9,556 matches
-
tranzitivă a poeziei moderniste și postmoderne din România. A debutat în 1970, în revista „Argeș” cu ciclul de poeme Legi de mișcare, iar în volum, cu romanul Acte originale / Copii legalizate (1982; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). Îi urmează Compunere cu paralele inegale (1988) și Frumoasa fără corp (1993). Primul roman elimină din spațiul său virtual orice distanță sau fisură unde s-ar fi putut manifesta reflexia (auto)parodică. Dintre toți optzeciștii, C. își revelează cel mai limpede înrudirea cu
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
suită de scene, de peisaje (mai ales rurale), de fragmente de dialog trădează în C. un cunoscător subțire al lumii (nu doar) ardelenești și un prozator înnăscut, care se silește cât poate să pară „făcut”. Cel de-al doilea roman, Compunere cu paralele inegale, este o rescriere după Dafnis și Chloe al grecului Longos. Asta înseamnă, probabil, evoluția autorului la paralele inegale: scrierea perspectivată pe două fire epice paralele, și nu raportul dintre viață și text, cum au crezut unii cronicari
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
social și dacă eu sunt într-adevăr un scriitor, atunci cărțile mele au o adresă precisă.” Pentru ca, în același interviu, într-un puseu de pesimism, să conchidă: „Singurul meu cititor sunt eu însumi.” SCRIERI: Acte originale / Copii legalizate, București, 1982; Compunere cu paralele inegale, București, 1988; Frumoasa fără corp, București, 1993; Structuri deschise, I, Brașov, 1996; Cu garda deschisă, Iași, 1997; Introducere în teoria literaturii, Chișinău, 1997; Istoria didactică a literaturii române (în colaborare), Chișinău, 1997; În căutarea referinței, Pitești, 1998
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive poetice circulate în literatura antică și medievală, ca fragilitatea vieții, lumea înșelătoare, fugit irreparabile tempus
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau în excesul potatoric. Era încă elev de școală primară în Craiova când începe să scrie versuri. Licean, își vede tipărite inimoasele compuneri în revista „Micul templier” (1912). Adolescența însă scoate la iveală fondul intim al lui B., care este acela al unui inadaptabil, de o sensibilitate aproape maladivă. Pe neașteptate, el se eclipsează din orizontul imediat al urbei, ceea ce face ca, în
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
din Chitila (în 1897). Frecventa clubul socialist de la „Lumea nouă”. În ziarul „Liga ortodoxă”, la 30 iulie 1896, Ion Theo (prescurtarea i-a fost sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
preistorie, Explorări, Prezidenta). Eliberat parcă de orice constrângere, pamfletul dă curs slobod elementului monstruos și trivial, cerând ex negativo respectul structurilor vitale. Tableta este genul care, în literatura română, îi aparține: A. îl creează și îl consacră. Mărturisind aversiune față de compunerile dezlânate și inexpresive, își propunea să releve substanța, ponderea faptului insignifiant, explorând concentrat semnificațiile unui crâmpei. Tableta este matricea stilistică prin care se întemeiază proza sa. Acuzele referitoare la caracterul ei dispersat, fragmentar se arată fără temei în lumina ansamblului
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
serial, între 1973 și 1977, un Dicționar plastic selectiv, alcătuit din articole micromonografice despre plasticieni români contemporani), scriitor de care este apropiat și care îl sprijină. Prima carte, Vitralii cu păsări, îi apare în 1967. Ca poet, B. a produs compuneri intimiste și calofile, de atmosferă și de expresie îngrijit-ingenioasă, convențională, vădind abilitate și „meserie”. Poemele lui sunt crochiuri, „pasteluri” ori „tablouri” (de interior, cu recuzită domestică etc.), montaje de imagini și descripții detaliate și consistente (uneori parcă „prea” insistent exploatate
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
se numără „stihurile de stemă”, cu artificiile lor ingenioase, caracteristice poeziei emblematice, „gnomele numerice”, acrostihurile, inscripțiile în versuri, versurile în rețea, șaradele rimate, feluritele forme de joc, de gratuitate, construcțiile verbale enigmatice, toate ciudățeniile grafice, precum și discursurile encomiastice și alte compuneri obținute prin utilizarea mijloacelor retoricii literare a timpului. De altfel, aceasta constituia principala materie de studiu în școlile catolice, școli în care au învățat (în Polonia, mai cu seamă) și unii dintre ctitorii culturii românești vechi și premoderne. În contribuțiile
