1,786 matches
-
securitate și internaționalism proletar (relații internaționale de clasă), Uniunea Sovietică alegea orice părea să-i servească cel mai bine interesele pe care le percepea, fără a ține seama de responsabilitățile sale ideologice asumate. Cu toate limitările și excepțiile sale, este coexistența pașnică doar o imagine în oglindă a politicii îngrădirii? La nivel psihologic, ambele presupuneau că forța care provoacă războiul este expansionismul adversarului. La nivelul politicii externe, ambele își concepeau politica în termeni de limitare a conflictelor. Astfel, ele acceptau în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la politica externă interstatală la cea intra-sta-tală. Politica externă a devenit "totală" (Krippendorff 1963). Printr-o politică a îngrădirii, cel puțin așa cum a văzut-o George Kennan, SUA urmărea să determine reforma internă în URSS. Susținînd lupta internațională de clasă, coexistența pașnică promovată de sovietici își propunea să submineze capitalismul. Ca o consecință a acestei convergențe, diplomația a putut să-și redobîndească rolul său central. Concluzie Evoluția teoriilor sovietice în relațiile internaționale a fost marcată de supoziția marxistă a unei legături
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
treia erau considerate bune (pentru o acidă critică marxistă a lui Lenin, vezi Warren 1980), în timp ce agitația socialistă în Vest urma să fie evitată, pentru că ea ar fi putut afecta relațiile sovieticilor cu principalii lor opozanți, într-o perioadă a coexistenței pașnice. De asemenea, unele dintre conceptele centrale ale teoriilor sovietice asupra relațiilor internaționale s-au dezvoltat în așa fel încît le-au făcut pe acestea din urmă aproape imposibil de distins de abordările realiste (materialiste și axate pe putere). Acest
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
inter-național ca întreg era capitalist și trebuia analizat corespunzător. Permițîndu-se ruptura dintre evoluția socialistă internă și socialismul la nivel internațional, s-a creat un spațiu, domeniul internațional, în care se aplică alte legi decît cele socialiste. Cum am văzut deja, coexistența pașnică nu era diferită de vederile realiste: forță, corelație a forțelor, sfere de influență, într-o competiție bipolară de sumă zero cu elemente de antagonism și cooperare, unde diplomația prevalează în fața relațiilor pur militare. Ea împărtășește de asemenea cu realismul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care să respecte codurile de conduită ale societății internaționale. Ajutorul economic și financiar, recunoașterea statutului și a prestigiului egal se adaptau în funcție de comportamentul internațional al URSS. Destinderea era o împletire secvențializată și flexibilă de confruntare și colaborare, de descurajare și coexistență. Caracterul său adaptabil era menit să protejeze îngrădirea într-o vreme în care opinia publică devenea din ce în ce mai potrivnică ralierii la retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu are sens dacă nu este legată de o noțiune de pace. Soluția nu este renunțarea la strădania de a defini coexistența, ci crearea unui conținut care să reflecte principiile noastre și obiectivele noastre." (Kissinger 1982: 241-2) Tot asemănător cu Kennan, Kissinger (1979: 120 și urm.) vede slăbiciunile URSS ca fiind mai ales de natură internă: absența unui mecanism de succesiune, o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
stabilizarea sistemului, în timpul tranziției spre democrație). În nevoia lor de a controla totul, pentru a înclina echilibrul bipolar în direcția dorită, ambele superputeri se confruntau cu problemele alianțelor URSS cu siguranță într-o mai mare măsură. Perspectiva Uniunii Sovietice asupra coexistenței pașnice și a corelației forțelor nu dădea nici un indiciu despre cum trebuie abordate relațiile intrasocialiste, care ar fi trebuit să respecte deopotrivă suveranitatea membrilor și exigențele socialismului inter-național, angajat în lupta antiimperialistă. În politica practică, aceste imperative erau totuși destul de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
socialismului internațional, care se impunea în dauna suveranității atunci cînd aceasta din urmă însemna eliberarea de sub conducerea comunistă. Dependența SUA de URSS în privința menținerii stabilității în lumea a treia Lumea a treia era regiunea în care sovieticii decretaseră că principiul coexistenței pașnice nu se aplică (vezi cap. 4). Kissinger, conștient de această tensiune, a încercat să conexeze afacerile economice și politice din cadrul balanței centrale SUA-URSS cu comportamentul sovieticilor în lumea a treia. Uneori, acest lucru era valabil. În 1970, Moscova a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
