4,782 matches
-
sunt încorporate în practicile discursive ale scriitorilor care concurau pentru asentimentul cititorilor cu o disciplină combativa. Dar cei mai mulți istorici accepta că există o diferență între teleologie și etiologie și că aceasta din urmă este obiectul istoriei. Aristotel a ajutat la codificarea distincției într-un mod pe care scriitorii renascentiști de istorie narativa par să-l fi înțeles. În discuțiile sale despre schimbare, el a separat cauzele teleologice sau "finale" de cele "materiale", "formale" și, cele mai importante pentru un om de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
întretaie zilnic codurile prin care critica literară comunică cu scriitorii, scriitorii cu fotbaliștii, fotbaliștii cu antrenorii, antrenorii cu ziariștii, ziariștii cu diplomații, diplomații cu alți diplomați, ambasadorii cu guvernele, guvernele cu marțienii, marțienii cu pământenii... Încet-încet, toți devenim specialiști în codificare și decodificare; încet-încet, toți intrăm în acea rețea uriașă pusă în slujba acelei mari puteri numite de moraliști anacronici, pe timpuri, în copilăria spionajului - ipocrizia. IUNIE ’69 REZ. CAP. PREC.: Încet-încet, din toată afacerea Marcovici nu vor mai viețui decât
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dinamica funcției imaginative, al cărei ritm este dependent de complexitatea tradiției și a identității colective. Deși pot cunoaște diverse forme de existență, aceste microstructuri, prin semnificațiile pe care le poartă și prin reprezentările imaginare pe care le provoacă, participă la codificarea experienței practice, a gândirii și a creației, sub forma unei logici similare celei care ghidează existența reală. Nu toate, însă, și nu în același mod; spre exemplu, unele, care conțin "sem(n)ele" puterii, pot conduce chiar la schimbarea unei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prezervat. Tocmai de aceea, imaginarul colectiv este un tip de matrice în oglindă față de realitate, el "memorând" schema rolurilor și a relațiilor de putere, cu relevanța lor antropologică și teologică. Format din câmpuri discursive deschise (în care acționează procesual miturile, codificarea simbolică, ierarhia spațiilor etc.), cu specificul lor, sistemul imaginarului este conectat permanent la materia realității și la gândirea colectivă. Aceste câmpuri discursive converg către un factor coagulant: arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide la teologii medievali români), garant
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Platon, atunci decriptarea și deslușirea acestei epistole constituie una dintre marile meniri ale destinului uman. Contemplatorul asupra lumii este unul din temerarii ce își asumă intens și adesea dramatic această menire. Pentru el, întregul univers reprezintă o serie vastă de codificări, un tablou de enigme împletite la nesfârșit. În spatele acestui peisaj-taină palpită temeiuri și sensuri primordiale spre a căror descoperire este chemată ființa umană. Ele sunt așadar ascunse asemeni unor abisuri ce poartă lumea prin energii și pulsiuni inepuizabile. La aceste
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
inteligență: deficiența mintală profundă sau gravă - IQ= 020; deficiența mintală severă sau mijlocie - IQ= 2035/40; deficiența mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere mintală cu nivel neprecizat. b
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
IQ= 020; deficiența mintală severă sau mijlocie - IQ= 2035/40; deficiența mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere mintală cu nivel neprecizat. b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: IQ
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; înapoiere mintală cu nivel neprecizat. b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: IQ= 68-83 întârziere mintală de graniță (la limită); IQ= 52-67 - întârziere mintală ușoară; IQ= 36-51 - întârziere mintală moderată; IQ= 20-35 - întârziere mintală severă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mintală cu nivel neprecizat. b) codificarea Asociației Americane de Psihiatrie: IQ= 68-83 întârziere mintală de graniță (la limită); IQ= 52-67 - întârziere mintală ușoară; IQ= 36-51 - întârziere mintală moderată; IQ= 20-35 - întârziere mintală severă; IQ sub 20 - întârziere mintală profundă; c) codificare DMS IV (Diagnostic and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
and Statistical Manual, American Psychiatric Association, 1994): IQ= 50/55-70 - retardare mintală ușoară; IQ= 35/40-50/55 - retardare mintală moderată; IQ= 20/25-35/40 - retardare mintală severă; IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; retardare mintală de severitate nespecificată. d) codificare UNESCO, 1983: întârziere mintală ușoară (IQ= 51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere mintală profundă (IQ sub 19 BinetStanford
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
51-66 BinetStanford și IQ= 55-69 Wechsler); întârziere mintală moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere mintală profundă (IQ sub 19 BinetStanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică după OMS: intelect de limită IQ= 68-85; deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ= 52-67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta socială aprox. 9 ani; deficiență mintală moderată - IQ= 36-51; deficiență mintală severă - IQ= 21-35, nivel mintal 3 ani, vârsta socială
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
clasifica tulburările de limbaj în cinci categorii: a) tulburări fonologice - sunetele nu sunt produse conform regulilor lingvistice ale comunicării; b) tulburări morfologice - privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, timp, mod, etc.; c) tulburări sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, a ordinii cuvintelor în propoziții sau fraze; d) tulburări semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; e) tulburările pragmatice - combinări discordante ale limbajului verbal cu cel non verbal. Copiii/elevii cu dificultăți de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
