6,745 matches
-
adult. Consecințele răului tratament al copiilor (abuz sau neglijare) asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unde prison înseamnă „închisoare” -, și „dilema prizonierului”, dar, după cum se va vedea, nu e vorba despre „prizonieri”, ci despre arestați.) O vom descrie în cele ce urmează. Doi indivizi sunt arestați și duși la secția de poliție, fiind suspecți de comiterea în comun a unei infracțiuni grave. Nu există însă probe concrete împotriva lor. Procurorul îi interoghează separat - cei doi nu pot deci comunica - și le spune că, dacă nici unul dintre ei nu recunoaște, atunci, neexistând probe, nu pot fi acuzați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deteriorării relației de comunicare dintre cei doi protagoniști (există patru etape care au acest rezultat, proces denumit formula K): (1) cei doi protagoniști stabilesc un contract care conține o parte implicită (aceasta poate deveni o zonă pasibilă de eroare); (2) comiterea erorii (clientul primește alt produs decât cel așteptat - nerespectarea conținutului - sau nu îl primește la data sperată - nerespectarea termenului), moment în care clientul se simte înșelat fără să țină cont că, prin metacomunicare, a fost coresponsabil de această eroare; (3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în genere, în cazul culpelor față de femeie, la care constata „neputința și slăbiciunea firei pentru care mai puțin să vor certa muierele decât bărbații” și o stare nativă - „iaste mai proastă” - și predispoziții vădite - „mai lesne spre cădere”387 - spre comiterea păcatului) a repudiat, ascultând preceptele Ecclesiei, relațiile sexuale neîngăduite, relații a căror existență ne-ar putea spune câte ceva despre „starea de sensibilitate” ce guverna erotismul în lumea românească veche. Mai mult decât atât, le-a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cenzură care mă supraveghează, mă ceartă, mă acuză și mă pedepsește, fiind prin aceasta apropiată de rațiune. Conștiința viciată, dominată de sentimente negative, mă face să șovăiesc, să Întârzii, să refuz, să mă Îndoiesc sau, dimpotrivă, mă va Îndemna la comiterea unor acte imorale, ostile celorlalți, dar pe care eu le consider a fi Îndreptățite din punctul meu de vedere, Întrucât ele satisfac tendințele sau nevoile mele, pe care eu le socot ca fiind interesele mele imediate. Conștiința morală și conștiința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negative, care au drept consecință sentimentul penibil al culpabilității sau al păcatului, ceea ce-i provoacă remușcare și căință pentru faptele comise. Cel mai important aspect negativ psiho-moral este vinovăția. Ea are În Psihologia Morală o dublă semnificație: vinovăția dată de comiterea unui act negativ, a unui prejudiciu adus altei persoane și vinovăția datorită refuzului de a ajuta o persoană aflată În suferință și care ar fi putut fi mult ușurată sau chiar salvată de ajutorul tău. Trebuie să vedem În culpabilitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este primul pas către actul reparator. Reparația este un efort intențional sufletesc și moral. Ea are tot un caracter simbolic ritualizat. Reparația este fie o Întoarcere În timp, fie o Încercare de depășire a timpului, În ambele situații În raport cu momentul comiterii acțiunii de care persoana se simte culpabilizată. Reparația este și un act simbolic de catharsis, prin care individul caută să se desprindă de efectele acțiunilor sale negative. Aceasta este reparația morală În cazul culpabilității. Ca exemplu de reparație se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ruptură, mai suportabilă. Interesant este faptul că atât reparația, cât și doliul sunt acte morale compensatorii, care au ca efect terapeutic sublimat restaurarea echilibrului sufletesc și moral, printr-un apel la temporalitate. În ambele situații se face apel la momentul comiterii actului, În cazul culpabilității, sau la momentul rupturii de celălalt, În cazul doliului. Ambele rezolvă, simbolic, situația de Întoarcere În timp prin revenirea la starea anterioară acestor evenimente. Este un act de catharsis prin care, În final, conștiința morală este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi făcut decât sincer, deschis, dincolo de orice fel de interese personale, ca o datorie. Acest fapt demonstrează că ideea de Bine are un caracter aprioric, ea fiind preexistentă În conștiința persoanei, dincolo de orice experiență anterioară sau posterioară acesteia. Prin urmare, comiterea unui act care se abate de la legea morală este străin ideii morale de bine. El nu mai este un act de virtute, ci o manifestare a pervertirii naturii umane prin viciu. Putem trage de aici o concluzie interesantă și utilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să plătească pentru cele făcute. Ilustrativ În sensul acesta este cazul lui Raskolnikov, eroul lui F.M. Dostoievski. Aceleași situații, dar trăite Într-o altă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu am făcut Răul. Este o stare de nostalgie, o Întoarcere dureroasă care mă apasă și mă Îndeamnă permanent, reflectând asupra ei, să o repar. Răul este reactualizat În conștiința regretului, care mă transpune În trecut, la momentul greșelii, al comiterii Răului. Eul percepe Răul făcut ca pe o experiență dureroasă care, făcându-l să sufere, iar regretul ne apare, În acest caz, ca un efort al Eului de a se desprinde de Rău. De fapt, acesta este efortul de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale. Fiind liber, el acționează conform propriei sale voințe. Din acest motiv, individul răspunde permanent de faptele sale și de consecințele acestor fapte. p. 213 Intenție Deliberare Motivație Acțiune Scop Act Consecințe Răspundere Expertul trebuie să stabilească dacă, în momentul comiterii actului sau a faptei, subiectul era sau nu în deplinătatea facultăților sale mentale. Expertiza trebuie să stabilească, deci, libertatea de decizie a subiectului și consecințele acesteia privind caracterul delictual al acțiunii sale. În această situație, conceptul de demență sau de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care conține o fracțiune defectivă P mai mică decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci acceptat (echivalent: respingerea ipotezei H1 care în realitate este adevărată). Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul I. Probabilitatea comiterii erorii de genul I poartă numele de risc al furnizorului și se notează cu α. 2. Acceptarea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mare decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci respins. Eroarea comisă
