11,210 matches
-
limbii, cât și în varianta scrisă. În urmă analizei românului Orbitor, s-a constatat apariția de 37 de ori a adjectivului roz acordat cu regentul (roza, 20 de apariții, roze, 17 apariții), folosirea acordată cel putin a unuia dintre elementele compuselor nume de culori: Deodată pe pereți începeau să se rotească dungile albastre-electric și verzi-fosforescente ale tramvaielor Erau dinții de sus, din față, de culoare alb-murdară, cu puțin albăstriu în ei. Aceeași situație a rezultat și în urmă interpretării Anchetei 2
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
serie de criterii (vezi supra, 1), s-a încercat realizarea unei tipologii a adjectivelor invariabile. Astfel, clasa invariabilelor a fost împărțită în zece subclase, dintre care: a) adjectivele mai vechi, dar încă utilizate; b) adjective nume de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive utilizate adjectival în limbajul argotic și în cel
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
se formează un precipitat brun. In aceleași condiții de lucru, telurul, seleniul și antimoniul, ca impurități, dau, în funcție de concentrații, colorații sau precipitate roșu-brune sau violacee. Procedeul II se aplică la Analiza arsenului în substanțe organice și se bazează pe reducerea compușilor arsenului la arsenură de hidrogen, care, în funcție de concentrație, colorează în galben sau în portocaliu hârtia indicator pentru arsen (R). Soluția-etalon de arsen. 1.0 ml soluție de bază (0.1320 g trioxid de arsen în 1000 ml soluție) se diluează
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
variației în greutate și volum, determinarea cantitativă etc. Alegerea însă a metodelor de separare în vederea identificării și determinării cantitative a componenților reprezintă un adevărat examen pentru cel ce îl efectuează, căci trebuie cunoscute nu numai proprietățile fizice și chimice ale compușilor medicamentoși, ci și o serie de probleme legate de alți componenți adăugați (emulgatori, excipienți, conservanți etc.). Trebuie realizată o fișă analitică de control asemănătoare celor realizate pentru formele oficinale și industriale. Avântul științific înregistrat în domeniul științelor farmaceutice a făcut
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
Definiție Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcătuite din particulele uniforme ale uneia sau mai multor substanțe active, asociate sau nu cu substanțe auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate în doze unitare. Pulberile simple conțin o singură substanță activă; pulberile compuse conțin un amestec de substanțe active. Pulberile se pot administra pe cale orală sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase (pudre). Omogenitatea Pulberile trebuie să prezinte un aspect uniform; întinse în strat subțire pe o lamă de sticlă și
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
DINAMICA PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ IRINA NICULA 1. PRELIMINARII Prin analiza statistică a pronumelor și a adjectivelor demonstrative din limba vorbită actuală urmărim frecvența formelor simple în raport cu cele compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
ȘI UTILIZĂRILE DEMONSTRATIVELOR ÎN CORPUSURILE DE ROMÂNĂ VORBITĂ Analiza pe corpusurile amintite permite detașarea unor concluzii în ceea ce privește preferința vorbitorilor pentru anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse. 2.1. Pronumele demonstrative de apropiere Cazul Masculin Feminin singular Plural singular plural N = Ac ăsta = 58 acesta = 9 ăștia = 33 aceștia = 2 asta = 250 aceasta = 14 astea = 56 acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Ca tendință generală, se observă utilizarea mult mai frecventă a pronumelor cu forme simple, indiferent de caz, gen și număr. În acest sens, cel mai vizibil este raportul 1 de frecvență dintre pronumele demonstrativ asta și pronumele corespondent cu formă compusă, aceasta (250/14 ocurențe). Contextele numeroase în care pronumele asta apare atât în aspectul scris al limbii, cât și în limba vorbită au determinat includerea sa în rândul formelor literare 2. Frecvența acestuia se datorează mai ales valorii sale neutre
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
imaginea de mai sus (whitewolf.ablog.ro). Raportul de frecvență dintre celelalte forme - ăsta vs acesta 3 (58/9 ocurențe), ăștia vs aceștia (33/2 ocurențe), astea vs acestea (56/10 ocurențe) - se justifică prin faptul că pronumele cu forme compuse sunt simțite ca formale, pretențioase, așadar nu sunt folosite des în limba vorbită. În structuri ecuaționale, pronumele ăsta poate fi folosit cu valoare neutră: Normal, cî nu poati juca cu toți cinci. Șî ăsta mai esti un avantaj (CLR) Îmbătrânim
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac asta =92 aceasta = 14 astă (în compuse) această = 120 astea = 38 acestea = 10 *aste aceste = 51 G=D ăsteia = 0 acesteia = 0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele ce se remarcă în utilizarea adjectivelor demonstrative de apropiere sunt, de asemenea, clare: preferința
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
softpedia.com). Adjectivele demonstrative cu forme simple apar deseori și în structuri de tipul Nominal 1 + (adjectiv demonstrativ) + prepoziția de + Nominal 27. Construcțiile nominale de acest tip actualizează, de cele mai multe ori, un sens ironic sau depreciativ. Adjectivele demonstrative cu forme compuse sunt mai rar întâlnite în astfel de construcții: A fost, frig, a bătut și afurisitul ăsta de vânt vreo două zile, apa e rece (www.sisnet.ro/arhiva/2840/Social.htm) Și Ion Cristoiu a acuzat semnarea tratatului amintit spunând
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
vin aici ca în țara tribului baluba, ne dau niște mărgele, iar ei pun mâna pe gaz, pe licitații... (http://www.jurnalul.ro) Uite, a venit și deșteptul ăsta de canadian să ne dea sfaturi (www.viata-libera.ro). Între formele compuse antepuse și cele compuse postpuse, vorbitorii par a prefera antepunerea. Așadar, formele acest, această, acești, aceste sunt mai numeroase decât cele cu particula -a: acesta, aceasta, aceștia, acestea. Aceste adjective antepuse, folosite uneori în contexte în care ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
