13,496 matches
-
în căsnicie cu o indiferență vecină cu ura împotriva lui și n-a vrut să lase de la ea niciodată. De ce a ținut totuși s-o treacă pe Doina pe numele ei? După ce taică-su a fost închis, ea a devenit ciudată..., și-a vîndut brățara, apoi medalionul... Noroc de cercei că i-au rămas! Ce bijuterii superbe! De ce le-o fi vîndut, ce-a făcut cu banii?! Într-adevăr, era ciudată... M-a bănuit că l-am înșelat pe taică-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ei? După ce taică-su a fost închis, ea a devenit ciudată..., și-a vîndut brățara, apoi medalionul... Noroc de cercei că i-au rămas! Ce bijuterii superbe! De ce le-o fi vîndut, ce-a făcut cu banii?! Într-adevăr, era ciudată... M-a bănuit că l-am înșelat pe taică-su, mi-a și spus-o, dar de ce a vrut să treacă fata pe numele ei? Unde o fi profesorul, că nu-l văd? Ce l-o mai fi interesînd Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai afla în geamantane, vi s-o fi făcut, evident, de scandal, dar noi sîntem băieți cuminți... Două, precum ați cerut zice Lazăr dînd două cărți profesorului care, transpirat tot, înghite în sec, reușind cu greu să se mai concentreze. Ciudată apariție arată el cu capul în urma femeii, cînd o aude urcînd scara -, dar se pare că imaginea ei, așa sumar înțolită și șifonată, mi-a purtat un real noroc adaugă fericit, prezentînd cărțile, începînd să adune banii, fără să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
umplîndu-se de un zîmbet cald, adresat mai mult gîndului ce-l frămîntă, își zice: Dacă toți bărbații și-ar pune întrebarea asta, ar rămîne fetele necurtate, s-ar stinge speța umană în ultimă instanță, pentru că, vorba lui Erasmus, fără "jocul ciudat și caraghios al reproducerii", poate chiar al dragostei în genere, joc prezidat de nebunie, nu s-ar fi născut toți cei ce contestă și acuză acest joc." Surprinsă, Cristina înălță încet-încet privirea spre el, fixîndu-l în lumina vie a ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i pe frunte. Și-au pus-o pe o saltea subțire de cauciuc. Așa cum era de așteptat, Dan o pătrunsese prea devreme, iar ea era uscată și strâmtă. Și a terminat după trei mișcări ca de șmirghel. Însă, în mod ciudat, ca sub influența unui impuls sinaptic, Carol a terminat și ea. Orgasmul s-a furișat prin ea pe când privea, pierdută în durere și în gânduri, un afiș „artistic“. Fusese primul ei orgasm provocat de un bărbat. Mai târziu, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din Muswell Hill, în nordul Londrei. Cam pe atunci și-a dat Carol seama că în preajma lui Dan se simte mai puțin femeie. Incapacitatea de a articula această senzație se datora orgasmului simultan din momentul acela de beție și loialității ciudate pe care o generase. Incapacitatea de a formula situația în termeni abstracți și cu o mai mare forță se datora, așa cum am spus, influenței eșuate a lui Beverley. Însă la Londra, îmbrăcat corect, cu un bluzon din denim și pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
înălțimea după bunul plac. La rândul său, Dave 2 văzuse o tinerică slăbuță și blonduță, cu părul dat pe după urechile parcă lipsite de lobi. Avea un ten perfect, dar de o paloare ca de ceară; mai era și abdomenul ei ciudat, scobit, asemănător cu o măsuță de joc pe care cineva tocmai o plia ca să o pună la loc. Mai târziu, pomenind despre această întâlnire, Dave 2 spunea că i se păruse o persoană „prinsă în capcană, la capătul puterilor, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de lung, trăia experiențe erotice intense și dulci sugând seva vieții de cuplu a altora. Astfel că, în acest scop, încuraja fiecare jumătate a oricărui cuplu să-l considere confidentul suprem. Doar pus în această situație ideală, Dave 2 atingea ciudata lui Nirvană. Dar lucrurile erau mai complicate în cazul lui Dan și Carol. Sigur că amândoi erau dispuși să i se confeseze lui Dave 2, dar natura acestor confidențe era cu totul nesatisfăcătoare. Ambii vorbeau în termeni vagi despre resentimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Dan, care se împiedicase în pantaloni încercând să se dezbrace și căzuse pe o parte, lovindu-se cu capul de ușa șifonierului. La vederea trupului costeliv sprijinit de ușa din șipci, Carol fusese cuprinsă de un val de tandrețe ciudată și de un sentiment de posesiune încă și mai ciudat. Se opinti, îl ridică de subsuori, ca pe un copilaș, cu părțile intime încă acoperite de haine în dezordine, și îl trânti pe pat. Amețeala neobișnuită, șocul suferit de pe urma contactului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
