2,037 matches
-
putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătură Kissing. Manieră de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celești Fabio. Avem în vedere finețea realizării detaliilor, expresivitatea figurilor umane, încărcătură cu elemente absolut utile în sugestiva compoziție de pe avers și suplețea realizării sediului de expoziție de pe revers. Manieră aceasta este caracteristică și medaliilor din 1913, Dreptul Nostru și Apărătorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Realizarea propriu-zisă a medaliilor (baterea acestora în metal) se făcea în ateliere specializate din străinătate, pe baza unor proiecte concepute de către artiști autohtoni, la propunerea comitetelor de inițiativă, între care, cel puțin până în prezent, contribuția în acest scop a profesorului Celești Fabio poate fi dedusa, dar nu și confirmată încă documentar. În perioada când frații Saraga făceau doar activitatea de editare a medaliilor, începând cu anul 1881 și până prin 1906, bate medalii la Iași, în atelier propriu, Nicolae Sternberg. După cunoștințele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinam să credem că autor, cel putin al unora dintre ele, nu era altul decât profesorul Celești Fabio, la care, cum am presupus, apela și familia Saraga, si care și-a etalat talentul, cu certitudine în anul 1904, dar care, din modestie sau pentru că așa cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celești Fabio. Observăm că în perioada 1881-1899, Sternberg a evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci cand disputa dintre frații Saraga riscă să arunce
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atunci cand disputa dintre frații Saraga riscă să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul sau, este posibil să fi apelat la profesorul Celești Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătăm mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare{\cîte 27}. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
datorită activității editoriale a fraților Saraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Saraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
am prezentat în lucrarea noastră citată mai înainte{\cîte 30}. Medaliile sunt realizate atât în țară (Nicolae Sternberg, în atelier propriu, Carniol-Fiul și alții), cât și în străinătate (multe din ele editate de frații Saraga, posibil după proiecte ale profesorului Celești Fabio). Medalistica ieșeana din perioada interbelică poate fi ilustrata cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, Ț. Maiorescu, Grigore Trancu-Iasi, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalii sunt simple consemnări prin legende, altele, și în ce mai mare parte, sunt adevărate opere de artă care rezistă tuturor exigentelor și se ridică la nivelul marilor realizări din țară și din străinătate. Interesantele proiecte medalistice ale modestului profesor Celești Fabio, materializate de firmele Saraga și Sternberg au fost un exemplu pe care l-au urmat instituții de cultură și învățământ, Secția ieșeana a Societății Numismatice Române și alți inițiatori de medalii din Iași. „CARACTERUL SUBLIM AL UNEI LUCRĂRI DE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei fetei, prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistica). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul da posibilitatea privitorului să observe mai usor figură de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie franța brusc de părul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ca într-o anumită perioadă acestea să fie scrise de fratele mai mic, Aizic, primul din familie care face studii), cei doi doar semnându-le cu un scris stângaci, neexersat, rudimentar;} {\footnote 27. Că o ironie a soartei, numele lui Celești Fabio apare pe o realizare de tip medalistic, Ștefan cel Mare și Sfânt, inițiată la Iași în anul 2004 de profesorul maistru Victor Antăluță care își asociază numele cu cel al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al domnitorului comemorat. Menționam că realizarea această copie pe avers imaginea domnitorului de pe medalia SNR din anul 1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul familiei Saraga în raport cu medalia ieșeana l-am conturat în comunicarea noastră, „Saraga, artist medaliere sau editor ?”, prezentată în Ședința Secțiunii Iași a SNR din 2 dec. 1984 (pentru conformitate vezi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Johann Joachim Becher (1635-1682), medic și alchimist german. Enunță teoria falsă a "flogistonului" ca explicație a combustiei (care dăinuiește până ce Lavoisier o combate). 164 Pierre Simon Laplace (1749-1827), astronom și matematician francez. Pune bazele matematicii statistice, în cinci volume: Mecanica celestă (1799-1825). Volumele pun baza interpretării ecuației Laplace, calculul diferențial Laplace, ipoteza nebulară despre originea sistemului solar, găurile negre și noțiunea de colaps gravitațional i-au atribuit porecla de "Newton al Franței". 165 Claude Louis Berthollet (1748-1822), medic și chimist francez
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Rousseau și Montesquieu, cunoscut prin descrierea istoricului Albert Mathiez ca "demagog, dictator și fanatic", supranumit "Incoruptibilul". Între victimele ghilotinate din ordinul lui se numără Lavoisier. 173 Joseph-Louis Lagrange (1736-1813), matematician și astronom. A avut o contribuție semnificativă în domeniul mecanicii celeste, analiticii mecanice, calculului variațiilor și în elaborarea teoriei probabilităților. Colaborator și admirator al lui Lavoisier. 174 Franz Anton Mesmer (1734-1815), fizician și astronom german. A elaborat teoria existenței unei energii cosmice naturale transferabile la animale (care se poate transfera între
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
