5,610 matches
-
riscuri, dat fiind că majoritatea oamenilor care se internau în clinică erau probabil deprimați sau neliniștiți în legătură cu ceva, fie chiar și numai în legătură cu nota de plată pe care aveau să o plătească. — Cum dormiți? — Prost. Câteva ore pe noapte. — Aveți coșmaruri vreodată? — Da, și nici măcar nu-mi place brânza. Aveți vise care se repetă? Nu ceva anume. — Și cu pofta de mâncare cum stați? Nu am așa ceva, ca să vă pot povesti despre ea. — Viața sexuală? — La fel ca pofta mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
O, aș putea să spun o grămadă de povești ca asta, i-am spus pe un ton amenințător. Genu’ de povești pe care polițiștii le spun fiicelor lor. Povești oribile, care inspiră groază și care le dau fetelor genul de coșmaruri de care se pot bucura tații lor. Încetează, râse ea nervos, mă sperii. Sigură acum că lucrurile nu mergeau conform planului, se întinse cu disperare după chiloți, dar i-am tras brusc în jos, lăsând la vedere puful care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
miroase foarte urât. La fel și formaldehida din morgă. Dar cel mai rău e în locurile împuțite de pișatul în care dorm bețivii care transpiră rom. Ăsta e un miros pe care mi-l pot aminti în cele mai rele coșmaruri ale mele. Știi, Arthur, am crezut că știu fiecare miros urât care există în orașul ăsta, dar ăsta este rahatul de luna trecută prăjit cu ouăle de anul trecut. Nebe trase un sertar și scoase o sticlă și două pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui, și genții sale cu droguri, m-am gândit. Și mie mi-ar fi fost de folos. Am mai sorbit din brandy. Trecură zece minute și mi-am simțit capul căzându-mi în piept. Am adormit și galopul terifiant al coșmarului meu mă aduse în fața unor bestii de oameni, predicatori ai morții, judecători sângeroși și a izgoniților din paradis. 23 Luni, 7 noiembrie Până să-i termin eu de spus povestea mea lui Heydrich, trăsăturile în mod obișnuit palide ale generalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
dau duminica! zise Stejeran 1. — Dar nu există nici o diferență între visele voastre? întrebă Getta 2, trăgându-și mai aproape scăunelul. — Ba da, există, oftă Stejeran 1, uitându-se spre comandantul adormit. Am colegi - șopti el - care nu visează decât coșmaruri. — De ce? șopti Getta 2. — Au încercat să-și vândă din piese și din cartele și i-au prins. Unul și-a vândut niște tranzistoare, altul și-a dat cartelele cu tabla înmulțirii pe-o cartelă cu limbi străine. Când l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
prins. Unul și-a vândut niște tranzistoare, altul și-a dat cartelele cu tabla înmulțirii pe-o cartelă cu limbi străine. Când l-au întrebat cât fac doi ori doi, a răspuns în franceză și l-au demontat. — Și ce coșmaruri visează? — Coșmaruri obișnuite. Că lunecă într-o prăpastie, că li se pun șuruburi de plastic, mă rog, depinde de fapte. În plus, din punct de vedere tehnic, coșmarurile sunt și mai ușor de realizat. — Tu ai avut vreodată vreun coșmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și-a vândut niște tranzistoare, altul și-a dat cartelele cu tabla înmulțirii pe-o cartelă cu limbi străine. Când l-au întrebat cât fac doi ori doi, a răspuns în franceză și l-au demontat. — Și ce coșmaruri visează? — Coșmaruri obișnuite. Că lunecă într-o prăpastie, că li se pun șuruburi de plastic, mă rog, depinde de fapte. În plus, din punct de vedere tehnic, coșmarurile sunt și mai ușor de realizat. — Tu ai avut vreodată vreun coșmar? zise Getta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ori doi, a răspuns în franceză și l-au demontat. — Și ce coșmaruri visează? — Coșmaruri obișnuite. Că lunecă într-o prăpastie, că li se pun șuruburi de plastic, mă rog, depinde de fapte. În plus, din punct de vedere tehnic, coșmarurile sunt și mai ușor de realizat. — Tu ai avut vreodată vreun coșmar? zise Getta 2 țuguindu-și buzele. — Nu! răspunse cu mândrie Stejeran 1. Eu am avut numai vise de apreciere pentru activitatea mea. Episodul 13 Dromiket 4 În timp ce robotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
