept transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]