legile ei stau ascunse în noapte. Dumnezeu a spus "Să fie Newton !" Și s-a făcut lumină". 183 Jules Henri Poincaré (1854-1912), inginer, fizician, matematician și filosof al științelor francez. Contribuie la dezvoltarea matematicii teoretice și aplicate și la mecanica celestă. Formulează "conjunctura Poincaré", rămasă o problemă matematică nerezolvată până în 2003. Descoperă sistemul deterministic haotic care stă la baza teoriei haosului. Discuțiile dintre el și Albert Einstein au rămas o delectare pentru știința fizicii. 184 Ernst Waldfried Josef Wenzel Mach (1838-1916
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, în mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului în care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român (apărută la București, în colecția „Din viața poporului român”, girată de Academie, în anul 1915). Cunoașterea credințelor poporului nostru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ ("Unde e șarpe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la Berkeley și Hume. Este clarificatoare comparația pe care o face Kant, între propria-i teorie a cunoașterii și schimbarea produsă de ideile lui N. Copernic asupra concepției astronomice despre lume. Până atunci se explicaseră fenomenele cerești prin mișcarea corpurilor celeste în jurul pământului. Copernic le-a explicat mult mai simplu, admițând o mișcare a observatorului. Tot așa empirismul explicase cunoașterea printr-o influență a lucrurilor exercitată asupra intelectului; Kant, dimpotrivă, explică cunoașterea admițând, într-un mod oarecum paradoxal, că lucrurile se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ambele situații, comunitatea își fixează prin ritualuri și creații (orale și materiale) simbolismul spațio-temporal, astfel încât imaginea lumii ajunge să fie construită sistemic, după o "hartă" a planului terestru (teritoriu cunoscut − teritorii străine) și pe mai multe registre desfășurate pe verticală (celest - teluric - "lumea de dincolo"). Funcția simbolică (iconică) a imaginației se manifestă în figurarea sacrului (de la Geneză la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
norme sunt comune celor două lumi. Spre exemplu, în stabilirea ierarhiei simbolice a locurilor, pentru că palatul și biserica domină centrul urban real, imaginarul le menține drept reperul topografic major al miticului oraș sfânt, care dublează la rândul lui un model celest. La fel se petrece în memorarea timpului (istoria creștinismului, timpul întemeierii, timpul sărbătorii sau al postului), a personajelor și a raporturilor de putere dintre ele. Ambele lumi, și cea reală, și cea imaginară, sunt conduse de același principiu, devenit și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trecerea puterii și a dreptului de judecată de la stăpânul absolut la autocratul delegat, de la acesta la feudali, de la ei, la bărbații proprietari cu drept de stăpânire, așadar de la oikonomia creștină la familie. Așa cum domnul pământean este supusul și reprezentantul celui celest, tot astfel boierul îl slujește pe voievod și femeia pe bărbatul său, după aceleași coduri ale stăpânirii. [Interesant este că avem de-a face cu o antropologie inversată în acest ev mediu misogin, pentru că, deși maternitatea rezidă, în imaginar, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Pentru situația unei investiri ex-domus, imaginarul nu omite purificarea locului respectiv printr-un sacrificiu animalier (ca în faza pre-instituționalizării statelor feudale - o rămășiță păgână, atestată la romani chiar și în timpul Principatului); act necesar și suficient pentru îmblânzirea forțelor telurice și celeste, invocate drept protectori ai noii "stări" (legenda descălecatului Moldovei și a întemeierii Bourenilor). Sărutul, al doilea gest obligatoriu pentru pecetluirea jurământului, are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau de sărutul de pace. Pentru că simbolizează intrarea într-o nouă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau de sărutul de pace. Pentru că simbolizează intrarea într-o nouă comunitate, el este mai apropiat, într-o "hermeneutică a substanțialității", de valoarea sărutului de logodnă. În absența mâinii stăpânului său unic (celest), domnul depune sărutul de credință pe obiectele sfinte − spre diferență de supușii săi, care nu au nevoie să recurgă la substitute, dat fiind că superiorul lor este de față: ... și acolo l-au purtat în jurul sfântului prestol, sărutând masa cea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aplicării pedepselor politice), timp social (judecata; munca și relațiile profesionale; educația; târgul; momentul aparițiilor în public ale domnitorului; botezul, căsătoria, înmormântarea) și timp privat (postul și masa, odihna, lectura). Corespunzător acestor "specializări", în spațiul religios (biserica, dar și în lumea celestă sau în subteluric), temporalitatea diferențiază liturghia (ca ritual) de Evanghelie (în principal, viața și faptele lui Iisus) și de Apocalipsă (timpul negat). Ea nu anulează însă prin această delimitare opoziția închis-deschis (dintre chilie, catedrală sau grotă/mormânt și deșert); dimpotrivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
anularea pentru totdeauna, respectiv la retragerea temporară a semnului ocrotitor, venit dinspre "acasa" raiului. Pedepsirea îngerului răzvrătit și a omului a generat configurarea în imaginar a două zone distincte: una a veșnicei ispășiri, localizată în centrul subteran al pământului, cealaltă celestă, cu un spațiu intermediar al "recuperării" în plan terestru, biserica, dar și cu necesare practici de curățare a trupului și a sufletului, precum postul, abstinența, rugăciunea. În timp ce căderea îngerului este ireversibilă, omul poate să refacă traseul în urma unei drastice penitențe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]