3,820 matches
-
capul să plec. Mâinile Îi tremurau foarte tare. În privirea lui nu citeam nici inițiere spirituală, nici Înțelepciune; În privirea lui nu citeam decât spaima. A murit la căderea nopții. Ceruse să-i fie Înălțat un rug funerar În vârful colinei. Am adunat cu toții vreascuri, apoi ceremonia a Început. Rugul a fost aprins de David, avea În ochi o sclipire destul de bizară. Nu știam nimic despre el, doar că făcea rock; era cu niște tipi destul de fioroși, motocicliști americani tatuați, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
genericul de la „Prințul Saphir”, un serial de televiziune la care se uita duminică după-amiază În casa bunicii, și care-i mergea drept la inimă). Apoi, imediat, mergea singur pe o pajiște imensă și vălurită, cu iarbă Înaltă. Nu vedea orizontul, colinele ierboase păreau să se repete la infinit, sub un cer luminos, de un gri pur. El Însă Înainta, fără șovăială și fără grabă; știa că la câțiva metri sub tălpile lui curgea un râu subteran și că pașii Îl vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
lor era guvernată de un cod genetic creat, sau cel puțin ameliorat de el. Pentru ele, Michel ar fi trebuit să fie ca un Dumnezeu; totuși, prezența lui părea să le lase indiferente. Un val de ceață coborî din vârful colinei, ascunzându-le puțin câte puțin privirii. Reveni la mașină. Așezat la volan, Walcott fuma un Craven; ploaia udase parbrizul. Cu o voce blândă, discretă (discreție ce nu părea deloc un semn de indiferență), Îl Întrebă: „Sunteți În doliu?...” Michel Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la Vinas și mi-am luat rămas bun. I-am spus că prietenul meu avea să rămână Încă o vreme la ele. - S-o crezi tu, strigă ea după mine, dar eu deja pornisem pe poteca ce urca, șerpuitoare, pe colina din spatele satului. Nu m-am mai uitat În urmă. Curând a Început ploaia. Stropi grei de apă, amestecați cu pietricele de grindină. Când să intru Într-un crâng de copaci pitici care abia dacă te fereau de ploaie, Îl aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din alt sat și o chema Zuga. Știu, măi Krog, măi, dar astea sunt pățanii așa de rare, că nici nu-ți vine să crezi că au fost aievea... Cum să nu știu? Între timp, ajunsesem de partea celalată a colinei și am prins să coborâm către o Întindere din aceea dreaptă, acoperită doar de ierburi. Enkim spunea că ai lui Îi spuneau câmpie. Cică auzise de unii oameni, unii care trăiau tare, tare departe, la câteva zile depărtare de satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
era ditamai omul, mare și falnic, spătos, cu pletele și barba neagră. Când vorbea, Își rostogolea ochii bulbucați peste cei strânși În poiană. - Ați văzut unde s-a ajuns cu casele lui Dilc, zicea el. Mâine-poimâine o să facem case cât colinele, ape care curg prin sat, sau poteci pietruite care trec muntele, după cum Îl tot aud pe Selat de la o vreme... În loc să ne vedem de vânătoare și de pescuit, liberi, o să cărăm stânci și o să săpăm albii de apă, spetindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Ca să nu crezi că vorbesc În vânt... Deșertul! - Întinse el mâna spre Miazăzi. Soarele scosese creștetul din pământ. Gerul Începea să se Înmoaie. În fața noastră, cât vedeai cu ochii, se Întindeau dune de nisip galben și roșu, unduindu-se peste coline și dealuri. Cât despre lumină, ziceai că nu iese din soare, ci chiar din adâncul nisipului. - Eh, mare Încredere am În tine, măi Krog, măi, căci altfel nu te aduceam să vezi apa noastră ascunsă. O luă pe o potecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
drum, luând-o către luciul de apă văzut dimineață. Am mers mai repede ca oricând, mai ales că era o noapte Într-atât de rece Încât, la fiecare pas, scoteam aburi groși pe nări. Am urcat și am coborât nenumărate coline de nisip și, când să se crape de ziuă, am chiuit toți trei, trezindu-l și pe micuțul Unu care se apucă să plângă. În fața noastră se mai Întindea doar o mică bucată de povârniș molcom Înainte să ajungem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
semn să plece și l-am chemat din nou pe Logon. - Ai mai văzut mare din asta, măi Logon, măi? Nu mai văzuse asemenea mare niciodată. Era rece și dealurile de apă care se nășteau din ea erau mari precum colinele de acasă. Doi dintre munții aceia de gheață ce pluteau pe ea se izbiră unul de celălalt, scârțâind Îndelung și azvârlind În apă sloiuri mai mari decât cele mai mari stânci din munții mei. - Cu luntrele n-o să putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vârful dealului și zărisem Marea asta rece și rea pentru prima oară. Era un munte de gheață În care ar fi Încăput toate tăpșanele neamului meu, bașca peștera iernii cu delușoarele toate care ne Înconjurau satul. Avea chiar și două coline de omăt Înghețat care aduceau cu Gemenii noștri de acasă, că de-aia Îmi sărise În ochi. Când văzusem bucățoiul ăsta de gheață, Gemenii de pe el erau ațintiți către mal, În timp ce acum erau ațintiți spre Apus. Gheața Însăși era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
una din zile, am ajuns pe un tăpșan uriaș care se Întindea cât vedeai cu ochii. Tăpșanul era acoperit cu iarbă măruntă, verde-gălbuie, culcată la pământ de vânturile care nu conteneau niciodată la aceste Înălțimi. Cât vedeai cu ochii, nici o colină, nici un deal, nici un copac. Am luat-o spre Apus și, după jumătate de zi, am dat peste un lac Întins, cu maluri Înghețate. Avea apa atât de verde și de limpede, Încât ziceai că din ea izvorăște gerul care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
