1,732 matches
-
drămăluim în spiritul împărtășirii și, de asemenea, se cuvine să fim însuflețiți de un sentiment radical de gratitudine, care nu trebuie să se identifice, pur și simplu, cu o dependență virtuoasă ce, nu de puține ori, se poate dovedi destul de comodă. Chiar și dacă ne-am confrunta cu lipsuri materiale, psihologice și spirituale, o atare situație nu ar fi decât rodul alegerii noastre libere. Domnul Isus a experimentat mai mult împărtășirea decât sărăcia. În ciuda câtorva păreri mai pioase, comunitatea primilor ucenici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pentru sisteme sau ecosisteme arbitrare, cu structuri modificabile care au multiple semnificații și interpretări teoretice și practice uzuale. Lucrarea este concepută și structurată în trei părți cu anumite scopuri bine precizate și argumentate pentru o mai bună înțelegere și o comodă utilizare practică. Prima parte, compusă din capitolele 1 și 2, are un scop introductiv bine precizat și prezintă astfel câteva noțiuni generale asupra conceptelor biodiversității și diversității. A doua parte, compusă din capitolele 3-8, prezintă și extinde riguros, dar accesibil
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
corelație Galton-PearsonFisher, adăugând și numele lui sir Ronald Fisher (1890-1962) (biolog, matematician și statistician englez, fondator al școlii britanice de statistică și al celei mai mari părți a statisticii matematice), reprezintă un exemplu concret de formulă de calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
știm distribuția comună, dar imposibil de realizat atunci când nu știm distribuția comună a variabilelor aleatoare care se însumează. Fiecare dintre proprietățile valorii medii poate avea și anumite interpretări sau semnificații practice. Mai important este faptul că ele permit calcule mai comode ale acestui indicator. 4.1.2. Dispersie, abatere medie pătratică și indici de dispersare Având în vedere informațiile pe care le poate furniza valoarea medie ca un indicator sau indice numeric de poziție, sunt necesare anumite precizări asupra poziției pe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică a rezistenței literare românești din ultimele decenii. Nu-i mai puțin adevărat că această formă de rezistență comodă, prudentă, fără mai riscuri, uneori chiar de-a dreptul timorată poate fi și ironizată și chiar acoperită de sarcasme. A făcut-o recent, într-un excelent articol, Virgil Ardeleanu: Rezistența prin cultură (România liberă, 18 aprilie 1991). Uneori, este adevărat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au dat, practic vorbind, faliment și au început să producă specia, necunoscută încă, a scriitorilor redactori șomeri, toți au început să denunțe marele pericol al gravei crize a culturii. Ea există, într adevăr. Dar nu sub forma pierderii unor posturi comode, multe inutile și bine retribuite. Criza constă, pe de o parte, în prăbușirea economică a bazei vechii culturi, începând cu cea oficială, de stat, pe de alta în slăbirea interesului public pentru valorile culturale în special și în confuzia generală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un funcționar de stat, un birocrat, cu dublă și irezistibilă vocație a carierei (preocupare insistentă și inevitabilă de avansare pe scara ierarhică, sau de păstrare cu orice preț a poziției obținute) și a sinecurii. Funcțiile culturale sunt, în general, foarte comode și rentabile. Scriitorul și-a dezvăluit, încă de la apariția sa în antichitate, mai ales cea romană, vocația parazitismului, mecenatului, traficului de dedicații etc. Macedonski, la noi, a avut o astfel de mentalitate. Sistemul totalitar n-a făcut, de fapt, decât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o aspirație ideală, o virtualitate, o promisiune, decât un proiect imediat realizabil. Unele etape istorice nu pot fi, într-adevăr, sărite. Voluntarismul de orice gen ideologic, educativ, politic rămâne încă ineficient și desprins de realități. Nu este o concluzie foarte comodă. Ea trebuie totuși trasă, dacă vrem să rămânem realiști și lucizi până la capăt. Ambiguitatea, mod de existență Cum nu ne-am propus să oferim o imagine idilică a aspectelor culturii române actuale, nu intenționăm să idealizăm câtuși de puțin nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și, nu o dată, suferința sa morală reală, mai mult