1,815 matches
-
agățîndu-se de graniță cu Îndîrjire, o țară mai eminamente agrară decît a noastră, struguri, pești și măsline pe care le-au mîncat cu plăcere arabii timp de patru sute de ani cît au stat În Lusitania, pe urmă au plecat luîndu-și cearșafurile, o țară acum fără Mozambic, fără Macao, fără cearșafuri, și care e trecută În dicționare drept „un loc sărac și arid”, 12 milioane de locuitori, dintre care cei mai mulți tund oile, și doi titani halucinanți, Jos Saramago și Antnio Lobo Antunes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
agrară decît a noastră, struguri, pești și măsline pe care le-au mîncat cu plăcere arabii timp de patru sute de ani cît au stat În Lusitania, pe urmă au plecat luîndu-și cearșafurile, o țară acum fără Mozambic, fără Macao, fără cearșafuri, și care e trecută În dicționare drept „un loc sărac și arid”, 12 milioane de locuitori, dintre care cei mai mulți tund oile, și doi titani halucinanți, Jos Saramago și Antnio Lobo Antunes, ce-l vor sili pe Alfred Nobel să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la yankei, oriunde te-ai afla trebuie neapărat s-o discuți, dacă nu o faci ești clasificat pe loc retrograd, baptist sau clopotar, ei bine, apare problema cu pricina dar, din păcate, nu ni se arată și rezolvarea decît cu cearșaful pe ei și de la brîu În sus, nu se vede nimic, nu o Înțelegi prea bine, problema. Și nu mai rămăseseră decît vreo cinci minute pînă la sfîrșit cînd De Niro, acum ultra alfabetizat, pleacă să facă un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așa ceva, ofițerul, colonel, era un om bun, și vine cu argumente supreme, susținînd cu probe irefutabile, din amintire, că dădea de mîncare deținuților, cu ghiotura, se-nțelege că se transformase din ditamai comandantul Într-un umil bucătar gingaș, le schimba cearșafurile și, uneori, le cînta arii din opere mai cunoscute. Restul sînt minciuni, „prin care s-a denaturat adevărul istoric care s-a pierdut prin niște coclauri”. Nu știu În mod istoric ce-nseamnă coclauri, pentru că n-am fost, dar Lupu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-n stadiul inițial de pupă, căreia nu se cade să i se dea la cap, acesta fiind mic. În continuare, Lupu afirmă că n-a avut nici o legătură cu moartea deținutului Dinu Neagu, fiindcă acesta s-a sinucis c-un cearșaf, pe de-o parte, iar pe de alta, colonelului „nu i se permitea accesul În penitenciar și nici În alt caz”, așadar n-avea cine să-i scrie. Deși pare ușor confuz, dacă ne uităm peste primele declarații, deducem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să-i scrie. Deși pare ușor confuz, dacă ne uităm peste primele declarații, deducem că neavînd acces, Lupu le dădea de mîncare Întemnițaților printr-un tunel pe care-l săpase singur, pornind de sub propriu-i birou, și unde cădeau, cu cearșaful, cei Închiși acolo pe drept. Și tot așa, neavînd acces și nici În alt caz, colonelul hălăduia pe cîmpuri minate de legionari, fluierînd din frunza de securist. „Eu cred că În vizor se află fosta securitate și, prin ricoșeu, SRI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ia privește ce frumusețe de cearceaf, alb și bine întins, parcă l-ar fi așternut ieri, alaltăieri, și, uite, pune mâna și vezi cât e de mătăsos, parcă ar fi un giulgiu... Cu grijă, aproape cu emoție, Ieronim trase încet cearșaful, înfășurîndu-l și strîngîndu-l într-un colț. Vladimir apropiase mai mult lanterna și-i plimba conul da lumină de la un capăt la altul al lăzii. Ieronim nu-și putu reține un strigăt de surpriză: - Numai la asta nu mă așteptam!... Și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de trotuar ca să le mai servească o lovitură. Și-atunci l-am văzut pe bătrînul Pancho ieșind de după rulotă și ascunzîndu-se după calul care mai stătea Încă În picioare. Apoi a pășit Într-o parte, alb la față ca un cearșaf murdar, și l-a nimerit pe șofer cu Luger-ul său mare, pe care-l ținea cu ambele mîini. Apoi a tras de două ori pe deasupra negrului, În timp ce se Îndrepta spre el iar a treia oară a nimerit prea jos. Lovise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cîte o felie de plăcintă. Nick se ridică, apoi se așeză-n genunchi și o sărută. Trecu prin iarba udă și apoi urcă spre camera sa, pășind cu grijă ca să nu scîrție podeaua. Era bine să fie În pat, pe cearșaf, să se Întindă cît e de lung și să-și cufunde capul În pernă. Bine În pat, confortabil, fericit, mîine pescuit, se rugă așa cum se ruga Întotdeauna, atunci cînd nu uita, pentru familie, pentru el, să devină un mare scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