consolare, avusese parte și de unul dintre orgasmele lui mici și insignifiante - drăguț, nu-i așa? Așa cum am spus, medicul legist era un idiot lipsit de capacitate deductivă, dar, ca să fim cinstiți, ce ar fi putut deduce din asemenea dovezi ciudate? În cavitatea anală a decedatului fuseseră găsite două tipuri de spermă... unul dintre ele corespundea cu a lui... într-adevăr, trebuia să fie a lui. — Știu la ce te gândești, dar o să te rog să aștepți, dacă nu te superi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și grețos, plin de siropul dezgustător al apropierii. — Unii ar putea spune chiar că nu are nici o importanță ce crezi despre sexualitate. Își scutură călcâiul, lăsând un pantof să cadă pe podea. Purta șosete scoțiene. — Până la urmă, sunt un catâr ciudat, o fundătură procreativă, un capăt de linie genetic. Se ridică, își descheie pantalonii și îi dădu jos. Chiloții de culoarea ficatului nu ascundeau nici o surpriză. — Așa cum spuneam în povestire, am încercat să mi-o trag singur, doar că rezultatele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
apropiindu-se de scaunul înalt cu cerealele elvețiene într-o mână și cu două lingurițe în cealaltă. Îi dădu copilului una dintre lingurițe, iar pe cealaltă o păstră pentru sine. Trecură la treabă. Naomi trebuia să stea într-o poziție ciudată în timp ce hrănea copilul, pentru că soțul ei, doctorul, ocupa tot capătul mesei mari și curate, din lemn nevopsit, ce domina bucătăria familiei Margoulies. Naomi știa foarte bine că nu trebuie să-l deranjeze. Nu de puține ori se întâmpla ca Alan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
motivelor pentru care vaginul exista în corpul lui Bull sau întrebării cum fusese posibil așa ceva, ci aspectelor tehnice, mai precis chestiunii dacă acela era un vagin în toată puterea cuvântului, un organ genital funcțional sau, dimpotrivă, un soi de imitație ciudată, ca un cartof în formă de penis. Margoulies simți că-l ia cu leșin. Așa era. Respiră adânc și prin față începură să-i defileze toate materialele din literatura de specialitate legate de anomaliile genitale. Dar se potoli în câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
determina etiologia vaginului lui Bull, Margoulies era conștient că detaliile legate de acesta ar putea fi extrem de tulburătoare pentru pacientul său. Orice alt comportament ar fi însemnat o dovadă de inconștiență. — Ce e, doctore? Vocea lui Bull avea o sonoritate ciudată, răgușită. — Păi... ăăă, John... Ai cam avut dreptate în ambele privințe... Margoulies pronunțase cuvintele recunoscător, de parcă le-ar fi citit de pe prompter. — Cum adică? — Păi, e o rană destul de urâtă provocată de o arsură. — Mă gândeam eu! Și mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să trec pe la tine și să mă uit puțin la bandaj, John. Era excesiv de grijuliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să trec pe la tine și să mă uit puțin la bandaj, John. Era excesiv de grijuliu. În mod ciudat, și Bull era suspicios. — Ar fi trebuit să dai un telefon, se putea să nu fiu acasă. Păi, mă gândisem că probabil o să fii... Apoi avu o bănuială și continuă: Ai luat cumva pastilele acelea? Bull se lăsă cu greutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Trăsăturile lui Bull trădau înțelegerea. Contururile ferme se strânseseră într-o grimasă neplăcută a cunoașterii relative. Articulă cu o voce gâtuită: — Cancer, nu-i așa? Alan se simțea atât de puternic și de protector! El era cel care controla această ciudată procedură de seducție și nu se putea opri să nu râdă. Hohotul de râs îl propulsă din scaunul pe care stătea și acum râdea din toată inima, aplecat cu o solicitudine dubioasă asupra nefericitului redactor de divertisment. Într-un târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se extrase din pantaloni, mutându-și greutatea de pe un picior pe celălalt, până ajunse să stea în chiloți în fața lui Alan, clipind nesigur. Alan se așeză cu