1,778 matches
-
Ciuriumov-Gherasimenko, oficial denumită , este o cometă cu o perioadă orbitală curentă de 6,45 ani și o perioadă de rotație de aprox. 12,7 ore. Cometa va ajunge la periheliu (cea mai scurtă distanță de Soare) la 13 august 2015. Cometa este numită după descoperitorii ei, Klim Ciuriumov și Svetlana Gherasimenko, primii care au observat-o pe plăci fotografice în 1969. Această cometă a fost descoperită
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
Ciuriumov-Gherasimenko, oficial denumită , este o cometă cu o perioadă orbitală curentă de 6,45 ani și o perioadă de rotație de aprox. 12,7 ore. Cometa va ajunge la periheliu (cea mai scurtă distanță de Soare) la 13 august 2015. Cometa este numită după descoperitorii ei, Klim Ciuriumov și Svetlana Gherasimenko, primii care au observat-o pe plăci fotografice în 1969. Această cometă a fost descoperită de astronomul Klim Ivanovici Ciuriumov în timp ce examina o placă fotografică a cometei 32P/Comas Solà
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
12,7 ore. Cometa va ajunge la periheliu (cea mai scurtă distanță de Soare) la 13 august 2015. Cometa este numită după descoperitorii ei, Klim Ciuriumov și Svetlana Gherasimenko, primii care au observat-o pe plăci fotografice în 1969. Această cometă a fost descoperită de astronomul Klim Ivanovici Ciuriumov în timp ce examina o placă fotografică a cometei 32P/Comas Solà / 32P/Comas Solá, luată la 11 septembrie 1969 de astronoma Svetlana Ivanovna Gherasimenko la Institutul de Astrofizică de la Alma-Ata, acum Almatî, fostă
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
13 august 2015. Cometa este numită după descoperitorii ei, Klim Ciuriumov și Svetlana Gherasimenko, primii care au observat-o pe plăci fotografice în 1969. Această cometă a fost descoperită de astronomul Klim Ivanovici Ciuriumov în timp ce examina o placă fotografică a cometei 32P/Comas Solà / 32P/Comas Solá, luată la 11 septembrie 1969 de astronoma Svetlana Ivanovna Gherasimenko la Institutul de Astrofizică de la Alma-Ata, acum Almatî, fostă capitală a Kazahstanului. El a găsit imaginea unui obiect pe marginea plăcii fotografice și a
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
Solá, luată la 11 septembrie 1969 de astronoma Svetlana Ivanovna Gherasimenko la Institutul de Astrofizică de la Alma-Ata, acum Almatî, fostă capitală a Kazahstanului. El a găsit imaginea unui obiect pe marginea plăcii fotografice și a presupus că era vorba de cometa 32P/Comas Solà. La Kiev, plăcile au fost minuțios inspectate și, la 22 octombrie, s-a descoperit că obiectul nu putea fi cometa Comas Solà, întrucât poziția sa diferea cu mai mult de 1,8° de poziția așteptată. O examinare
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
El a găsit imaginea unui obiect pe marginea plăcii fotografice și a presupus că era vorba de cometa 32P/Comas Solà. La Kiev, plăcile au fost minuțios inspectate și, la 22 octombrie, s-a descoperit că obiectul nu putea fi cometa Comas Solà, întrucât poziția sa diferea cu mai mult de 1,8° de poziția așteptată. O examinare mai atentă a scos în evidență o slabă imagine a cometei Comas Solà în poziția corectă, ceea ce a dovedit că obiectul identificat de
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
și, la 22 octombrie, s-a descoperit că obiectul nu putea fi cometa Comas Solà, întrucât poziția sa diferea cu mai mult de 1,8° de poziția așteptată. O examinare mai atentă a scos în evidență o slabă imagine a cometei Comas Solà în poziția corectă, ceea ce a dovedit că obiectul identificat de Ciuriumov era o cometă care nu fusese încă descoperită. Orbita cometei are o istorie destul de interesantă.<br> Când cometa se apropie de unul din giganții gazoși, Jupiter sau
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
poziția sa diferea cu mai mult de 1,8° de poziția așteptată. O examinare mai atentă a scos în evidență o slabă imagine a cometei Comas Solà în poziția corectă, ceea ce a dovedit că obiectul identificat de Ciuriumov era o cometă care nu fusese încă descoperită. Orbita cometei are o istorie destul de interesantă.<br> Când cometa se apropie de unul din giganții gazoși, Jupiter sau Saturn, orbita sa este deseori modificată. S-a putut calcula, pentru această cometă, că, înainte de 1840
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
