1,639 matches
-
țară, dar și peste hotare datorită apelor sale tămăduitoare pe care oamenii acestor locuri au știut să le exploateze. Tot în această sală, vizitatorii pot admira o cadă de baie din lemn, un termometru pentru măsurat temperatura apei și o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
și respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeași categorie fac parte și cadranele solare din secolele XVII și XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield - Paris (1690). O altă piesă deosebită ca mod de funcționare, dar și ca vechime, este clepsidra (ceasul cu apă) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse splendide
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
arta muzicii. Datorită numeroaselor sale invenții, continuă să frecventeze această curte și în timpul succesorului său, Muhammad I (852 - 886). În timpul acestora, a scris numeroase elogii, prin care lăuda măreția și victoriile lor militare. În ceea ce privește activitatea sa științifică, a proiectat o clepsidră, un ceas cu apă, cunoscut sub numele de Al-Maqata, după modelul celui produs de Heron din Alexandria. Este primul inventator din lumea musulmană, care a dezvoltat tehnica de tăiere a cristalului de stâncă. Până atunci, aceste activități se desfășurau în
Abbas ibn Firnas () [Corola-website/Science/333588_a_334917]
-
fost inclusă în Almanahul Anticipația 2013 și descrie încercarea unui savant nebun al secolului ai nouăsprezecelea de a descoperi criminalul unei fete prin disecarea și „mestecarea” organelor ei de către un mecanism al cărui inventator este. Apărută inițial sub titlul "Ultima clepsidră" în antologia "" (2011), Tempus fugit prezintă o societate a viitorului (sau o realitate alternativă) în care timpul a început să curgă foarte încet, amenințând chiar să ajungă la extincție. În această societate în care s-a revenit la folosirea clepsidrelor
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]
-
clepsidră" în antologia "" (2011), Tempus fugit prezintă o societate a viitorului (sau o realitate alternativă) în care timpul a început să curgă foarte încet, amenințând chiar să ajungă la extincție. În această societate în care s-a revenit la folosirea clepsidrelor, un terorist deschide porți către alte timpuri, lucru care poate duce la distrugerea realității. Imora este o altă povestire pe tema timpului, publicată în 2013 în antologia "Ferestrele timpului". În încercarea de a împiedica producerea unui eveniment nedorit, protagonistul schimbă
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]
-
crăpată care deja se află întinsă către tine! Nu lăsa mâna cea plină de ridurile dragostei să stea prea multă vreme întinsă fără ca tu să o îmbrățișezi cu mâna ta. Pentru că nu se știe cât va mai avea nisip în clepsidră SĂ FIE ACOLO... Te salut, TÂNĂR CU ADEVĂRAT TÂNĂR al acestui neam!
Liviu Pleșoianu, scrisoare cruntă în cazul Antena 3 după ieșirea în Piața Constituției by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101391_a_102683]
-
a primit pentru gravura, ce avea aproape 0,9 m lungime, suma de treizeci de șilingi, o mică parte din valoarea actuală. După aceea el a fixat prețul orei de munca la patru pence și a măsurat timpul cu o clepsidră. Lordul Arundel a părăsit Anglia în 1642, iar Hollar a trecut în serviciul ducelui de York, luând cu el o soție și doi copii. El a continuat să producă gravuri numeroase de-a lungul Războiului Civil Englez, dar acesta i-
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
afaceriști - un fermier sirian, un industriaș cubanez, un avocat american, un șofer irakian. Ce capriciu al destinului a adus acesti oameni împreună? Pentru a răspunde, Adrien Bosc reface pas cu pas călătoria lor, conturând un portret de grup emoționant, pe măsură ce clepsidra timpului se schimbă de la un capitol la altul: pe aerodrom, pe stâncile golașe din Azore, în perioada crizei din 1929 sau, mai târziu, în 1982, într-o emisiune de televiziune. Adrien Bosc reaprinde toate cele 48 de stele stinse în
Cărți care vă vor seduce by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105613_a_106905]
-
în spațiul liber, și pe durata dintre miezul nopții și ivirea zorilor) până la cele mai mici amănunte prin care demonicul ia locul vieții sub auspicii creștine. Funcționează în acest proces un principiu pe care l-am putea simboliza printr-o clepsidră, a cărei răsturnare lasă nisipul să se scurgă dintr-un compartiment în celălalt, într-o altă ordine și formând un nou sistem. Elementele constitutive rămân aceleași, dar repoziționarea le permite să-și dezvăluie latura negativă, demonică. De aici obligativitatea prezenței
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
interioare, care-i furnizau lui Vianu "dovada muzicalității lui Caragiale"), fără de care nu se poate porni spre sabat, iar spovedania cu un raport de activitate desfășurată în slujba demonicului (funcționalitate îndeplinită aici de povestea zânei-vrăjitoare). Undeva în gâtlejul îngust al clepsidrei, Caragiale a introdus o supapă reglabilă, verbul "a crede", care indică simultan credințe diferite: în Dumnezeu, în numele căruia bătrâna cere de pomană, în Dracul, pe care îl urmărește în permanență spre a-l păcăli și a-și relua forma de zână
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
de zona esteticului. Scopul lui devine revelarea frumosului natural în stare pură. Deși păstrează diavolul ca personaj principal, o face doar de dragul de a-l subordona umanului; dispare amprenta blasfemică, diavolul fiind, dimpotrivă păcălit, umilit. Printr-o nouă răsturnare a clepsidrei, dispar asperitățile urâte și rămâne doar încântătoarea senzație că limitele umane pot fi depășite, că dincolo de obositoarea banalitate a cotidianului se ascunde o lume plină de farmec și mister. Elementele stilizat grotești nu lipsesc cu totul și scena în care
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Moldovei, împreună cu Virgil Mazilescu, încheind o concentrare militară de o lună...) Florin Mugur mi-a trimis, înainte de premiu, o scrisoare extraordinară: "Ai scris, în sfârșit, Cartea. (...) și îmi dai curaj: pentru că ai reușit, cunoscându-ți defectele (risipă de cuvânt în Clepsidra, prea mare zgârcenie în alte cărți); or, defectele mi le cunosc și eu. Mai trebuie un mare talent. Mai trebuie și noroc. De data asta ai avut nu numai talent, ci și noroc. Ai găsit tonul Cărții și ai scris
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
adică de la poeziile neapărute încă în volum și le amalgamam cu altele, mai vechi, încropind un sumar. În cazul acestor Coline cu demoni, am împins improvizarea foarte departe. Adunând o mulțime de piese pe care eu însumi le înlăturasem din Clepsidra și din culegerile precedente, le-am distribuit în două cicluri inventate ad hoc: Recuperări și Dublete, și le-am pus cam "cu furca" prin pagini. Mult mai puțin numeroasele poeme demne de atenție, scrise mai ales în 1968 și 1969
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]