situație destul de complexă, iar o trăsătură a statului contemporan este faptul că, în prezent, coexistă un număr de modele concurente ale administrației și politicii publice în interiorul aceluiași stat fară ca vreunul dintre ele să fie hegemonic.32 Această complexitate împreună cu coexistența modelelor concurente a stârnit preocuparea contemporană față de "guvernare"33 printr-o varietate de actori, atât din sectoarele private cât și din cele publice, implicați în procesul de guvernare a unei societăți și economii complexe în plină dezvoltare. Partidele de stânga
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
despre postmodernism, este obligatorie. Ca și în cazul relației modernitate postmodernitate, și aici există o opoziție subiacentă între teoreticienii care consideră că postmodernismul reprezintă o ruptură de modernism și aceia care văd aici o relație de continuitate sau una de coexistență. Mai mult decât atât, există critici care deși au avut o poziționare clară într-un anumit moment, în lucrări ulterioare și-au schimbat-o radical sau au nuanțat-o, astfel încât delimitările foarte precise sunt dificil de realizat și au o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
relația dintre modern și postmodern reprezintă translația de la elegia metafizică la "simpla" retorică"148. Aparatul retoric care este utilizat în această clarificare relațională este deosebit de sugestiv pentru înțelegerea legăturii dintre cei doi termeni. Fiind considerată o figură semantică prin contiguitate, coexistență, proximitate sau învecinare, metonimia a suscitat diverse încercări de diferențiere față de metaforă și sinecdocă. Pentru Marc Bonhomme, metonimia face parte din categoria tropilor care produc transferuri între termeni asociați, în cadrul aceluiași domeniu conceptual: metonimia "operează decalaje de semnificație între doi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui obiect prin numele altui obiect, complet diferit, dar de care el însuși depinde în ceea ce privește existența sau modalitatea de a fi"151. În acest context, între modernism și postmodernism ar exista mai mult decât o relație de continuitate, una de coexistență și codependență, apropiată într-o oarecare măsură de anumite interpretări ale conceptelor în viziunea lui Lyotard. De asemenea, dacă luăm în considerare și alte definiții ale metonimiei, alte indicii surprinzătoare sunt puse în evidență în legătură cu acest cuplu conceptual. Astfel, din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât ca "reformulare" a acestuia. Astfel, o convingere care pare a traversa majoritatea lucrărilor sale este aceea că "spiritul postmodern stă ghemuit înăuntrul marelui corp al modernismului"185, care se va nuanța și mai mult într-o propunere "polifonică", de coexistență a celor două curente, într-o perspectivă care are ca bază imaginea istoriei ca palimpsest: "modernismul și postmodernismul nu sunt separate de o Cortină de Fier sau de Zidul Chinezesc; istoria este un palimpsest, iar cultura este permeabilă la timpul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului de artă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și de vitamină B12. Homocisteinemia și hipercoagulabilitatea sunt conectate prin intermediul efectelor asupra reglării funcției trombomodulinei, a plasminogenului tisular ca și a activării proteinei C endoteliale. Pentru leziunile vaselor mici (entitate distinctă) Criqui descrie un set diferit de factori de risc. Coexistența mai multor astfel de factori modifică semnificativ riscul. FACTORUL DE RISC GEOMETRIC. Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de mai multe discursuri dintre care unele foarte vechi. Sensibilitatea lirică nouă se află Încă În faza alianței cu formele anterioare. Iancu Văcărescu nu este un poet al rupturii, ci al coexistenței. V Vasile CÎrlova. «Valea tristăă și sentimentul securității De lucruri, CÎrlova se apropie totdeauna cu milă. O tristețe fundamentală, care n-atinge, totuși, proporțiile disperării, Însoțește demersul său liric. O tristețe și o blîndețe care vor să ocrotească o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat. Satisface sentimentul de plenitudine pe care poetul Îl reclamă mereu cînd se află În mijlocul naturii. O plenitudine a liniștii și siguranței. Lunca reprezintă natura domesticită, simpatică: un veritabil tranchilizant pentru spirit. Ea ne Învață limba coexistenței pașnice În universul material: „Sus, paingul pe un frasin, urzind pînza-i diafană, Cu-al său fir de-argint subțire face-o punte-aeriană, Iar În leagăn de matasă gangurul misterios Cu privighetoarea dulce se Îngînă-armonios. Jos pe la tulpini, la umbră, fluturii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