coșmaruri visează? — Coșmaruri obișnuite. Că lunecă într-o prăpastie, că li se pun șuruburi de plastic, mă rog, depinde de fapte. În plus, din punct de vedere tehnic, coșmarurile sunt și mai ușor de realizat. — Tu ai avut vreodată vreun coșmar? zise Getta 2 țuguindu-și buzele. — Nu! răspunse cu mândrie Stejeran 1. Eu am avut numai vise de apreciere pentru activitatea mea. Episodul 13 Dromiket 4 În timp ce robotul TESA Stejeran 1 îi împărtășea roboatei Getta 2 impresiile sale în legătură cu unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Lacrima de la miezul nopții Elenă Marin Alexe Am alunecat pe lacrima de la miezul nopții și visul speriat s-a trezit în coșmar pentru o clipă. Atunci, degetele tremurătoare și încărcate de milă, din perdeaua norilor au șters urmele iluziei, iar nădejdea aruncată pe umeri, m-a ajutat să urc în zâmbetul soarelui, din zorii unei zile promise, dar ne-ncepute încă.
Lacrima de la miezul nop?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83343_a_84668]
-
Acasă > Poezie > Cântec > COȘMAR Autor: Lăcrămioara Stoica Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc, s-a oprit Să-și mai pună amăgirile-ntre file, Într-un
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
Acasă > Poezie > Cântec > COȘMAR Autor: Lăcrămioara Stoica Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc, s-a oprit Să-și mai pună amăgirile-ntre file, Într-un vis aievea de iarnă troienit. Doar tu și eu eram pe un câmp de stele, Și fără
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
pe un fir de păi, Susurând, izvoare străbăteau pășunea... Licuricii, candelele coltului de răi. Zorii m-au găsit în brațele tale, Mă scăldam în ochii care ma priveau, Toate îmi păreau atât de ireale, Stelele în ceruri se rostogoleau. Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc s-a oprit, Somnul mă ținea în mrejele-i abile, Și-am visat că sunt iar fericit. 17 iulie 2016 Referință Bibliografica: Coșmar / Lăcrămioara Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
Stelele în ceruri se rostogoleau. Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc s-a oprit, Somnul mă ținea în mrejele-i abile, Și-am visat că sunt iar fericit. 17 iulie 2016 Referință Bibliografica: Coșmar / Lăcrămioara Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2246, Anul VII, 23 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lăcrămioara Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
de gemete înscăunate, străbat secolele ajung la mine, la tine, la el stârnind tainițele memoriei înscrise în fiecare picătură de sânge care ne scaldă și ne hrănește interioarele inimii, sufletului. LA INTRARE Gânditoare statui te invită să urci în furtuna coșmarului sau în rugăciunea neterminată pentru dăinuire a unui get, zvârlit brutal spre nemurire Sub împovărate lespezi Sub valuri de neuitare Zac amarele noastre oglinzi! --------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - MEMORIA STATUILOR (POEME) / Elena Armenescu : Confluențe
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
independent, dar și idealist, nu suferă de depresie națională, nici de indiferență la martiriu, ba chiar taxează apăsat aceste maladii, vrînd să le vindece. Cum? Luptînd pentru aducere aminte corectă, rememorînd eliticidul (Virgil Nemoianu îi spune astfel) din vremi de coșmar social-politic”. Poetul Ion Lazu are cultul prieteniei. Cred că el a scris această carte cu gîndul luminos de a nu lăsa să piară în negura vremii și vremurilor acei oameni minunați cu care neamul nostru se poate mândri oricând, el
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
o urmărește, mai era încă în mintea ei. Nu reușea să nu tresară la ce mai mic zgomot și când mergea pe stradă singură, se uita cu teamă în jur. La televizor nu privea nici-un fel de violență și aveam coșmaruri noaptea, dar nu se manifesta în fața lui Isac. Când el a trebuit să plece o săptamână în Canada, la un schimb de experiență, Eva a locuit cu ea și totuși de frică în fiecare noapte dormea tot timpul cu lumina