spatele la oglinda înaltă, la fel cum făcuse și Bull chiar la începutul acelei zile ciudate. Se poate ca atingerea lui Alan să fi fost ușoară și profesională, numai că Bull simți că durase un pic prea mult. Alan desfăcu acele de siguranță care susțineau bandajul și începu să-l desfășoare. Cu fiecare răsucire mai dispărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o experiență religioasă, se gândi Bull, cu obrazul bovin apăsat de priza dublă din perete. Și, dacă ar fi fost un cunoscător în materie, i-ar fi conferit imediat vaginului statutul de stigmatizat. În acest caz, probabil că povestea noastră ciudată ar fi fost cu totul alta. Cele două orgasme îl cuprinseseră din ambele părți. Unul se datorase mișcărilor de penetrare ale lui Alan, iar celălalt atingerilor empatice și experte cu care tot Alan îi manevrase scula. Deși atât de diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pizda... dar dacă se răzgândește brusc? Incertitudinea îl făcu să ridice piciorul de pe accelerație. Mașina ezită și aproape că acroșă un camion. Restul drumului până la Wincanton fusese o continuă trecere de la exaltare la o teamă plină de remușcări. În mod ciudat, ideea că aventura sa cu Bull ar putea eșua activase un sentiment de vinovăție față de Naomi și Cecile. Preț de câteva clipe, ele încetară să mai fie niște date statistice, recenzii ironice ale teatrului său public și ale cinematografului privat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o pizdă, o fofoloancă, o gaură, o scoică bărboasă în dosul genunchiului, asta nu înseamnă că trebuie scos din rândul lumii. Mulți dintre tipii cu care Bull fusese coleg la Marksham College avuseseră parte de niște destine dintre cele mai ciudate. Chiar săptămâna trecută citise în ziar despre un coleg cu doi ani mai mare. Acum era bărbat în toată firea, deși era clar că, în sufletul său, rămăsese doar un copil în ceea ce privește amoralitatea și definiția agresivă și violentă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nouă, susținută de o construcție fantastică, în care inserează secvențe din viața reală, învăluite fie în poetice metafore, fie în alegorii cu substrat filosofic. Realitatea diurnă îi oferă pretextul epic pentru numeroasele sale povestiri, remarcabile fiind cele adunate în volumul Ciudatele întâmplări din iatacul desfătării. În volum sunt adunate 431 de povestiri, cele scurte fiind de doar 300-400 de caractere chinezești, cele ample de câteva mii de caractere. Adoptând o manieră grotească și prin descrierea relațiilor unor oameni cu vulpi și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu vulpi și demoni care au apărut în viața lor sub înfățișarea unor tinere frumoase, scriitorul biciuiește rigiditatea și putrefacția ritualurilor feudale, inechitatea sistemului de susținere a examenului-concurs și se declară pentru libertatea persoanei. Vulpile descrise de Pu Songling în Ciudatele întâmplări din iatacul desfătării apar, de obicei, sub înfățișarea unor fete. Dintre acestea, cea mai reușită este Xiao Cui, eroină din povestirea cu același nume, plină de intrigi și suspansuri captivante. Scriitorul a creat, cu o măiestrie extraordinară, imaginea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vulpea nu numai că i-a luat înapoi tot ce i-a dat bărbatului, dar l-a și pedepsit cum se cuvine. Pu Songling este apreciat de unii critici chinezi ca "rege al prozei scurte" și "un Maupassant al Orientului". Ciudatele întâmplări din iatacul desfătării constituie o operă nepieritoare din istoria literaturii chineze, fiind traduse în peste 30 de limbi. Multe povestiri din această capodoperă au fost imortalizate pe pelicule și montate pe scenă. 4. Epopei din China Povestea regelui Ghesar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
70.000 de li unul de altul (li este unitatea de măsură a lungimii în China, egală cu 500 m). Pe versanții munților au apărut palate de aur, în care locuiau mulți zei. În munții împăduriți trăiau păsări și animale ciudate de culoare albă. Fructele care creșteau în pomi erau jad și perle. Cei care le consumau trăiau veșnic. Zeii erau îmbrăcați în costume albe și aveau aripi. Ei zburau în voie sub bolta albastră a cerului, la fel ca păsările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]