2,433 matches
-
și a promisiunilor, veșnic neținute. Și în timp ce prostimea stă pe margine, și-și dă cu presupusul, dacă asta n-are, ceea n-are, care are, jucătorul nostru își lustruiește chelia și hăhăie pe la Cireșica cu șprițul în nas, explicându-le chelnerilor și țigăncilor din formația de dans, cât de simplu și ușor sunt de fraierit, consumatorii de apă chioară prezidențială, de la București și din întreaga țară. Și acum, vă rog atenție la mine, asta are, asta n-are, care are? Întrebări
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de unde se auzise vorba săteanului pe care toți îl cunoșteau de om gospodar, însă cu minte ceva mai puțină. Străinul aranjă cu grijă frunzele florii aceleia într-o ordine firească, apoi făcu un semn lui Murgoci ca și cum ar fi chemat chelnerul într-un mare restaurant. Acesta rămase surprins o clipă dar își reveni repede, ocoli șchiopătând tejgheaua aceea lungă și veni la masa ceea lungă. - Vreau să mănânc ceva, orice ai la ora aceasta iar de băut, vreau vin. Murgoci nici
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
uimește și pe studenții mei când o folosesc prima dată. O doamnă mi-a zis la un moment dat că a aplicat această tehnică în timp ce alegea o sticlă de vin într-unul dintre cele mai selecte restaurante din Boston, iar chelnerul a scăzut imediat 5 dolari din preț. Un bărbat mi-a povestit că un simplu rictus l-a făcut pe vânzătorul unui Corvette să scadă 2000 de dolari din preț. Un prieten de-al meu care se ocupă de training
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
industrial, atât femeile, cât și bărbații lucrează în hale la ambalare și la rafinarea produselor petroliere, încarcă și descarcă marfă, repară utilaje industriale și pregătesc mâncare. Unii lucrează ca zidari, electricieni, șoferi sau mecanici de întreținere. Alții, ca barmani sau chelneri în baruri sau restaurante, ca prostituați/prostituate sau ca vânzători de droguri pentru societatea tot mai numeroasă și mai pestriță a acestor orașe mici și mijlocii. Nordul aridtc "Nordul arid" Partea de nord a statului Guanajuatoxe "Guanajuato" aparține unei zone
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
bătătoare la ochi pe povârniș (unul anunța câini răi, deși nu exista nici unul), informând că aceea era o proprietate particulară. Aici nu frecventa pe nimeni. Singurele lui relații erau cunoștințele superficiale din Puerto Umbría: funcționarii de la poștă ori de la primărie, chelnerul de la barul de pe micul chei pescăresc, pe a cărui terasă se așeza uneori, tarabagiii de la care cumpăra mâncare și materiale de lucru sau directorul sucursalei bancare unde cerea să i se transfere bani de la Barcelona. Tăia din rădăcini orice Încercare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum se uita la ei, la restaurant orice maître Îi rezerva cea mai bună masă disponibilă, iar la hotel orice director Îi dădea cu cele mai splendide vederi. Olvido răspundea la toate cu zâmbetul ei caracteristic, ironic și afectuos
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ceva foarte simplu: vorbim doar despre ce-i interesează.” Ea putea seduce cu vorbe și tăceri În cinci limbi, imita voci și gesturi străine cu o ușurință uluitoare și memora extraordinar amănuntele. Faulques o auzise spunându-le pe nume portarilor, chelnerilor și taximetriștilor. Își Însușea orice argou, orice accent și spunea vorbe urâte cu o ușurință elegantă - sângele italian - ori de câte ori era furioasă. Avea și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu pătratul distanței care Îi desparte. Trei ani intenși și călători, care Începuseră În noaptea În care terminaseră de cinat foarte târziu, singuri Într-o bodegă din piața Garibaldi, bând până după ora Închiderii, vorbind despre pictură și fotografie pe când chelnerii urcau scaunele pe mese și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă era că un fotograf de război nu era În stare să bea impasibil sub focul privirilor unor chelneri nerăbdători. Avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și fotografie pe când chelnerii urcau scaunele pe mese și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă era că un fotograf de război nu era În stare să bea impasibil sub focul privirilor unor chelneri nerăbdători. Avea un mod unic de a zvârli ici și colo gânduri străine, ca pe niște reflecții spontane ori maxime proprii, de a trece ingenios peste obstacole, Înglobându-le În planul original, de a minți cu Îndemânare, dând de crezut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unele după-amiezi, Faulques comanda un castron cu orez și rămânea la cină lângă o sticlă cu vin, privind cum se Înnegrea marea, se aprindea felinarul verde de pe mol și licărea, alb și intermintent În depărtare, farul de la Capul Rău. Un chelner a adus berea, și Faulques a dus-o la buze, golind halba pe jumătate din prima dușcă. Punând-o jos, a observat că avea resturi de vopsea, roșu cadmiu, sub unghiile de la mâna dreaptă. Semăna foarte bine cu sângele. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