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
cât se poate de concretă? Un trup care se întoarce în țărâna din care a fost luat, pentru a se alătura aceluiași univers din care a făcut și până acum parte, dar sub altă formă. Am petrecut o noapte de coșmar, așteptând nici eu nu știu de unde, o încurajare. Una cât de mică doar, o încurajare. Încurajare care nu a avut de unde să vină. Pisicile dimineața m-au înconjurat să le dau de mâncare, câinele mare se bucura să mă vadă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
am mai fost eu insumi așa speriat de acestea..da, si niciodat n-am mai fost așa speculat, interpretat și susceptibil de a fi în cele mai groaznice ipostaze ce nici nu mi le-am închipuit prin cele mai urâte coșmaruri...da, nici atât de tare întărâtat întocmai că știu adevărul... Gânduri..bune și nebune..dar, mă simțeam excelent după cum ziceam, iar asta n-am uitat că întocmai și acestui tratament a fost asa.cum și înainte, după ce n-am mai fost
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
atins alții... Nu am mai putut să mă las mângâiată de mână de bărbat. Nu am mai avut liniște. Nopțile mele au fost albe. Ar ajunge lacrimile mele să vă înece pe amândoi. M-am dat ție ca să scap de coșmar... Ți-am fost credincioasă... La ce mi-a folosit?”... - Aveți cuvântul, domnule avocat! Vocea tineri judecătoare i-a întrerupt Violetei șirul gândurilor. A privit-o pe aceasta și a fost impresionată de liniștea și blândețea ce-i luminau chipul frumos
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
2011 Toate Articolele Autorului Culori din curcubee, penel și zeii- sori Îmi sunt în nopți și vise , tăcuții veghetori. I-am desenat cu dorul de tandru și naiv Într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul vegheat , fără coșmar În lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet... În care-mi cânt iubirea de Om și lume nouă O lume neascunsă , unde
VEGHETORI-DUPĂ PICTURA MAIEI MARTIN VEGHETORI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361413_a_362742]
-
al neiubirii. Și eu de ce-o mai caut? a rămas cu sărutul de sânge pe buzele tale , când pădurea urla de durerea reînvierii și eu mă sfârșeam linșată de privirea ta goală de mine. Răscrucea viselor este acum a coșmarurilor. eu , spre care să mă aplec? Caut mereu în mine și nu găsesc nimic din ceea știu că am. ce am făcut cu mine? cui m-am risipit toată? De undeva , dintr-un rând de poveste o fărâmă din mine
FUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361501_a_362830]
-
În dimineața aceea căzuse peste ea cerul , de-adevăratelea: era o zi ploiasă, tristă, cu nori negri și amenințători care îi intraseră în inimă de cum se trezise; ceva plutea în aer...o teamă care o durea, localizată în capul pieptului...coșmarul încă persista pe retină cu imginile de groază ale revoltei naturii împotriva omului: revolta cerului albastru. Mama Ilonei venise la patul ei să-i aducă ceaiul și firul de floare de ''nu-mă -uita''...Avea ochii înroșiți și umflați de
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
-uita''...Avea ochii înroșiți și umflați de plâns, iar trăsătirile feței , blânde și fine erau schimonosite de grimase de durere, pe care încerca, în zadar ,să le ascundă... -Bună dimineața, draga mea! Cum ai dormit? -Sărut-mâna , mami! Am avut un coșmar de care nu vreau să îmi mai amintesc! Dar, tu ce ai? De ce ai plâns? -N-am plâns, am tăiat ceapă la mâncare... -Ai, măi, mamă! Că tu tai ceapă de 30 de ani, ce Dumnezeu? Ia spune repede ! Au sosit rezultatele
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
păcate însă, așa cum ar fi afirmat ea însăși, altădată, Dumnezeu își ia revanșa. Abandonată de fiu, își petrece restul zilelor într-un azil, văduvă (soțul îi moare pentru că nu au bani să facă o operație pe inimă). În tot acest coșmar, apare o rază de lumină exact de acolo de unde se aștepta mai puțin. Primește o vizită din partea Adinei și a lui Alin. Se împotrivește la început, pe Adina se oferise chiar să o ucidă cândva, însă încet, încet, se obișnuiește
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]