1,8° de poziția așteptată. O examinare mai atentă a scos în evidență o slabă imagine a cometei Comas Solà în poziția corectă, ceea ce a dovedit că obiectul identificat de Ciuriumov era o cometă care nu fusese încă descoperită. Orbita cometei are o istorie destul de interesantă.<br> Când cometa se apropie de unul din giganții gazoși, Jupiter sau Saturn, orbita sa este deseori modificată. S-a putut calcula, pentru această cometă, că, înainte de 1840, ar fi fost aproape imposibil să fie
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
atentă a scos în evidență o slabă imagine a cometei Comas Solà în poziția corectă, ceea ce a dovedit că obiectul identificat de Ciuriumov era o cometă care nu fusese încă descoperită. Orbita cometei are o istorie destul de interesantă.<br> Când cometa se apropie de unul din giganții gazoși, Jupiter sau Saturn, orbita sa este deseori modificată. S-a putut calcula, pentru această cometă, că, înainte de 1840, ar fi fost aproape imposibil să fie observată, distanța sa la periheliu fiind de circa
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
Ciuriumov era o cometă care nu fusese încă descoperită. Orbita cometei are o istorie destul de interesantă.<br> Când cometa se apropie de unul din giganții gazoși, Jupiter sau Saturn, orbita sa este deseori modificată. S-a putut calcula, pentru această cometă, că, înainte de 1840, ar fi fost aproape imposibil să fie observată, distanța sa la periheliu fiind de circa 4 ua. Din cauza gravitației exercitate de Jupiter, orbita cometei s-a modificat, iar distanța la periheliu s-a redus la 3 ua
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
sau Saturn, orbita sa este deseori modificată. S-a putut calcula, pentru această cometă, că, înainte de 1840, ar fi fost aproape imposibil să fie observată, distanța sa la periheliu fiind de circa 4 ua. Din cauza gravitației exercitate de Jupiter, orbita cometei s-a modificat, iar distanța la periheliu s-a redus la 3 ua.<br> Mai târziu, în 1959, o altă apropiere de Jupiter a modificat, din nou, orbita cometei, distanța la periheliu ajungând la valoarea actuală, 1,28 ua. Ciuriumov-Gerasimenko
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
fiind de circa 4 ua. Din cauza gravitației exercitate de Jupiter, orbita cometei s-a modificat, iar distanța la periheliu s-a redus la 3 ua.<br> Mai târziu, în 1959, o altă apropiere de Jupiter a modificat, din nou, orbita cometei, distanța la periheliu ajungând la valoarea actuală, 1,28 ua. Ciuriumov-Gerasimenko este destinația misiunii Rosetta a Agenției Spațiale Europene, lansată la 2 martie 2004. Rosetta a intrat pe orbită în jurul cometei pe 6 august 2014, după care o va studia
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
altă apropiere de Jupiter a modificat, din nou, orbita cometei, distanța la periheliu ajungând la valoarea actuală, 1,28 ua. Ciuriumov-Gerasimenko este destinația misiunii Rosetta a Agenției Spațiale Europene, lansată la 2 martie 2004. Rosetta a intrat pe orbită în jurul cometei pe 6 august 2014, după care o va studia și va identifica un loc de coborâre și de așezare pe solul nucleului cometei potrivit pentru sonda () "Philae", programate pentru data de 10 noiembrie 2014. Potrivit Agenției Spațiale Europene, s-a
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
misiunii Rosetta a Agenției Spațiale Europene, lansată la 2 martie 2004. Rosetta a intrat pe orbită în jurul cometei pe 6 august 2014, după care o va studia și va identifica un loc de coborâre și de așezare pe solul nucleului cometei potrivit pentru sonda () "Philae", programate pentru data de 10 noiembrie 2014. Potrivit Agenției Spațiale Europene, s-a hotărât ca așezarea sondei "Philae" pe solul cometei să aibă loc miercuri, 12 noiembrie 2014, în jurul orelor 17:35 (ora României), într-o
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
va studia și va identifica un loc de coborâre și de așezare pe solul nucleului cometei potrivit pentru sonda () "Philae", programate pentru data de 10 noiembrie 2014. Potrivit Agenției Spațiale Europene, s-a hotărât ca așezarea sondei "Philae" pe solul cometei să aibă loc miercuri, 12 noiembrie 2014, în jurul orelor 17:35 (ora României), într-o regiune cu diametrul de circa 1 kilometru. Clișeele luate de Telescopul Spațial Hubble în martie 2003 au permis să se estimeze diametrul obiectului la circa
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
estimeze diametrul obiectului la circa 4 kilometri. În iulie 2014, noi imagini luate de Rosetta au scos în evidență faptul că nucleul lui „Ciuri” este un binar de contact, cu o talie globală de 4 km pe 3,5 km. Cometa se rotește în jurul ei însăși în 12,4 ore. Temperatura solului nucleului cometei este de -90°C.
