4,391 matches
-
Avdotia era culcată pe dușumea, cu brațele și picoarele desfăcute, cu ochii pe jumătate închiși. Tot trupul ei - de la picioarele goale pline de praf și până la părul răsfirat pe jos - se tolănea într-o odihnă adâncă. Un zâmbet absent îi colora buzele întredeschise. - Ce bine-i la tine, Șura! a repetat ea foarte încet, chemând-o pe bunica cu diminutivul care înlocuia de obicei pentru oamenii de la noi prenumele ei neobișnuit. Ghiceam oboseala acelui trup mare de femeie întins pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui - gândiți-vă puțin, mai mult de două sute de senatori și de trei sute de deputați! (Care, conform cronologiei noastre, doar cu câteva zile în urmă se duceau cu toții cu barca la sesiune...) Vocea bunicii, mereu liniștită și puțin visătoare, se colora în clipa aceea cu o ușoară vibrație dramatică: - Înțelegeți, două lumi s-au pomenit față în față. (Uitați-vă la fotografia asta. Păcat că ziarul a stat împăturit atâta timp...) Da, Țarul, monarhul absolut și reprezentanții poporului francez! Reprezentanții democrației
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ochii grei de lacrimi. Ai fi putut crede, atât de rapidă a fost schimbarea, că, deja la ieșirea din biserică, era singură, în mare doliu și își ferea de soare ochii înroșiți. Cele două zile se contopeau într-una singură - colorată de un cer strălucitor, însuflețită de clopote și de vântul de vară care accelera parcă și mai mult du-te-vino-ul invitaților. Iar adierea caldă lipea pe obrazul tinerei femei când vălul alb de mireasă, când vălul negru de văduvă. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
reveriei amoroase, prezența masculină prefigurată. Și ea a întrebat în rusește - parcă pentru a exprima mai clar misterul neliniștitor al acelei prezențe dorite în taină: „Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat?” Charlotte mi-a aruncat o privire rapidă, colorată de un surâs. Apoi a închis cartea pe care o ținea pe genunchi și, suspinând ușor, a privit în depărtare, spre orizont, unde cu un an în urmă văzusem ivindu-se Atlantida. - La câțiva ani după vizita lui Nicolae al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aducea o notă de fantezie ritmului aceluia neschimbat... Cochiliile de argint din La Ratafia din Neuilly, repetam noi încet. Charlotte ne-a explicat compoziția acelei băuturi neobișnuite. Discuția a abordat foarte firesc universul vinurilor. Și atunci, subjugați de un val colorat de denumiri, de savori, de buchete, am făcut cunoștință cu ființele extraordinare care erau în stare să distingă toate aceste nuanțe. Era vorba tot de constructorii de baricade! Și amintindu-ne de etichetele câtorva sticle expuse pe rafturile de la Fulg
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de obicei... Gavrilici... Ceaiul... La piață...” Da, o parte din viața mea rămăsese în urmă. Copilăria. În fond, conversațiile noastre despre verzi și uscate nu erau, în vara aceea, cu totul nejustificate. Ploua adesea și, în amintire, tristețea mi-a colorat vacanța aceea în tonuri cețoase și calde. Uneori, în străfundul cenușiului lent al zilelor, se ivea pe neașteptate un crâmpei din serile noastre de altădată - vreo fotografie descoperită din întâmplare în cufărul siberian, al cărui conținut nu mai avea de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira cu nesaț vântul înghețat mirosind a foc de lemne. El. Aici. Acum. Sub cerul acesta... Bătălia la care avea să ia parte și războiul și chiar propria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mele ca să-i anunțe sosirea mea. Și, din nou, am fost surprins de ușurința cu care a vorbit Charlotte cu femeia aceea atât de diferită de ea. Vocea ei, vocea care mai înainte îngâna un cântec vechi franțuzesc, s-a colorat cu un accent popular și, în câteva cuvinte, a știut să explice tot, să aranjeze tot, reducând fuga mea de acasă la obișnuita noastră întânire de vară. „Încearcă să ne imite, m-am gândit eu, ascultând-o vorbind. Ne parodiază
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
