10,974 matches
-
reda cu șarm și fantezie un univers sonor cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici s-a remarcat prin prospețime, strălucire, spontaneitate și dezinvoltură. Asemenea unor actori care întruchipează cu succes personaje diferite în aceeași piesă, cei doi muzicieni au dezvăluit comorile neprețuite de frumusețe din universul sonor al compozitorului francez. Sincronizarea nu a vizat doar latura pianistică, ci s-a manifestat la nivel artistic și conceptual. Interpretarea captivantă și originală a încântat, a amuzat, a fascinat și a procurat momente de bucurie publicului; a impresionat prin mobilitatea și fantezia
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
de vervă și prospețime a transmis un sentiment de entuziasm debordant și o paletă amplă de stări sufletești pozitive. La reușita interpretativă au contribuit substanțial dirijorul Mihail Agafița și orchestra, care au evidențiat împreună cu soliștii frumusețea, strălucirea și ineditul muzicii compozitorului francez. La bis, dou- ul pianistic a interpretat cu fantezie și eleganță o altă creație a lui Poulenc, intitulată Vals-Musette. Prestația celor doi admirabili interpreți caracterizează excelența pianistică: o interpretare originală, remarcabilă prin varietatea paletei dinamice și timbrale, care devine
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
că Asociația muzicală „România” din Japonia a fost fondată în 2005, iar activitatea ei admirabilă este condusă de doamna Kazuko Shimada, un spirit consacrat cu noblețe și autoritate cultivării în viața de concert din România și Japonia a interpreților și compozitorilor de mare valoare și certă performanță. Cât privește derularea acestui program la Tokio, este de subliniat cu putere și implicarea lăudabilă, constantă și eficientă a Ambasadei Române din capitala niponă. În acest larg context, luni, 28 octombrie 2013, la Studioul
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
de întemeiate au fost aceste afirmații, prin momente ce au marcat istoria recentă a Iașului muzical. Între acestea, premiera concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat după eveniment: „Afirmând că prezentarea operei Oedip de George Enescu la încheierea celei de a
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
referință, un nume emblematic în România și în afara ei. Începând cu ediția a doua a Festivalului, Voces va fi nelipsit pe agenda de concerte, interpretând în versiuni de referință întregul repertoriu românesc consacrat și atrăgând dedicații din partea celor mai diverși compozitori români. Pentru cei ce au trăit în vremurile ante-decembriste nu e greu de înțeles întreruperea șirului de ediții din festivalul de muzică românească de la Iași: prea mulți bani cheltuiți pentru ceva neproductiv; prea puțin „omagiu adresat celui mai iubit fiu
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
muzică românească - și cu certitudine cauzele nu se opresc aici. Festivalul a fost întrerupt așadar după cea de-a zecea ediție, din mai 1988. Din păcate, în acel moment evenimentul de la Iași reușise să intre în enciclopediile internaționale de specialitate, compozitorii și interpreții contau deja pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
capitalei culturale europene, Sibiu - așadar cel mai potrivit timp al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
înțeleg și admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. „Inițiativa, perseverența și dăruirea oamenilor de muzică din Iași, desfășurate spre a pune în mișcare săptămâna anuală închiriată creației românești (oricum se va fi numit ea în decursul vremii) le găsesc pur și simplu extraordinare. Și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
numeros. Miercuri, 23 noiembrie, Ansamblul de suflători al Filarmonicii din Iași și dirijorul Cristian Lupeș au prezentat un program pe cât de dificil, pe-atât de binevenit: Octetul Vertige de la lontanéité de Dan Dediu și Dixtuorul op. 14 de George Enescu. Compozitorul Dan Dediu comenta astfel propria partitură: „Mi-am imaginat Lontaneitatea nu ca un orizont, ci ca un abis. «Cum am putea cădea în depărtare? Ce amețeală ne-ar cuprinde în căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Pianofortele, o creație a geniului italian, la două secole de la descoperire Lavinia Coman Cea mai scurtă și clară prezentare a istoriei pianului a fost formulată de Alfredo Casella, compozitor, pianist și profesor italian de seamă din prima jumătate a secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
La început de noiembrie Andreea DRAGU Data de 31 mai 2013 a marcat împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Constantin Silvestri, o personalitate plurivalentă: compozitor, pianist, dirijor și pedagog. Așadar, anul 2013 poartă amprenta sa, fapt pentru care, de-a lungul anului am luat parte de multe ori la evenimente dedicate lui. Ultimul a fost un recital cameral, ce a avut loc în luna iunie
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
ce poate fi mai tainic și totodată real-mișcător sufletește decât vibrația sunetului, a cărui configurație este rodul gândirii unui om, și căreia îi spunem îndeobște muzică? Omul a cărui vârstă întru personalitate o omagiem prin adresarea textului de față este compozitorul Sorin Lerescu, ajuns în 14 noiembrie 2013 la fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
de Sorin Lerescu prin fondarea în 1982 a primului ansamblu instrumental bucureștean dedicat exclusiv muzicii contemporane, septetul “Traiect”, prin a cărui neîntreruptă până azi activitate concertistică au fost lansate zeci de prime audiții, cu precădere ale unor partituri semnate de compozitori români. De mai mulți ani, S. Lerescu este membru în Consiliul Director al UCMR, și încă de și mai mulți, profesor de contrapunct și compoziție la Universitatea “Spiru Haret” din capitală. Cei care-l cunoaștem pe Sorin în persoană, i-
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul oricărui act componistic se află relația dintre mirarea compozitorului și goliciunea albă a colii cu portative, din a cărei imaculat-odihnitoare așteptare se pot închipui tăceri sonore nemaiauzite.