anunța, Întru Înfiorarea privitorului atent, Christul torturat și mort din orice Pietate. Faulques tocmai Își curăța resturile de vopsea, când o umbră i s-a proiectat pe masă. A ridicat privirea și l-a văzut pe Ivo Markovic. 7. Când chelnerul i-a adus berea, Markovic a stat o vreme cu ochii la halbă, fără s-o atingă. Apoi și-a lăsat un deget să alunece pe verticală, peste sticla aburită, privind picăturile care se adunau În cercul ud de pe masă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
căutase locul potrivit. Femeia de pe șalupa cu turiști a ieșit din birou și s-a Îndreptat spre terase, În drum spre parcare. Faulques a observat că se oprise să stea de vorbă cu paznicul portului și că-i saluta pe chelneri. Părea limbută, zâmbea frumos. Părul, foarte blond și lung, și-l strânsese Într-o coadă de cal. Era atrăgătoare, deși corpolentă și cu câteva kilograme În plus. Când a trecut prin fața mesei unde stătea el, pictorul de război a privit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
celebrități locale cu care să ne lăudăm În fața lor. - Nu-ți face griji. Drumu-i lung, incomod și urcă În pantă. Abia de suie vreunul până acolo. A invitat-o să ia loc, iar ea s-a așezat. I-a cerut chelnerului o cacao, și-a aprins o țigară, i-a povestit lui Faulques câteva amănunte din munca ei. Era dintr-un oraș fără mare și se ocupa de agenția din Puerto Umbría În timpul sezonului turistic. Iarna lucra ca interpretă și traducătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
așezată, inima lui se umple de bucurie”. (Conferință ținută în deschiderea Festivalului internațional de la Salzburg, 25 iulie 2003. Apărut în Dilema, nr. 540) 45. Explicați următoarea glumă interculturală: Care este diferența dintre Rai și Iad? În Rai poliția este britanică, chelnerii sunt francezi, mecanismele - nemțești, amanții - italieni și totul e organizat ca în Elveția. În Iad, chelnerii sunt britanici, mecanicii - francezi, amanții - elvețieni, poliția - germană și totul e organizat de italieni. III. STILURI CULTURALE DE COMUNICARE Între cultură și comunicare există
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iulie 2003. Apărut în Dilema, nr. 540) 45. Explicați următoarea glumă interculturală: Care este diferența dintre Rai și Iad? În Rai poliția este britanică, chelnerii sunt francezi, mecanismele - nemțești, amanții - italieni și totul e organizat ca în Elveția. În Iad, chelnerii sunt britanici, mecanicii - francezi, amanții - elvețieni, poliția - germană și totul e organizat de italieni. III. STILURI CULTURALE DE COMUNICARE Între cultură și comunicare există relații și condiționări complexe. Cultura este un set de patternuri care organizează viața socială și un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2003, 1994). Orice act de comunicare se desfășoară în cadrul unui script cultural, astfel încât enunțurile evocă secvențe ale acelui script. De exemplu, în majoritatea restaurantelor europene și americane, scriptul cultural este următorul: clientul intră în restaurant → se așază la masă → vine chelnerul → ia comanda → clientul așteaptă la masă comanda → chelnerul aduce comanda → clientul mănâncă → chelnerul aduce nota de plată → clientul achită → clientul pleacă. În majoritatea restaurantelor asiatice, scriptul cultural este: clientul intră în restaurant → se așază la coadă pentru a alege ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cadrul unui script cultural, astfel încât enunțurile evocă secvențe ale acelui script. De exemplu, în majoritatea restaurantelor europene și americane, scriptul cultural este următorul: clientul intră în restaurant → se așază la masă → vine chelnerul → ia comanda → clientul așteaptă la masă comanda → chelnerul aduce comanda → clientul mănâncă → chelnerul aduce nota de plată → clientul achită → clientul pleacă. În majoritatea restaurantelor asiatice, scriptul cultural este: clientul intră în restaurant → se așază la coadă pentru a alege ce dorește să