venit să se rezeme de balustradă, lângă mine. Așa stăteam altădată cu sora mea, ascultând poveștile bunicii, să privim cum se scufundă stepa încet în noapte. Da, s-a rezemat în coate pe lemnul crăpat, a contemplat întinderea fără hotar, colorată într-un violet străveziu. Și, deodată, fără să mă privească, a început să vorbească cu o voce îndepărtată și gânditoare, care, parcă, mi se adresa mie și altcuiva decât mine: - Vezi ce ciudat e... Acum o săptămână, am întâlnit o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noastre, devine marfă. O marfă vândută la licitație, expusă pe tarabe, soldată. Visul meu era un antidot. Iar Însemnările - un refugiu. În cele câteva luni de așteptare, topografia Parisului s-a modificat. Ca pe unele planuri în care arondismentele sunt colorate diferit, orașul se umplea, în ochii mei, de tonuri variate, care nuanțau prezența Charlottei. Existau străzi a căror liniște însorită, dis-de-dimineață, păstra ecoul vocii ei. Terase de cafenea, unde ghiceam oboseala ei la sfârșitul unei plimbări. O fațadă, un vitraliu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
rarisim. 3.Firea hiperperseverentă are drept substrat perseverența anormală a afectului. Este concretizată în omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea și teama colorează tabloul psihologic. Se întâlnesc idei prevalente, chiar fixe, obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidă și spre nevroza ipohondrică. Hiperperseverentul are idei proprii despre boala lui, pe care caută să și le impună; pacientul este câteodată omul care luptă pentru „drepturile
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vânture respir Ce turbur marea tristă pin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce, senin și liniștit. Dar noaptea... când sosește a Miezenopții oră, Când cerul brun ca norul de raze se coloră, Când peste Nord plutește superb astrul polar Și-aruncă raze albe în marea de amar, Atunci marea ce cântă prin stîncele zdrobite Și vântul care geme prin iernele cernite {EminescuOpVIII 289} Tac toate... și descîntul al Miezenopții, rece, Senin prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor napolitane. Era 19 sept., ziua aniversară a Sântului Ianuarie. Vezuv era în liniște, golful de Ischia se colora de fețe pe jumătate senine, pe jumătate purpură, ce se răsfrângea fugind de razele cele din urmă ale soarelui; adierile vântului îmbălsămite, dulci și răcoroase, urma după aburii cei arzători ai zilei; pretutindeni recădea, în grațioase festoane și în bogate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
normoblast policromatofil, normoblast ortocromatic, reticulocit și eritrocit matur. Cea mai tânără celulă a seriei eritrocitare este pronormoblastul. In măduva hematogenă, pronormoblastul apare ca o celulă de mărime variabilă, cu nucleu rotund ce ocupă cea mai mare parte din celulă, nucleoli colorați în albastru și citoplasmă bazofilă. In cursul maturației, mai întâi dispar nucleolii, rezultând normoblastul. Apoi dimensiunea normoblastului scade progresiv, nucleul regresează într-o masă picnotică care în final este expulzată, iar citoplasma își modifică culoarea din albastru în rozportocaliu. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme), o transformare care nu putea să producă decât o impresiune comică și care în urmă după cum se vede a fost părăsită. Cumcă o declamațiune artistică va colora distinctiv și prin tonul fundamental deosebirea dintre princesa și Eleonora, Eboli și regina în Don Carlos, Porzia și Nerissa, regina și Ophelia și cumcă le va însemna pentru ochiul spiritual ca pe niște figuri distinse una de alta, asta se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el însuși a participat la durerile pieirii iubitului său Hyppolit și cumcă acesta vibrează încă în toată adâncimea sufletului său. Deși această espresiune de durere se mărește cu cât ajungem mai aproape de catastrofă, totuși și începutul narațiunii trebuie să fie colorat de o suflare dureroasă. Dar, deși suntem îndreptățiți de-a vedea în Theramene toate semnele caracteristice a unei mișcări adânci și adevărat bărbătești, totuși el va