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
sută de autori ai volumului pe care îl am în față ar avea sentimentul viu, puternic, obișnuit, al prezenței unui OM - creator - dascăl - prieten (cum prea bine scrie pe a doua filă). Cine sunt autorii? profesori de muzică, medici, ingineri, compozitori, dirijori, instrumentiști, actori, cântăreți, muzicologi, ziariști... De unde sunt ei? de peste tot: Iași, Comănești, Cluj- Napoca, București, Timișoara, Oradea, Târgoviște, Galați, Piatra- Neamț, Arad, Brașov, Constanța, Tel Aviv... Parcurg volumul cu interes și emoție, revin asupra multor pasaje, cunosc autorii - pe
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
aceștia. Ca într-un destin wagnerian, mai multe leit-motive compun detaliile portretului: modest, meditativ, sensibilitate, talent, omenie, spirit. Construcția muzicală împletită din “leit-motive”, țese locuri (în juriu, la pescuit, pe malul oceanului, pe scenă, la facultate...), cu dialoguri (la Uniunea compozitorilor, la o repetiție a corului de copii, cu un prieten drag, sau cu altul, după concurs, la ore, cu fiul și soția, cu maeștri), cu sentimente și multă muzică bună, pe scena unei vieți pământene întreruptă șocant într-o dimineață
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
mai distins, mai cuceritor în ceea ce spunea și făcea. OMUL era serios, “lucru” rar, greu de înțeles și acceptat într-o comunitate românească ce folosește des, când nu are argument, o zicală periculoasă: “capul plecat sabia nu-l taie”... CREATORUL - compozitor a deschis porți spre suflete. S-a întâlnit pe căi doar de el știute, cu Eminescu, Arghezi, Blaga, a “meditat la Enescu”, a iubit vocea cântată, glasurile orchestrei și intimitatea camerală, semnând cu viața sa fiecare sunet gândit, șoptit, strigat
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
porți spre suflete. S-a întâlnit pe căi doar de el știute, cu Eminescu, Arghezi, Blaga, a “meditat la Enescu”, a iubit vocea cântată, glasurile orchestrei și intimitatea camerală, semnând cu viața sa fiecare sunet gândit, șoptit, strigat, trăit. CREATORUL - compozitor a fost pus la zid de minți înfierbântate, de grupări “alese”, primitive și frustrate, care, atunci când li s-a deschis puțin ușa cuștii, au sărit asupra celor care...le-au dat mâncare/știință, șlefuire cu care ar fi putut să
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
nostru Vasile SPĂTĂRELU”. Îmi deschid încet privirea,/ Vreau s-o arunc, dar ea ămi șoptește,/Gândurile moarte suna/ În tavernă se anunță/ LI-BER-TA- TE.” (Vasile Spătărelu, Clopotul) Al nostru Vasile Spătărelu (1938-2005) volum apărut la 75 de ani de la nașterea compozitorului, Editura PERFORMANTICA, Institutul Național de Inventică, Iași 2013
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
tot la inițiativa Marianei Nicolesco, mai întâi în țară apoi la Expoziția Universală de la Aichi, la Tokio, Nagoya, Praga, Roma, Paris și New York. Artă ce fusese uitată, totuși, în timpurile recente, deși dispunem de mii de titluri admirabile create de compozitori români de două secole încoace, pe fondul străbun al cântecului nostru de dor. Cântec de dor cu care liedul nostru e frate bun și în ziua de azi, așa cum nu e străin de marile confluențe cu cel german, francez (la
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
clipe». Recitalurile de lieduri românești și rusești ale mezzosopranei Oana Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la Concertul de Gală al Laureaților care a fost de un nivel excepțional, ca întotdeauna, au strălucit sopranele Mădălina Barbu, Aida Pavăl și mezzosoprana Emanuela
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]