țara tribului baluba, ne dau niște mărgele, iar ei pun mâna pe gaz, pe licitații... (http://www.jurnalul.ro) Uite, a venit și deșteptul ăsta de canadian să ne dea sfaturi (www.viata-libera.ro). Între formele compuse antepuse și cele compuse postpuse, vorbitorii par a prefera antepunerea. Așadar, formele acest, această, acești, aceste sunt mai numeroase decât cele cu particula -a: acesta, aceasta, aceștia, acestea. Aceste adjective antepuse, folosite uneori în contexte în care ar fi putut apărea doar nominalul articulat
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
foarte important care este acela al controlului civic al vieții politice (CLR). La cazurile oblice 9, am întâlnit în postpunere, într-un singur context, forma acestora: În afara durerilor acestora de oase ce vă mai supără? (CLR), și, mai frecvent, adjectivele compuse antepuse acestui, acestei, acestor: împotriva acestei lumi (CLR) cu puterea acestei societăți (CLR) asupra acestei povești (CLR) în direcția combaterii acestor legende și mituri (CORV) cucerirea acestui oraș fiind prima victorie a opoziției antitalibane (CORV). Numărul mic al formelor adjectivale
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
13 alea = 15 acelea = 3 G = D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe se observă și în folosirea pronumelor demonstrative de depărtare: formele simple 12 sunt preferate formelor compuse: ăla vs acela (61/6 ocurențe), ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un limbaj mai relaxat, familiar, iar cele compuse, în exprimarea formală: Am venit și cu aia mică în cărucior (IVLRA) Mă, da' totuși aia nu e neam cu tine (CORV) Conștiința etnică este aceea că el este altfel decât alte popoare (CORV) Pentru că persoana este aceea care creează
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
0 aceleia = 0 *ălei acelei = 3 ălora = 0 acelora = 0 *ălor acelor = 1 În utilizarea adjectivelor demonstrative de depărtare se observă aceleași tendințe ca și în cea a adjectivelor demonstrative de apropiere: se folosesc mai frecvent adjectivele simple în detrimentul celor compuse: ăla vs acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
în limba vorbită și forma ălea15: N-a mai prea fost la antrenamentele ălea (CLR). Pronumele *ăl, *a, *ăi, *ale, precum și formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu se întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă în general variantele poziționale antepuse acel, acea, acele celor postpuse acela, aceea, acelea. În cazul formelor de masculin, plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite detașarea unei concluzii, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
ziarullumina.ro). În basmul popular, fata cea bună e cea cuminte și ascultătoare (www.dilemaveche.ro). 4. CONCLUZII Din cercetarea de față reies, în primul rând, frecvența mare și impunerea, în limba vorbită, a formelor simple ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în cazul adjectivelor demonstrative cu topică variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
molecule, acestea au loc în așa fel încât întreg sistemul să realizeze o energie minimă și mai mică decît cea asociată constituienților izolați. Tipurile de legături prezentate mai inainte sunt doar niște cazuri limită. în realitate nu se cunoaște nici un compus în care legătura să fie 100% de un tip dat. Legătura chimică poate fi, de exemplu, preponderent ionică în CsF, NaCl, etc, sau preponderent covalentă în moleculele de H2, X2, O2, N2 etc, dar niciodată nu este pur ionică sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
membranelor tilacoidale și de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune clară, omogenă, care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma se realizează reacțiile de producere a compușilor primari ai fotosintezei. 2.Grana alcatuită din discuri mici, verzi care conțin marea majoritate a pigmenților fotosintetici. Microscopul electronic a arătat că partiția grana este compusă din mici lamele de natură membranară care inchid un spațiu apos și care se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
principal în fixarea CO2. Principalele etape ale fazei de întuneric ale fotosintezei sunt (ciclul Calvin): • CO2 se combină cu ribuloza bifosfat (RuBP, un compus cu 5 atomi de carbon). • Această reacție este mediată de enzima ribuloza bifosfat carboxilaza oxigenaza (RUBISCO) • Compusul rezultat cu 6 atomi de carbon se descompune în două molecule de acid 3-fosfogliceric (PGA), primul produs stabil. • Moleculele de PGA sunt mai departe fosforilate (de ATP) și reduse (de NADPH) și formează fosfogliceraldehida (PGAL). • fosfogliceraldehida servește ca substanță de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
σ > 0). Să găsim în cele ce urmează această producție de entropie. Pentru aceasta să considerăm un proces termodinamic (o reacție chimică de exemplu), pentru care ecuația fundamentală a termodinamicii este: fiind potențialul chimic iar n numărul de particule din compusul i. iµ i Se modifică temperatura sistemului la T ′ , (componenții rămânând aceeași), variația de entropie va fi Sd ′dSdSi −= pentru producția de entropie se găsește: unde am definit fluxurile termodinamice de forma: Forțele termodinamice sunt niște gradienți. Deci cauza ireversibilității
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
C-G, G-C. Duplicarea ADN-ului se produce astfel încât cele două elice care îl compun se despart și fiecare din ele funcționează ca o matrice pentru o nouă elice de ADN. Cele două elice de ADN care iau naștere sunt compuse fiecare dintr-o elice veche și una nouă. Dintr-o elice dublă de ADN iau naștere două duble elice perfect identice. Deoarece legăturile de hidrogen dintre bazele pirimidinice și purinice sunt slabe, este posibil ca de adenină să nu se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]