trebui să eviteze cu stricteță orce espresiune care-ar atinge sentimentalitatea or plîngeroșia (văicărarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l vedem plin de această mișcare sufletească, dar plin și de silința de-a o ascunde. Beaumarchais vrea să pară liniștit, însă privitorul trebuie, prin această liniște simulată, să simtă turburarea în care se află Beaumarchais. Această turburare trebuie să coloreze tonul întregei sale narațiuni. Beaumarchais se reculege la liniște; el, după cât îi permite turburarea lui, narează fără afect, deși trebuie să se simtă osteneala ce-l costă de-a se reculege în rolul unui narator liniștit. Neliniștea internă ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o liniște care-i face posibil ca să povestească narațiunea relațiunei dintre Clavigo și Maria. Înainte de toate Beau marchais are să nareze simplu. Diferitele pauze el le întrebuințează spre a se reculege și a se liniști. Și tempi[i] trebuie să fie colorați de-această silință internă a lui. Ultima întorsătură a narațiunei: "trădătorul ești tu, și fratele sânt eu! " trebuie să izbucnească ca un trăsnet din gura lui Beaumarchais. Cu cât naratorul știe a-și conserva mai mult timp masca sa de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dus de mâna poetului îl transformă într-o esistență individuală. Cea mai mare bogăție de observațiuni spețiale și cea mai mare subtilitate în analizarea lor nu pot niciodată să creeze copia unui caracter întreg; ele nu pot alta decât să coloreze și să îmbogățească icoana ce stă înaintea fantaziei. În partea generală am spus-o deja că facultatea de-a privi intuitiv un caracter ca un întreg organic și de-a-l trăi ca atare, dacă ni se iartă espresiune[a], că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care nu cuprinde decât un singur act, pe-al agregațiunii, această creștere o poate realiza și chimistul în mod artificial, creșterea însă a celei mai simple celule organice, precum sânt bunăoară o samă [de] bureți și de alge mici cari colorează apa mlaștinilor, deși reprezintă un proces organic din cele mai infime, totuși implică în sine două activități deosebite: a agregațiunii și a prefacerii, pe care știința nu le poate reproduce deloc. Deși elementele vitalității se află cu de prisos în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau obiecțiile sale sînt cîteodată înregistrate indirect în discursul vorbitorului. Într-un fel, monologul dramatic este non-narativ, deoarece constă doar în vorbire citată direct. În această privință el se apropie de narațiunile la persoana întîi, în care actul narativ este colorat colocvial, cum sînt Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară, care, desigur, sînt încadrate fără rețineri în genul narativ. Pentru teoria generică diferența stă în faptul că persoana a doua implicată în romanul De veghe în lanul de secară
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este un monoteism relativ feminizat, cel mai puțin misogin dintre cele trei: accesibil inimii, eliberat de Carte, erotizat. Prin care fugi de răceală, de masculinitate, de teribilul plictis al societăților monoteiste, căci zeii deșertului fac gol în jurul lor. Creștinismul a colorat uniformitatea, a adus-o pe Maica Domnului pe Golgota, polifonia în monotonal. Să-i spunem: un monoteism cu față umană, cu gust de copilărie, cu joc și sărbătoare. Care oprimă femeile, ca toate religiile, dar fără să le ascundă sub
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întotdeauna cel care conduce către deșert sau îi aduce acolo pe cei împovărați. Bergson spunea în Două izvoare că funcția esențială a universului e cea de "mașină făcătoare de zei". Exodul e o mașină de distrus zeii de piatră frumos colorați și de contopire a lor în gîndirea pură a Unicului. Marile călătorii sînt asemenea războaielor. Sînt mai greu de terminat decît de început. Să spunem că Israel a știut să inventeze cel mai puțin rău dintre sfîrșituri, cea mai puțin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6 nanometri, în vreme ce porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]