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și se notează cu α. 2. Acceptarea unui lot care conține o fracțiune defectivă P mai mare decât fracțiunea defectivă admisă P0 și care ar trebui deci respins. Eroarea comisă în asemenea cazuri se numește eroare de genul II. Probabilitatea comiterii erorii de genul II poartă numele de risc al beneficiarului și se notează cu β. Nici furnizorul, nici beneficiarul nu pot accepta riscuri prea mari. Stabilirea mărimii acestor riscuri se rezolvă de la caz la caz, în funcție de implicațiile pe care le
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de genul II poartă numele de risc al beneficiarului și se notează cu β. Nici furnizorul, nici beneficiarul nu pot accepta riscuri prea mari. Stabilirea mărimii acestor riscuri se rezolvă de la caz la caz, în funcție de implicațiile pe care le are comitere a erorii de respingere sau de acceptare asupra situației furnizorului și beneficiarului. De obicei, pentru riscul furnizorului se preferă o valoare mai mică, până la 5% (α≤0.05) iar pentru cel al beneficiarului o valoare mai mare (0.05≤ β
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
pentru apariția tentativelor de suicid ar fi episoadele depresive severe, dar scurte. Riscul suicidar al pacienților este favorizat de subdiagnosticare și tratament incorect. Deseori medicii nu evaluează acest risc, 50-75% dintre cei, care comit suicid, consultă specialistul În luna precedentă comiterii acestuia pentru simptome depresive. În cazul tulburărilor depresive este important tratamentul eficace, adică , mai Întâi de toate, prescrirea dozelor suficiente de antidepresive. Simptomatologia depresivă necesită atenție sporită a măsurilor de prim ajutor În cadrul psihiatriei de urgență prin rată crescută de
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic de semnificație al actului de comportament
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
a categoriilor de victime; 2. apartenența victimelor în ponderi diferite la toate categoriile de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății, utilizând drept criteriu factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului și circumstanțelor de comitere a faptei; -consecințe de nerespectare a dreptului persoanei și la o altă opinie expertală. Atari riscuri expertale primare, secundare sau terțiare, ce pot antrena fie un abuz de psihiatrizare fie un refuz de ajutor dat unei persoane În pericol, pot
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
legislației noastre, atât în Codul penal cât și în Codul de procedură penală, în ceea ce privește traseul procedural și raportul infractor-victimă, atenția este concentrată, în principal, asupra celui ce săvârșește fapta și mult mai puțin asupra celui ce suportă efectele directe de comitere a infracțiunii, mai ales în cazul infracțiunilor contra persoanei, contra libertății de exprimare și de mișcare, contra libertății vieții sexuale, precum și a dezvoltării fizice și psihice corespunzătoare. Din cauza particularităților psiho comportamentale și de vârstă specifice, copiii fac parte din categoria
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
legislației penale existente la nivel internațional, cât și al inițiativelor cărora încearcă să se dea curs la nivel European. Cercetarea personalității criminalului și a victimei lui, precum și a relațiilor dintre aceștia, permite stabilirea cauzelor, condițiilor și împrejurărilor care au determinat comiterea infracțiunii, aprecierea obiectivă a rolului pe care l-a jucat fiecare dintre ei în actul infracțional și în baza acestora, stabilirea, în concret, a gradului de vinovăție al făptuitorului. Cunoașterea factorilor ce determină săvârșirea infracțiunilor este importantă nu numai pentru
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
consecință, a victimelor; victimele aparțin, chiar dacă cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol-status social, rol status economic diferențe mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitățile și rolul jucat de acestea în comiterea infracțiunii. Unii autori pecum Mitrofan, Tănăsescu, Butoi, au realizat diverse clasificări în funcție de numeroase criterii. ( 2006, p. 71-78, p.143-148, p.67). Un prim criteriu îl reprezintă categoria infracțională care genereaza victime. Din acest punct de vedere putem avea victime ale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
maltratați fizic și sexual; persoane în vârstă - victime ale crimei; femei maltratate; victime ale actului sexual; victime ale șoferilor aflați în stare de ebrietate. Cele mai multe clasificări au în vedere criteriul privind gradul de implicare și de responsabilitate al victimelor în comiterea infracțiunii. Astfel, Mendelshon diferențiază următoarele categoriI: victima total nevinovată (pruncuciderea); victima mai puțin vinovată decât infractorul (ignoranța, imprudența); victima tot atât de vinovată ca și infractorul (provocatoare); victima mai vinovată decat infractorul; victima care poartă responsabilitatea totală (agresoare); victima înnăscută, simulatoare, imaginară
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care prezența scopului în plan mental este redusă datorită lipsei de voință și a sentimentului de inferioritate; Îmbinând criteriul gradului de responsabilitate a victimei în comiterea infracțiunii cu cel al reacției societății în raport cu victimele, A. Karmen stabilește două categorii de victime: acuzate și apărate. În categoria victimelor acuzate intră victimele împotriva cărora sunt dovezi de vinovăție împărțită cu infractorul. Tipurile de comportament de care pot fi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]