loc bun ca să Începi o hărțuială. Noi o să ne uităm la voi. Tek Își trimise oamenii În Împrejurimi. Unii dădură de niște poteci ce urcau din pereții viroagei prin care tocmai coborâsem, iar alții găsiră În fundul văii nenumărate dealuri și coline molcome, acoperite de iarbă Înaltă și grasă. Parte din vânători se cățărară pe potecile ce mărgineau viroaga ca să pândească venirea oamenilor lui Scept, În timp ce grosul neamurilor noastre se răspândi pe colinele din jur. Luna coborâse deja spre ultima palmă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
coborâsem, iar alții găsiră În fundul văii nenumărate dealuri și coline molcome, acoperite de iarbă Înaltă și grasă. Parte din vânători se cățărară pe potecile ce mărgineau viroaga ca să pândească venirea oamenilor lui Scept, În timp ce grosul neamurilor noastre se răspândi pe colinele din jur. Luna coborâse deja spre ultima palmă când, sumedenie de pietre prinseră a se rostogoli spre noi din susul viroagei. Auzirăm pași grăbiți cum se apropie și-i recunoscurăm pe vânătorii care Îi hărțuiseră pe cei din fruntea puhoaielor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe deasupra mea, de parcă mi-ar fi numărat oamenii. Îndărătul lui, Învăluite În colbul stârnit de vântul de Miazănoapte, puhoaiele nesfârșite ale neamurilor ce-mi luaseră urma. Tăcuseră cu toții, și ai lui, și ai mei. Undeva departe, pe un șir de coline molcome, vedeam sumedenie de femei și de copii care se zgâiau la noi. Iscoadele lui Tek Îmi spuseseră că printre ei erau chiar și vânători În putere ce nu aveau să intre În lupta de sânge: voiau doar să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vânjos, nu și-a mai găsit scăparea. Ne-am oprit doar după căderea nopții, când deja nu mai vedeam nimic. Ninsoarea se Întețise și, din spusele iscoadelor, câțiva dintre vânătorii care se mulțumiseră doar să privească lupta de sânge de pe coline, se apropiau acum de satul nostru, În timp ce femeile și copiii lor porniseră spre pământurile lor, ca să răspândească vestea izbânzii lui Krog. Of, of! Uite cui Împărțisem vorba! Când au ajuns la vatra din mijlocul satului, cei ce priviseră lupta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Omul scoase un sunet așa, de parcă ar fi tras un vânt pe gură. - După Moru l-am avut Vindecător pe Uglu, iar după Uglu am venit eu, Zarge. Zâmbetul mi-a Înțepenit pe buze. - Unde e Moru? Zarge Îmi arătă colina cea mică de lângă Întrarea În peștera iernii. - Acolo sunt toți. Și Uglu, și Moru, și cei dinaintea lor care, pe vremurile alea, nici n-aveau nume. - Câți ani ai, Zarge? - Cincizeci și Încă șapte. - Te ții bine, măi Zarge, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
peștera iernii. Am mers În tăcere, petrecut de cei din neamul meu, lupi neînduplecați care scoteau până și ursul cel mai mare din bârlog. - Și n-a mai rămas nimeni de pe vremea lui Moru? am Întrebat când am ajuns lângă colina În care zăcuseră dintotdeauna Vindecătorii neamului meu. - Ba da. Vreo două femei, că ele o duc mai mult decât oamenii, zise Zarge, făcându-i pe toți să râdă. - Sunt și ele pe aici? - Cum să nu? Tocmai ele să lipsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fi convenit. Și n‑ar mai fi trebuit să ne tremure inima când ne uitam, peste spațiul verde despărțitor, la ferestrele lui Ravelstein. - Și, ca să ne oferim un cadou... Rosamund mi‑a arătat prospectele de voiaj colorate, lucioase - plaje Însorite, coline Împădurite, palmieri, pescari băștinași. Îmi propunea o vacanță În Caraibe. O să ne despachetăm bagajele În Boston și o să descărcăm cutiile de carton În care Înghesuisem troacele. Pe urmă o să ne luăm zborul la Saint Martin, via San Juan. Acolo o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate de regulă nord-sud și separate între ele de afluenții Bârladului și ai Siretului. Aceste culmi, cvasiparalele, se termină spre sud, în Câmpia Piemontană (Înaltă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Aceste culmi, cvasiparalele, se termină spre sud, în Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești, prin care se face legătura cu Câmpia Dunării. Pe măsură ce se apropie de aceasta din urmă, culmile coboară treptat până aproape de contopire. Conform caracteristicilor, se pare că aceste coline derivă dintr-o câmpie înaltă, disecată de ape. Ele formează în final un relief de riedel (conglomerat forme de rief), iar un stadiu premergător acestuia este Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești. Relieful este format din dealuri joase, prelungi, oarecum paralele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile variază, cele mai mici având înălțimea de 250 m, iar la extrema cealaltă se situează Măgura Coloneștilor, din Colinele Tutovei, unde relieful atinge 564 m. Dintre terase, prima și cea mai bine conservată este cea reprezentată de Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești, situată la 200 m mai sus de albia Siretului. În privința „vârstei” acestor terase, s-a constatat la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Siretului. În privința „vârstei” acestor terase, s-a constatat la cele din preajma Bârladului, care au o altitudine ce variază între 65/70 - 170 m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară Podișului Getic. Majoritatea colinelor sunt alcătuite din formațiuni pliocene, argilo-nisipoase, deci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]