comunicării; b) tulburări morfologice - privesc construcția cuvintelor ca formă, număr, gen, caz, timp, mod, etc.; c) tulburări sintactice - încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor, a ordinii cuvintelor în propoziții sau fraze; d) tulburări semantice - privesc simbolistica, acordarea de semnificații, codificarea și decodificarea cuvintelor și frazelor; e) tulburările pragmatice - combinări discordante ale limbajului verbal cu cel non verbal. Copiii/elevii cu dificultăți de învățare (learningdizabilities) Conform definiției Comitetului Național Unit pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
BRA) difuze, alături de sindromul durerii miofasciale și sindromul oboselii cronice, punct de vedere pe care l-am prezentat și În partea de fundamentare teoretică. școala medicală franceză o Încadrează În aceeași categorie și chiar În Sistemul Internațional de Clasificare și Codificare a bolilor am regăsit-o la boli reumatismale. Opinia recentă a multora din practicieni [50, 52, 59], exprimată În numeroase articole științifice, pare să se fi schimbat: FMS este stare dureroasă sistematizată, specifică, cronică, nedegenerativă, neprogresivă, neinflamatoare. Sistemele de răspuns
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
specifici, și nici stimulul lumină nu este specific, sau eventual, că la o anumită intensitate a excitantului, sunt stimulate acele terminații nervoase libere, silențioase, care activate vor Începe să transmită pe fibrele C, sau că În fine are loc o codificare sumativă temporo-spațială care nu exclude existența specificității (această ultimă idee a fost exprimată de Melzack și Wall, 1994). Un concept demn de interes (Mountcastle, 1980) este cel referitor la capacitatea receptorului de a-și modula activitatea. Dacă la Început, În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
atingerii nivelului critic odată cu creșterea intensității stimulului dureros. Potențialul de acțiune se propagă și prezintă amplitudine constantă În timp ce se deplasează de-a lungul fibrei (principiul "tot sau nimic"), deci independent de intensitatea peste prag a stimulului dureros (Fig.1.2.). Codificarea intensității stimulului este tradusă de receptor sub forma amplitudinii gradate a potențialului receptor (generator). Intensitatea stimulului dureros este convertită În impulsuri nervoase modulate În frecvență, frecvența transmiterii potențialului de acțiune În fibra nervoasă fiind direct proporțională cu amplitudinea potențialului receptor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
receptor. Frecvența impulsurilor dureroase aferente În fibrele nervoase este direct proporțională cu magnitudinea potențialului generator numai la valorile mici ale acestuia, În rest fiind proporțională cu logaritmul intensității stimulului dureros. Deci sistemul nervos central transduce intensitatea stimulului nociv printr-o codificare În frecvență, existând un paralelism stabil Între frecvența absolută și intensitatea stimulului exprimat prin legea Weber-Fechner, care arată că frecvența impulsurilor nervoase generată Într-un nerv senzitiv F este direct proporțională cu logaritmul intensității stimulului nociv LS. Dacă codificarea nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
o codificare În frecvență, existând un paralelism stabil Între frecvența absolută și intensitatea stimulului exprimat prin legea Weber-Fechner, care arată că frecvența impulsurilor nervoase generată Într-un nerv senzitiv F este direct proporțională cu logaritmul intensității stimulului nociv LS. Dacă codificarea nu s-ar face logaritmic, receptorii ar genera potențial numai la intensități mari ale stimulului, ceea ce ar putea fi eventual adevărat doar pentru un grup special de receptori și anume cei „tăcuți" (Silent Receptors). Răspunsul logaritmic al receptorilor la creșterea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
algoconductoare este o funcție logaritmică a intensității stimulului. Totuși creierul interpretează semnalul proporțional cu antilogaritmul intensității stimulului (Bittman, 1974 citat de Badiu, 1986), În acest fel creierul evaluând, de fapt, intensitatea reală a stimulului (IR) În paralel are loc o codificare a distribuției spațiale a stimulului, cu ajutorul căreia se realizează o corectă reprezentare topografică a diferitelor zone receptoare. Orientarea spațială a informației se realizează prin transmiterea acesteia Într-un model precis structurat În nervii periferici, fibrele medulare algoconductoare și proiecțiile subcortico-corticale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
forma de manifestare a timpului, spațiului biologic. Elementul concret al derulării timpului Îl reprezintă ritmurile biologice, deoarece toate funcțiile biologice se desfășoară În timp. S-a demonstrat că bioritmurile sunt dependente În general de doi factori: componentă endogenă ( pace-maker ), cu codificare genetică, care este caracteristică și reflectă nota de particularitate individuală sau de specie; o componentă exogenă, respectiv factori de mediu, numiți și sincronizatori ( Zeitgebers), care pot influența / modifica parametrii caracteristici bioritmurilor ( perioada, faza, nivelul mediu etc.) În favoarea adaptării proceselor biologice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
urmărit de vorbitor, de situația dată și de relația lui cu noi, precum și de alți factori, cum ar fi vârsta, statutul social, educația, mediul cultural și starea sa emoțională. Procesul de transpunere a ideilor și sentimentelor în mesaje se numește codificare. Să presupunem, de exemplu, că punem o casetă cu formația Beatles pentru un prieten, îi place muzica, dar i se pare că e prea tare. Nu putem să-i citim gândurile, așa că, pentru a ne înștiința, își codifică sentimentele și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și devenind, el Însuși, treptat, un negru gândac repulsiv, parte din seria de derivate ludice, oricare ar fi fost, refuzând semnificația antropomorfică. Semnificația, câtă este, a acestei și altor metamorfoze din proza lui Schulz ține de alternanță, alternativă, alteritate histrionică. Codificarea opresivă din Metamorfoza kafkiană, centrată pe simbolul Înstrăinării, al limitării și alienării, al reducției anihilante și, până la urmă, ucigașă și sinucigașă, ca și structura riguroasă a unei proze minimaliste, austere, ar fi total inadecvate universului fluid și liric al lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]