sau mai puțin bine refulată. Din care cauză, el se declară, cu ostentație vădit interesată, apolitic, bine baricadat îndărătul instituțiilor culturale oficiale (minister, Academie, reviste etc.) care-i asigură o carieră comodă, securitatea și mai ales impunitatea unui trecut adesea foarte încărcat. Din care cauză, el se proclamă (problema adeziunii sincere nu se mai pune) gardianul devotat și intransigent în toate împrejurările al instituțiilor, structurilor și ierarhiilor culturale consacrate. Apolitismul ca lașitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o problemă de clarificare ideologică, educație și deprindere, într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de variantă a stârnit reacții critice. C. Kirițescu argumenta că eliminarea bacalaureatului ar încuraja inflația și că, oricum, "într-o țară ca a noastră, stăpânită de fetișismul certificatului, posesiunea diplomei de bacalaureat, deschizătoare a posibilităților de plasament în locurile comode, dar din ce în ce mai greu accesibile, ale oligarhiei bugeto-biurocratice, constituie ceva mai mult decât un ideal: e o condiție sine qua non, pentru masele școlărimii noastre secundare"173. De altfel, după preluarea portofoliului de către Angelescu, în 1934, curba absolvenților urmează din nou
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
da, spune Houellebecq, căci "îndată ce iubim, suntem mai puțin particule elementare." Să ne oprim aici, înainte de a-l întreba dacă e pentru mult timp... 2. Premii literare (2010-2013) O familie de mincinoși Deși antiamericanismul francez e o constantă semioficială și comodă, literele își urmează căile lor imprevizibile, astfel încît primul text tradus în Hexagon al scriitorului David Vann, Sukkwan Island, a și primit importantul premiu Médicis pentru cel mai bun roman străin din 2010. Poate că un anume rol în acordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fi o prezență plăcută. Sfaturi bune: 1. La școală, îmbrăcă-te în uniforma stabilită la clasă, fără prea multe bijuterii. Poartă încălțăminte adecvată și confortabilă. 2. Când ajungi acasă trebuie să te schimbi de uniformă și să porți haine comode, speciale pentru casă. Hainele pe care le folosești la ora de educație fizică nu le vei purta și la joacă, în timpul liber, deoarece și acestea trebuie să fie mereu curate și călcate. 3. Atunci când mergi în vizită trebuie să te
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
o reprezentare neutră a lumii exterioare, ci o parte a ei: ele acționează asupra lumii. Cunoașterea este, la rîndul ei, condiționată de situațiile sociale în care ea este generată. Să ne amintim riposta sarcastică a lui Carr contra teoreticienilor britanici comozi, care postulau o armonie a intereselor atunci cînd ea servea interesului de moment al celor puternici de a menține status quo-ul. De aceea, cercetătorii din științele sociale trebuie să-și asume faptul că teoriile servesc un scop, asta ca să folosim
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
format numai din clerici, al doilea, în schimb, primește atât clerici, cât și laici, și se spune că ar fi fost întemeiat de un negustor. Dar ce este această noutate dacă nu un reproș adus formei de viață neglijată și comodă a acelora care trăiesc în ordinele pe care Biserica, la început, era întemeiată? Se știe, de fapt, la ce grad de sfințenie au ajuns, prin intermediul formei lor de viață, preafericiții Augustin și Benedict, care au învățat întocmai după cum au trăit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Despotismul 26. A cincea vină a fratelui Elia a fost că nu a voit să viziteze niciodată personal Ordinul, ci locuia mereu la Assisi sau într-un anumit convent pe care-l construise în dieceza de Arezzo, frumos, spațios și comod, convent ce se numește și acum Chiliile din Cortona. A șasea vină a fost că îi supăra și disprețuia pe miniștrii provinciali, dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse de el... și îi ținea sub