consume dintre preparatele expuse în vitrină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enunțurile evocă secvențe ale acelui script. De exemplu, în majoritatea restaurantelor europene și americane, scriptul cultural este următorul: clientul intră în restaurant → se așază la masă → vine chelnerul → ia comanda → clientul așteaptă la masă comanda → chelnerul aduce comanda → clientul mănâncă → chelnerul aduce nota de plată → clientul achită → clientul pleacă. În majoritatea restaurantelor asiatice, scriptul cultural este: clientul intră în restaurant → se așază la coadă pentru a alege ce dorește să consume dintre preparatele expuse în vitrină → alege → face comanda și o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
restaurantelor asiatice, scriptul cultural este: clientul intră în restaurant → se așază la coadă pentru a alege ce dorește să consume dintre preparatele expuse în vitrină → alege → face comanda și o achită la casă → se așază la masă și așteaptă comanda → chelnerul aduce comanda → clientul mănâncă → clientul pleacă. Constrânse de scripturi culturale, textele capătă semnificații culturale diferite. Un enunț ca Am văzut-o aseară pe Ana la restaurant, eu tocmai plătisem, iar ea făcea comanda; n-am putut vorbi cu ea. O
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a amenința cu ruperea lor. Formula „La naiba” a devenit o prescurtare pentru blestemele în formă completă care încalcă tabuurile - „Dumnezeu să te trimită în iad” ar fi blestemul în forma completă. Așadar, atunci când un client îi cere unui chelner într-un western „încă un pahar blestemat”, el se poziționează în afara moralei, ca o persoană mânioasă sau demoralizată care nu ezită să agite pumnul în direcția Divinului atunci când comandă ceva de băut. Înjurăturile și blestemele sunt sinonime cu bravada. Când
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
tocmai comandam ceva de mâncare... M-a studiat cu ochi de expert blazat, ca un arbitru la concursul de Miss, am simțit că-mi dă nota maximă și m-a abordat de parcă ne cunoșteam de când lumea: „Mănânci lături de la ăștia“? Chelnerul tocmai se întorcea cu apa și l-a auzit, dar i-a zâmbit slugarnic... M-a invitat la masa lui și mi-a descris cu gesturi largi și lux de amănunte ce minunății gătise el în seara aceea... Un bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mesei și am mers la restaurantului hotelului Traian să mâncăm. L-am dus la cel mai important restaurant din oraș cu speranța că aici voi găsi ceva bun de mâncat pentru musafirul meu. Ne-am așezat la masă, a venit chelnerul și a început discuția privind meniul din acea seară. Neamțul dorea să mănânce friptură sau șnitel de vită sau de pasăre. Deja începuse criza cumplită a alimentelor și chelnerul îmi răspundea cu „Nu avem” la toate cererile mele. Neamțul era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mâncat pentru musafirul meu. Ne-am așezat la masă, a venit chelnerul și a început discuția privind meniul din acea seară. Neamțul dorea să mănânce friptură sau șnitel de vită sau de pasăre. Deja începuse criza cumplită a alimentelor și chelnerul îmi răspundea cu „Nu avem” la toate cererile mele. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit, sesizând că ceva nu este în regulă deși nu înțelegea nici o boabă din ce vorbeam eu cu chelnerul. In cele din urmă chelnerul mi-a spus
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pasăre. Deja începuse criza cumplită a alimentelor și chelnerul îmi răspundea cu „Nu avem” la toate cererile mele. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit, sesizând că ceva nu este în regulă deși nu înțelegea nici o boabă din ce vorbeam eu cu chelnerul. In cele din urmă chelnerul mi-a spus că au „momițe de bou la grătar”, la care eu am rămas cum se spune, mască. Eram și nervoasă dar și râdeam, ca prostul. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit și mă tot întreba
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a alimentelor și chelnerul îmi răspundea cu „Nu avem” la toate cererile mele. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit, sesizând că ceva nu este în regulă deși nu înțelegea nici o boabă din ce vorbeam eu cu chelnerul. In cele din urmă chelnerul mi-a spus că au „momițe de bou la grătar”, la care eu am rămas cum se spune, mască. Eram și nervoasă dar și râdeam, ca prostul. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit și mă tot întreba: „What happens?”. I-am cerut
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]