omiterea subiectului sau a predicatului, repetarea subiectului/predicatului la sfarsitul frazei etc. În general, elevii cu deficiență mintală nu folosesc până în clasa a IV-a propozițiile secundare sau, chiar dacă le folosesc, ele au o structură simplă. De asemenea, există o coexistența a formelor corecte și incorecte (în exprimarea verbală, mai ales), datorată rigidității în abandonarea formelor incorecte. I.4. PARTICULARITĂȚILE LIMBAJULUI COPIILOR INTEGRAȚI ÎN CICLUL PRIMAR AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI OBIȘNUIT În contextul strategiilor generale de reformă școlară, integrarea în școala obișnuită a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și luciditate, infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație organică, spontană, un sentiment elementar, înnăscut, de coexistență și coparticipare. Căci cum s-ar putea explica altfel reacțiunea lui Zilot Românul față de domnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis în fața Europei (erou și scenă cu desăvârșire obscure și perfect ignorate de Europa): Stricase acea mărire ce are acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
manifestă o greutate în a se desprinde de material, viața urbană din Bacău, în principal, dar și în alte orașe din Moldova. Nu în ultimul rând, trebuie relevat faptul că autorul este conștient că trecerea spre orașul modern a presupus coexistența pentru o lungă perioadă cu vechile structuri arhaice, preponderent agrare și rurale ca mentalitate. Orașele din Moldova își păstrează caracterul agrar-rural un lung timp al modernității românești. Fiecare capitol al lucrării are meritele sale punctuale. Primul capitol, Bacăul și specificul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amenințare directă pentru pacea și unitatea regatului, întrucît, conform ideilor vremii, într-un stat trebuie să existe doar o singură religie, aceea a prințului. Acest principiu (cujus regio, ejus religio) a triumfat în Germania în 1555 și a condus la coexistența în cadrul Imperiului a statelor catolice și a statelor protestante. Orice minoritate, care practică o religie diferită de cea a suveranului, este o amenințare pentru unitatea statului și trebuie să fie eliminată. Dacă minoritatea se consideră destul de puternică și sigură de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și În percepțiile despre lume. Spațiul virtual transformă timpul și spațiul și disociază mintea de corp. Cum se reflectă acestea În ornamentul moebiusianic? El capătă neastâmpărul timpului alert, nevoia de a fi dinamic, de a se reînnoi, preia pluralitatea și coexistența „locurilor― virtuale, fiind prezent În fiecare layer ce compune clădirea, de la structură până la anvelopantă și fiind rezultatul suprapunerii și conlucrării layer-elor; este eliberat de granițe, limite, praguri, strieri, este neierarhizat, abstract, plat, lipsit de tridimensionalitate, adresat văzului și rațiunii, nontactil
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
anatematisme; alții datează versiunea ei în latină în anul 519. Printre argumente se află derularea firească a evenimentelor, dar și mărturisirea dionisiană: „am tradus-o mai deunăzi din grecește în latinește”. Fenomenul reluat în studiu la Roma privea erezia față de coexistența celor două firi în Hristos. Această boală nestoriană poate fi diagnosticată precis și sigur, dacă „se studiază credința apostolică a unui învățat atât de mare destul de bine cunoscută la greci, dar nu și la latini”. Găsind punctul vulnerabil al problemei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se proclamau de descendență leninistă. 2.4. Leninismul europenizat versus leninismul asianizat: conflictul sino-sovietic și devastatorul său efect asupra substanței revoluționare a leninismului După Stalin, Uniunea Sovietică și întreaga lume comunistă au experimentat schimbări majore. La fel și leninismul. Destalinizarea, "coexistența pașnică", "statul întregului popor", toate aceste noi concepte ideologice avansate de către Nikita Hrușciov au reflectat o "deradicalizare" a leninismului, pentru a utiliza un alt concept teoretizat de către Robert Tucker (Tucker: 1969, 187-188). Noul lider sovietic era realmente devotat leninismului și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
petrecute în opinia publică în favoarea colaborării între popoare, care s-au oglindit în votul masiv la ONU, Republica Populară România și-a ocupat locul ce i se cuvine de drept în ONU. Acesta este un nou succes al politicii de coexistență pașnică între popoare, o mare înfrângere a adversarilor păcii și a independeței popoarelor (Dej: 1960, 18-19). 3.7. "Procesul transformărilor revoluționare": "penetrare", "insulare" și începuturile "schimbării simulate" Traseul comunismului românesc și est-european în general în intervalul cronologic circumscris acestui capitol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]