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o nouă regulă de religios mendicant. Numărul acestora a crescut, și erau numiți cu ironie pădurari... După ce a mai trecut puțin timp, și-au făcut haine din pânză fină de in, nu din lână aspră, iar dedesubt aveau tunici foarte comode, iar pe spate purtau o mantie din pânză de sac și de aceea au fost numiți «Saccati» [cei îmbrăcați în sac]. Și-au făcut sandale asemenea fraților minori. Toți care voiau să inventeze un nou ordin și o nouă regulă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu huiduieli pentru că cei care s-au ocupat de efectuarea schimbărilor au fost implicați personal În Îndeplinirea acestei sarcini. Misterul schimbării Schimbarea este un lucru straniu. Unii o savurează pur și simplu. Dar, pentru cei mai mulți, o realitate imperfectă este mai comodă decât o posibilitate necunoscută. Implementarea și acceptarea cu succes a schimbării depind de măsura În care un manager Își pregătește angajații să devină „stăpâni ai schimbării”. Managerul care Încurajează flexibilitatea și receptivitatea, care cultivă creativitatea și asumarea riscurilor, care Își
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
în jurul persoanei lui Paulus cu privire la întoarcerea la republică. Se aștepta, într-adevăr, o luare de poziție mult mai fermă din partea celor de "orientare republicană", dar acest lucru nu se întâmpla. Prin constrângere imperiul își obișnuise sufletele cu o poziție spirituală comodă, care le făcea aproape incapabile să ia decizii importante pentru viața statului. Imperiul se statornicea la Roma și ocazia pe care au avut-o adepții republicii nu a fost valorificată. Din această cauză, în scrisoarea noastră se simte acut că
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dat și ea În fire S-a-nceput a să-ndrepta.” Îndreptarea, Întoarcerea la orînduială firească, intrarea În normalitate - astea vrea Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iancu Văcărescu duce mai departe, cu elemente noi de decor, mitologia familiei: aceea ridicată pe un imens suspin. Dragostea e un „magnet dulce”, un „foc greu” În piept, o tovărășie plăcută și o gîrlă de suspinuri pe care poetul, fire comodă, le vrea cît mai ușoare („suspinuri, fiți mai ușori”). Simbolul jelaniei În iubire devine, acum, filomela, iar cadrul ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oră tîrzie de noapte constituie un dezastru. O cameră mică, rece și obscură reprezintă tot ce poate fi mai mizerabil. „S-a isprăvit, orașul este dinainte condamnat În ochii tăi!” - notează memorialistul. Soluția este evaziunea, fuga continuă, căutarea unui adăpost comod, cald. O soluție ce nu angajează totuși literatura. Literatura redevine o preocupare numai În sezonul hibernării. Aici poetul se retrage În „odaia Încălzită” și drumurile fanteziei se desfundă pe măsură ce drumurile reale sînt acoperite de zăpadă. La adăpost de frig, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puternic de asprime scitică, oroarea față de „timpul rău” năvălesc În poem. SÎnt, În fapt, mai multe planuri (spații) care se concurează În Pastelurile lui Alecsandri (cele mai reușite, sub raportul compoziției). Cel dintîi este spațiul căminului: refugiu, loc de claustrație comodă, spațiu securizant. Este, apoi, spațiul Închipuirii („văd insule frumoase și mări necunoscute și splendide orașe, și lacuri de smarald...”), spațiul deschis, spațiul drag, dulce și lin, acela ce satisface integral „dulcele farmec al vieții călătoare”. El sugerează o promisiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este lunca. Îl aflăm peste tot ca obiect de referință și obiect de meditație lirică: loc de refugiu, obiect, În fine, de adorație, imagine a fecundității și armoniei naturale. Lunca este, În lumea materiei, ceea ce este cabinetul În existența frigurosului, comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat. Satisface sentimentul de plenitudine pe care poetul Îl reclamă mereu cînd se află În mijlocul naturii. O plenitudine a liniștii și siguranței. Lunca reprezintă natura domesticită, simpatică: un veritabil tranchilizant pentru spirit. Ea ne Învață limba coexistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
doi zmei Prin o pulbere de raze, prin un nour de scîntei.” O reverie a alunecării și o figură a beatitudinii se prefigurează aici. Sania este instrumentul acestei noi euforii. Sania ușoară are un statut dublu: este un vehicol agreabil, comod și, totodată, un cuib, un mic spațiu intim, ocrotitor: „Zi cu soare, ger cu stele... Hai, iubită la plimbare. Caii mușcă-a lor zăbale, surugiul e călare; Săniuța, cuib de iarnă (s.n.), e cam strîmtă pentru doi... Tu zîmbești?... ZÎmbirea-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]