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
în artificiozitate, în tonuri false, în neplauzibil. Un tendenționism incorigibil viciază natura relațiilor și, consecutiv, forma lor de manifestare. Lipsite de haz sunt comediile, în registru satiric, burlesc sau parodic (Barul aventurilor, „Ce-aveți cu Bibicu?”, Magie neagră). Cât privește compunerile pentru teatrul de amatori, ele sunt simpliste, șablonarde, profesând o „aforistică” sforăitoare, prin care își face loc, la fel ca în scrierile în proză, o strategie a îndoctrinării. SCRIERI: Moartea unui singuratic, București, 1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
proza. Ritmul în care era educat tânărul este de invidiat până și în zilele noastre, amintindu-ne de pregătirea de care a beneficiat regina Cristina a Suediei: "Înainte de micul dejun aveau loc lecțiile de Greacă, urmate de Latină și istorie, compunere, aritmetică, cosmografie, dialectologie, retorica și, desigur, teologie. Regele Iacob vorbea fluent Greacă, Latină, Franceza, Engleza și Scoțiana. Regele a remarcat la un moment dat că prima limba pe care o vorbise fusese Latină, si nu limba maternă, Scoțiana. Datorită abilităților
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
1598-1789, ca mulți dintre contemporanii regelui susțineau că Ludovic al XIV-lea nu era educat cum se cuvine. A invatat puțină Latină din gramatică Port-Royal Nouvelle méthode pour apprendre facilement et en peu de temps la langue latine. A scris compuneri în limba latină, iar una dintre aceste compoziții, corectata chair de mână regelui, există astăzi înregistrată că manuscrisul nr 3858 în Cabinetul Manuscriselor Bibliotecii Naționale din Paris. În acest manuscris regele notă:"Meminero me esse ifra Deum. Ludovicus “, adică"Îmi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nr 3858 în Cabinetul Manuscriselor Bibliotecii Naționale din Paris. În acest manuscris regele notă:"Meminero me esse ifra Deum. Ludovicus “, adică"Îmi voi aminti că Dumnezeu e mai presus de mine. Ludovic". De aici putem concluziona că acest tip de compuneri erau de fapt atât exerciții lingvistice, cât și lecții de moralitate. În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivaționala în acele timpuri pentru toți politicienii și generalii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică. 3.Apărare împotriva agresiunii. Compunerea personalității 1.Slăbiciunea ego-ului, adică introspecția insuficientă, atingerea “încrederii primare”, rezistenta redusă la frustrare, nevoile de dependență crescute, capacitatea foarte limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse a percepțiilor și tendința către procesele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
oștiri regulate, prin care pe de o parte știură să ajungă la neatârnare și să inspire spaimă, iar pe de alta căutau a-nmuia guvernul împărătesc prin dese prădăciuni în învecinatele provincii bizantine. Regatul Asanizilor, foarte amestecat în privirea originei, compunerii și direcției, de-o formă hibridă în privire etnografică, a limbilor și a elementului politic, își avea punctul său de gravitație în antipatia comună a populațiunilor sale contra împărăției romane din Răsărit, acest protivnic de căpetenie urât tuturor câți nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin mijlocul unei culturi mai înalte și țările învecinate, doritoare de învățătură; toți factorii aceștia în unire involuntară cu puterea mai mare, cu isteciunea superioară și cu dibăcia politică a statului bizantin, au făcut ca din sufletul omenesc, de-o compunere dualistă, să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea umbrei cu elementele ei distrugătoare și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arme. Invocarea lui Marte închise gura zeității păcii. {EminescuOpXIV 175} Între acestea se strânsese sub conducerea lui Sigismund o ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși de contele Jean de Nevers, fiul ducelui Filip de Burgonia, se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imagina decât numai un spațiu unitar, și, dacă vorbim de spații multe, atunci înțelegem numai părți ale unui și aceluiași spațiu unic. Aceste părți iar nu pot precede spațiului unitar, ce cuprinde toate ca părți constitutive ale lui (din cari compunerea sa să fie cu putință), ci se pot