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
de Rosetta au scos în evidență faptul că nucleul lui „Ciuri” este un binar de contact, cu o talie globală de 4 km pe 3,5 km. Cometa se rotește în jurul ei însăși în 12,4 ore. Temperatura solului nucleului cometei este de -90°C.
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]
-
, cunoscută anterior ca D/1819 W1 (Blanpain), este o cometă cu perioadă scurtă, care a fost descoperită de astronomul francez Jean-Jacques Blanpain la 28 noiembrie 1819, la observatorul astronomic din Marsilia. Semiaxa majoră a cometei este de 3,048 UA, periheliul la 0,961 UA, afeliul la 5,135 UA
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
, cunoscută anterior ca D/1819 W1 (Blanpain), este o cometă cu perioadă scurtă, care a fost descoperită de astronomul francez Jean-Jacques Blanpain la 28 noiembrie 1819, la observatorul astronomic din Marsilia. Semiaxa majoră a cometei este de 3,048 UA, periheliul la 0,961 UA, afeliul la 5,135 UA; cometa are perioada orbitală de 5,32 ani, înclinarea orbitală față de ecliptică este de 5,900°, iar excentricitatea este de 0,68468. Următoarele treceri la
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
cu perioadă scurtă, care a fost descoperită de astronomul francez Jean-Jacques Blanpain la 28 noiembrie 1819, la observatorul astronomic din Marsilia. Semiaxa majoră a cometei este de 3,048 UA, periheliul la 0,961 UA, afeliul la 5,135 UA; cometa are perioada orbitală de 5,32 ani, înclinarea orbitală față de ecliptică este de 5,900°, iar excentricitatea este de 0,68468. Următoarele treceri la periheliu sunt prevăzute la 28 august 2014, iar apoi la 20 decembrie 2019. Cometa se află
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
135 UA; cometa are perioada orbitală de 5,32 ani, înclinarea orbitală față de ecliptică este de 5,900°, iar excentricitatea este de 0,68468. Următoarele treceri la periheliu sunt prevăzute la 28 august 2014, iar apoi la 20 decembrie 2019. Cometa se află pe o orbită care are o mică „Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită”, prescurtat: "DMIO" (în engleză; "Minimum orbit intersection distance", precurtat: "MOID"), cu planeta Jupiter, ceea ce conduce la întâlniri relativ strânse cu această planetă și, în
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
planeta Jupiter, ceea ce conduce la întâlniri relativ strânse cu această planetă și, în consecință, i se schimbă orbita la fiecare întâlnire, apropiindu-se sau îndepărtându-se de Soare, la periheliu. "" are o "DMIO" cu Pământul ceva mai mult de km. Cometa se va afla cel mai aproape de Pământ la întâlnirea din decembrie 2035. Descoperirea cometei, care a avut loc 28 noiembrie 1819, a fost facilitată de o trecere aproape de Pământ, după care a fost pierdută pentru cel puțin 34 de treceri
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
i se schimbă orbita la fiecare întâlnire, apropiindu-se sau îndepărtându-se de Soare, la periheliu. "" are o "DMIO" cu Pământul ceva mai mult de km. Cometa se va afla cel mai aproape de Pământ la întâlnirea din decembrie 2035. Descoperirea cometei, care a avut loc 28 noiembrie 1819, a fost facilitată de o trecere aproape de Pământ, după care a fost pierdută pentru cel puțin 34 de treceri la periheliu, timp de 183 de ani, până la redescoperirea întâmplătoare la 22 noiembrie 2003
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
care a fost pierdută pentru cel puțin 34 de treceri la periheliu, timp de 183 de ani, până la redescoperirea întâmplătoare la 22 noiembrie 2003, care a avut loc cu puțin timp înainte de o altă trecere în apropiere de planeta noastră (cometa ajunsese după 12 decembrie 2003 la un pic peste de kilometri distanță de Terra); la momentul anunțului oficial al descoperirii sale, erau cunoscute deja imagini din 25 octombrie 2003. Cometa a fost reobservată în 2013, fapt ce a permis numerotarea
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]