benzinărie și Roger Îl rugă pe bărbatul În vîrstă, care venise spre ei, cu fața albăstrită de la lumina neonului, să verifice uleiul și apa și să facă plinul. — Cum sînt căsuțele? Întrebă Roger. — SÎnt bune, șefu’. SÎnt frumușele și curate. Cearșafurile-s curate? — Ca neaua. RĂmîneți toată noaptea? — Da, dacă ne hotărÎm să rămÎnem. Pentru toată noaptea face trei dolari. — Ar putea doamna să se uite Într-una din ele? — Sigur, nici o problemă. N-a văzut niciodată saltele mai bune. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-s curate? — Ca neaua. RĂmîneți toată noaptea? — Da, dacă ne hotărÎm să rămÎnem. Pentru toată noaptea face trei dolari. — Ar putea doamna să se uite Într-una din ele? — Sigur, nici o problemă. N-a văzut niciodată saltele mai bune. Și cearșafurile-s apretate. Au și duș. SÎnt bine ventilate. Și instalația e ultimu’ răcnet. — Eu mă duc să văd, spuse fata. — Poftim, uitați o cheie. SÎnteți din Miami? Da. — Eu prefer vestul. Apa și uleiul sînt În regulă. Fata se-ntoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un stîlp pe care erau prinse umerașe. Roger aduse bagajele, În timp ce Helena așeză pe masă termosul cu gheață, ceștile, sticla desfăcută și cutia de carton plină cu sticle de apă White Rock. — Lasă fața asta, spuse ea. Patu-i curat. Sau cearșafurile sînt, mă rog. Roger o Îmbrățișă și o sărută. — Stinge lumina, te rog. Roger Își Întinse mîna și stinse becul. O sărută În Întuneric, frecîndu-și buzele de ale ei, simțindu-le pline fărĂ să le deschidă, simțind-o cum tremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fața ei bronzată să fie și mai frumoasă decît atunci cînd era trează. Observă că pleoapele erau mai pale decît restul chipului, Îi privi genele lungi, buzele dulci, calme, ca ale unui copil care doarme, sînii, așa cum se Întrezăreau pe sub cearșaful cu care se-nvelise peste noapte. Nu voia s-o trezească și-i era teamă că dacă o sărută s-ar putea s-o scoale, așa că se-mbrăcĂ și se duse În oraș. I-era foame, simțea un gol În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
e cu „noi“? Guițînd veseli ca niște pocușori cînd merg spre casă. Doar că noi ne depărtăm de casă. Acasă. Bună glumă. Nu-i nici un acasă. Ba sigur că e. Asta-i acasă. Toată chestia asta. CĂsuța asta. Mașina asta. Cearșafurile astea care au fost cîndva proaspete. Green Lantern și văduva și berea. Farmacia și briza care vine dinspre golf. Sonatu’ Ăla de la restaurant și un sendviș cu ou și cu șuncă. DĂ-mi două la pachet. Pune și o felie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Așa cum vă spuneam, bețivul o reușit până la urmă să deschidă ușa...Când au auzit vorbă, portarul și doctorul de gardă și-au luat mâinile de la ochi, cu mare băgare de seamă...Si ce să vadă?! In brațele bețivului ședea un cearșaf burdușit, care se văicărea cu glas muieresc: „Mamăăă! Unde ești? De ce m-ai lăsat în iadul ista? Unde ai plecat mamăăă?” „Cine ești dumneata și cum ai ajuns la morgă?” l-au auzit întrebând pe bețiv. „Nu știu...nu știu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știu...nu știu. Am adormit și...m-am trezit aici pe o cheatră rece ca gheața și în jur întuneric beznă.” „Ai scăpat...Hai cu mine la director...Incet încet, ai să-ți revii” Spunând acestea, bețivul o pornit cu cearșaful în brațe către cabinetul directorului...O bătut în ușă și, fără să aștepte răspuns, o intrat...Directorul, gata să cadă, s-o sprijinit de un dulap și o îngăimat: „Cine dracu ești de dai buzna așa? Aici nu-i casă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
largul lui, băiatul îl simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc, fără nici un ajutor din partea lui. Îi înmână lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern, schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftă ușurat. Încercă, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară, după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