numai cugeta în el. El este în esență unul; iar diversitatea din el, prin urmare și noțiunea generală de spații, se fondează numai pe îngrădiri și mărginiri. Din asta urmează că-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica. Numai din aceea că ele se-mpreunează se poate naște cunoștința. Dar de aceea totuși nu trebuie să se amestece partea ce-o au fiecare din ele la compunerea cunoștinței, ci avem cu deosebire cuvânt de-a despărți cât se poate de cu grijă una de cealaltă și de a le distinge. De aceea distingem știința regulelor sensibilității, numită estetică, de știința regulelor inteligenței, numită logică. Ci logica poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
implică presupoziția unei sinteze care, dacă cea dentăi e apriori necesară, cea din urmă trebuie să fie o sinteză apriorică. Deci unitatea transcendentală a apercepției se referă la sinteza pură a puterei de imaginație, ca o condiție apriorică a posibilității compunerii celor diverse într-o cunoștință. Dar numai sinteza productivă a imaginației are loc apriori; căci cea reproductivă presupune condițiile experienței. Deci principiul unității necesare a sintezei pure (productive) a imaginației este, înaintea apercepției, baza posibilității cunoștinței toate, mai ales a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
960} {EminescuOpXIV 961} {EminescuOpXIV 962} {EminescuOpXIV 963} {EminescuOpXIV 964} {EminescuOpXIV 965} Proprietatea de căpetenie a vitalității, comună tuturor corpilor organici, consistă în perpetua schimbare a substratului lor, o proprietate care le distinge de corpii în repaos sau anorganici, a căror compunere rămâne pururea neschimbată. Așadar corpii au. organici se pot reproduce în mod artificial, combinîndu-se la un loc părțile din cari ei consistă; pe când cea mai mare dibăcie a chimistului nu e deajunsă pentru a produce lemn, zahăr, amidon, său, gelatină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ROMANIA GABRIEL TOMA TERORISMUL INTERNAȚIONAL Reacții ale actorilor regionali și globali Prefață de TEODOR FRUNZETI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 CUPRINS PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 LISTA CU ABREVIERI / 17 CAPITOLUL 1. Sisteme militare moderne / 19 1.1. Definiția conceptului / 19 1.2. Compunere și funcționalitate / 19 1.3. Caracteristica de modernitate / 29 1.4. Tipologia acțională / 33 CAPITOLUL 2. Terorismul internațional actual / 37 2.1. Terorismul provocări și determinări / 37 2.2. Tendințe ale terorismului internațional actual la începutul secolului XXI / 61 2
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
lumii asupra scopului final și anume: limitarea, dacă nu chiar eradicarea fenomenului terorist. Ceea ce va găsi cititorul în această carte scrisă de Gabriel Toma, care își propune să ofere publicului o radiografie a terorismului internațional actual, sunt analize ale cauzelor, compunerii și funcționalității acestuia, dar și a dimensiunilor politice și militare a reacțiilor principalilor actori internaționali, care include și participarea românească la acest efort comun de cooperare de o intensitate fără precedent pentru dejucarea strategiilor teroriste. Găsim aici rezultatul unei munci
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a treia de arme nucleare (cele cu emisie direcționată și selectivă de energie), utilizate ca armă antispațială de statele deținătoare de arme nucleare împotriva marilor puteri ce posedă arme în spațiul cosmic, ca și a armelor cu plasmă. 1.2. Compunere și funcționalitate În condițiile noilor amenințări asimetrice, demersul complex de consolidare a unei arhitecturi tehnologice înalte, pentru o nouă formă de război, cel asimetric, aparține revoluției în domeniul militar (RMA). Prin aceasta, statele cele mai bine echipate tehnologic și dispunând
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Executiv al Serviciului Român de Informații; c.asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Pentru îndeplinirea acestor misiuni, Serviciul Român de Informații are în compunere unități și subunități în concordanță cu specificul activității sale. În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Serviciul Român de Informații, prin Inspectoratul pentru prevenirea și combaterea terorismului, organism special, cooperează cu celelalte unități centrale și teritoriale din structura Serviciului și colaborează
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]