2,440 matches
-
nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional cu umorul modern, într-o cascadă de gaguri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Enciclopedic, București, 1995. Morretta, Angelo, Daimon și supraom, trad. Bogdan Zotta, Editura Tehnică, București, 1994. Morretta, Angelo, Mituri antice și mitul progresului, trad. Viorica Alistar, Editura Tehnică, București, 1994. Nicoară, Simona; Nicoară, Toader, Mentalități colective și imaginar social, Presa Universitară Clujeană/Mesagerul, Cluj, 1996. Pastoureau, Michel, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, trad. Em. Galaicu-Păun, Cartier, Chișinău, 2004. Popper, Karl, Mizeria istoricismului, trad. Dan Suciu și Adela Zamfir, All, București, 1998. Popper, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ani la Ansamblul artistic “Doina” al Armatei, dar în 1956 se întoarce la Cluj- Napoca și intră în corul Operei, pentru ca în anul următor să fie admis la Conservator. Dă viață unor roluri în opere și operete, în stagiunile lirice clujene, până când este remarcat de legendarul Ion Dacian, care îl invită la București, din 1960 făcând parte din colectivul Teatrului de stat de Operetă din Capitală. Își continuă studiile la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, pe care îl absolvă în 1962. Abordează
Constantin Drăghici by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83449_a_84774]
-
pe care Paul Morand o aplica unuia din contemporanii săi, "un aristocrat pentru bădărani", căci vădea rigidități mai puțin conforme cu veritabilul spirit aristocratic!). A fost totuși primul act de relativă nesubordonare înaintea "emancipării" care s-a petrecut la periodicul clujean, pe la mijlocul deceniului șase, cel "obsedant". Se cuvine reamintit și prototipul bucureștean al lui A. E. Baconsky, care era Petru Dumitriu. Aproape de aceeași vîrstă cu redactorul șef al revistei Steaua, autorul Cronicii de familie își permitea și el o ținută inconformistă
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
tatonau cu maximă prudență limitele impuse de forurile care dirijau cultura, ca și de cenzură, care, după o vagă relaxare, în urma dispariției lui Stalin, au revenit la măsuri draconice. Am putea afirma că, mai curînd decît să fie protestatară, revista clujeană oglindea tirania unui dirijism pe fundalul căruia cele mai firave semne de "liberalizare" atrăgeau atenția într-un chip disproporționat cu semnificația lor rezonabilă. Precum niște scîntei în beznă. Cu toate acestea, A. E. Baconsky și-a pierdut scaunul de redactor
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
re- lectură a stilului polifonic, combinat cu eterofonia, instrumentele înrețesându-și frazele delicat arcuite în țesături diafane, cu pasaje preluate succesiv, în canon imitativ, dând senzația alunecării șerpuite dintr-un univers timbral în altul. Scris cu artă și meșteșug, cvartetul compozitorului clujean Adrian Pop a adus o pată de culoare, cu ”aură” specifică; Elfenspiegel (Fața oglinzii) a fost dedicată formației ”Archaeus” și concepută în 2010, de către Costin Miereanu (Franța), la Tescani. Lucrarea se înfiripă din armonii vaporoase, mișcându-se după principiul
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului nostru e cu totul natural" (Giurescu, 1942, p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere complete 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul colecției de manuale, recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für internationale Schulbuchforschung
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
explorare făceau pași mari spre rezolvarea unei morbidități cu adânci implicații În patologia copilului. Grație acestor contribuții În perioada când hepatita cronică la copil cu evoluția sa ineluctabilă către ciroză era o problemă de sănătate publică, grație colaborării cu clinicile clujene, Îndeosebi cu profesorul Nicolae Miu (o somitate În domeniu), grație simpozioanelor, conferințelor și congreselor de gastroenterologie și hepatologie pediatrică pe care le organizează la Bistrița În 1992, 1996, 1998, 2000 și 2005, a fost posibilă elaborarea unei strategii naționale care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
morbiditatea erau În bună parte legată de problematica socială ceea ce pentru autorități și sistemul medical era un subiect tabu. Abia după revoluția din 1989 subiectul va căpăta anvergură națională prin congresele de Pediatrie Socială organizate la nivel național de profesorul clujean Nicolae Miu, urmarea acestora fiind Înființarea Agenției Naționale de Protecția Copilului cu filiale la nivelul fiecărui județ a căror rezultate pozitive se regăsesc astăzi În indicatorii statistici (morbiditate infantilă și morbiditate). inițiator, organizator și coordonator al asistenței medicale postcură prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este una din posibilități”. Prin urmare, V. nu va fi atât un critic de teatru, cât un critic al dramatismului inerent oricărui text literar, fie el dramatic sau nu. De altfel, pe lângă afinitatea cu genul în cauză, definitorie pentru criticul clujean apare tratarea oricărui text ca o psihodramă pirandelliană, în care autorii devin personaje, iar personajele se comportă, măcar din când în când, ca niște autori. De aici, o firească privilegiere a indivizilor (reali sau imaginari) în detrimentul structurilor și substituirea fixării
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
n. Cenean) și al lui Traian Vișan, brigadier silvic. Urmează Școala Pedagogică din Cluj (1951-1955) și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (1961-1965). Din 1956 până în 1960 e profesor de sport la școala elementară din comuna clujeană Surduc. Ca actor al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1965-2000), unde din 1993 este director, a interpretat zeci de roluri în piese din repertoriul național și străin clasic și modern, iar ca actor de film peste cincizeci de personaje în producții
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental și lingvistic al țăranilor din
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
ethnische Identität der Siebenbürger Rumänen. Eine Entstehungsgeschichte, Böhlau Verlag, Köln-Weimar-Wien, 2003); Românii văzuți de maghiari: imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998; Manual multifuncțional de istorie modernă a României, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Introducere În istoria Europei moderne (secolele XVII, XVIII, XIX), Presa Universitară Clujeană, 2000 Cluj-Napoca, (ediția a II-a: 2002); Imagini europene și mentalități românești din Transilvania la Începutul epocii moderne, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Istoria Asiei moderne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiari: imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998; Manual multifuncțional de istorie modernă a României, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Introducere În istoria Europei moderne (secolele XVII, XVIII, XIX), Presa Universitară Clujeană, 2000 Cluj-Napoca, (ediția a II-a: 2002); Imagini europene și mentalități românești din Transilvania la Începutul epocii moderne, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Istoria Asiei moderne. De la marile descoperiri geografice la Primul Război Mondial, Editura Corint, București, 2003; Einführung in
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
modernă a României, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Introducere În istoria Europei moderne (secolele XVII, XVIII, XIX), Presa Universitară Clujeană, 2000 Cluj-Napoca, (ediția a II-a: 2002); Imagini europene și mentalități românești din Transilvania la Începutul epocii moderne, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Istoria Asiei moderne. De la marile descoperiri geografice la Primul Război Mondial, Editura Corint, București, 2003; Einführung in die Geschichte der europäischen Neuzeit, Klausenburg, Babeș-Bolyai Universität, 2004. A editat volumele colective: Studii de istorie a Transilvaniei. Specific regional și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca,1996; Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și un volum de versuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și un volum de versuri: După douăzeci de ani, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005. Lucrările sale au fost recenzate În reviste cum ar fi: American Historical Review, Slavic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]