sărbătoarea de Hallowen, pe care fetele o sărbătoresc încă de când erau la grădiniță. Au și costume și le-au luat cu ele: Lucy are costum de vrăjitoare, negru, cu pelerină neagră, pălărie țuguiată, la care adaugă mătura; Shelley are un cearșaf alb tăiat așa încât să imite o fantomă. Seara, pe la nouă, fetele se hotărăsc să meargă pe la case cu „Ne dați ori nu ne dați”. Și pentru a-i pedepsi pe cei care nu le dau nimic, iau cu ele ketchup
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
trecea din femeie în femeie, ca Ulise dintr-o insulă în alta. Pe fiul cu soartă sexuală opusă îl obseda un mire neîngăduit, nepermis: ex-stripperul ultra-potent. Le auzeam jocurile nopții. Brăduț cerșind mîngîieri, cerîndu-i să nu se oprească, abandonîndu-i-se. Toate cearșafurile și prosoapele folosite de ei le-am zvîrlit la gunoi. În baie, petreceau ore și ore. Urinau indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau lamei, cu sunet aspru. Cînd s-o fi ras prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Petrini, eroul lui Marin Preda? Și-n ultima vreme am citit cum altfel? cărți bune, dar ajung la ele mai greu. Mă năpădesc prostiile intens mediatizate. Poeții de reproducere************ și poetessele bele și tembele, gata să-și etaleze viscerele pe cearșafuri tipografice și să ciripească nu în limba sacră a păsărilor, ci-n limba păsăricilor. Saltimbancii poeziei sînt protejați. Un "plictisit" pontos își lansează placheta, săturîndu-și adunarea cu nuci și cu fudulii la grătar. Presa nu omite știrea. Protejați sînt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mulțime de treburi astăzi: să ducă cutia cu zahăr în bucătărie la buni și pixurile colorate înapoi în birou la tati, să plimbe jucăriile mai mici pe muntele care era făcut dintr-o grămadă mare de plapume și pături și cearșafuri ca și cum ar fi fost chiar zăpada din vârful unui munte adevărat. Și copilul i-a mai dat o treabă: să aducă piese de LEGO ca să construiască un pod. Când a văzut cât are de lucru, locomotiva cea vie n-a
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
după care s‑a Îndreptat direct spre pat, unde cea mai bună prietenă a mea era lungită pe‑o parte, cu spatele la mine, goală pușcă. Un tip cu aspect bolnăvicios, cu buza de sus transpirată și părul slinos, se amalgamase În cearșafurile ei: zecile de tatuaje Înspăimântătoare care se Întindeau și se Învârtejeau pe tot corpul Îi ofereau un camuflaj perfect pe plapuma ei verde cu bleu. Avea un belciug prins de o sprânceană, o grămadă de obiecte metalice Îi atârnau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
living, unde Lily ținea În mâini o pelerină superbă de mătase neagră. M‑am uitat Întrebător la ea. — Ceva cu care să te acoperi În seara ta de mare gală, a fredonat ea și a scuturat‑o ca pe un cearșaf. Vreau ca Andy a mea să arate la fel de sofisticată ca toți țopârlanii ăia plini de bani din Carolina, pe care o să‑i servească În seara asta ca ultima chelneriță. Bunica mi‑a cumpărat‑o cu ani În urmă, ca să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ei nu erau acasă. A căutat cheia Între glastrele colorate și a deschis, Împingându-mă să trec pragul primul. M-am trezit În semiobscuritatea unei camere galbene; tot ce se afla acolo avea această culoare sau o nuanță apropiată, perdele, cearșafuri, scoarțe, perne, fețe de mese, covoare, hârtia cu care erau tapetați pereții În unele locuri, etajerele, mobilele, scaunele, toate obiectele din cameră se estompau, se reflectau, se dizolvau Într-o lumină obscură, ce Învăluia, sufoca, artificializa. N-am reținut decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
manifestă la fel cu ei ca și cu mine; că se dezbracă la fel de pudică. Poate că face dragoste la fel, ținându-și respirația În act, ca apoi să izbucnească În acel strigăt eliberator... poate că exală aceeași transpirație iute pârjolind cearșafurile. Mă intriga dacă, după act, cade În aceeași prostrație parțială vecină cu leșinul. Când merg pe stradă, pe străzile ei, Împreună cu ea, accelerez pasul și o iau Înainte fără s-o mai aștept. Mă răzbun. (luni) Azi o colegă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]