6,024 matches
-
sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
inginer la Regionala de Căi Ferate Galați (fratele profesorului RUGINĂ, stabilit în S.U.A.), a afirmat că noile prețuri vor afecta viața populației, în special a celei cu venituri mici, pentru că nu este suficientă o creștere a retribuției cu cca. 10-15%, concluzionând că așa se întâmplă în R.P. Polonă, „unde o serie de alimente au fost scumpite cu 300-400%”. -HOGAȘ ION, de 42 ani, șef manevră în Stația C.F.R. Larga din Galați, neîncadrat politic, manifestându-și nemulțumirea că nu poate asigura alimente
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de lapte furnizată populației, a afirmat că „se cară la sovietici mii de tone de alimente - carne fără slănină, brânzeturi și alte produse alimentare - iar populația stă la rânduri fără să aibă garanția că vor putea cumpăra ceva de mâncare”, concluzionând că această situație se datorește S.U.A. și U.R.S.S. care urmăresc să se confrunte într-un război. -CATICHI VIRGIL din Galați, de 62 ani, pensionar, neîncadrat politic, necunoscut cu antecedente, a afirmat că „dacă se vor scumpi alimentele, pensionarii vor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se datorește S.U.A. și U.R.S.S. care urmăresc să se confrunte într-un război. -CATICHI VIRGIL din Galați, de 62 ani, pensionar, neîncadrat politic, necunoscut cu antecedente, a afirmat că „dacă se vor scumpi alimentele, pensionarii vor face post continuu”, concluzionând că acestea tot vor lipsi, date fiind datoriile externe ale țării, pretinse a fi plătite de creditori numai în alimente. -STOICA TUDORICĂ, de 42 ani, inginer la I.C.P.P.A.M. Galați, membru al P.C.R., și-a exprimat părerea că nu ar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
opinii ferme, pe alocuri, prudente însă acolo unde constata că „în stadiul actual al cercetărilor noastre, nu ne este îngăduit să formulăm o opinie proprie, bine argumentată”. Totodată, a evidențiat contradicțiile uneori majore dintre istoricii sovietici, inconsecvențele lor, pentru a concluziona că „nu datele, informațiile documentare lipsesc, ci fermitatea și consecvența științifică în interpretarea lor suferă”. Scrupulos cum a fost mereu în privința obligațiilor profesionale, în perioada ulterioară, Leonid Boicu și-a elaborat și redactat capitolul ce-i revenea în cadrul proiectului, capitol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
O2/minut față de 30-50 cm3 O2/minut la neantrenat; îmbunătățirea circulației miocardice creșterea în lungime și diametru a capilarelor, Jogging de la A la Z II 13 creșterea numărului de capilare funcționale active; hipertrofia miocardică cu creșterea în greutate a cordului. Concluzionând prin cifre statistice expuse în diferite studii și cercetări din domeniul fiziologiei sportive, evidențiem faptul că modificările determinate de alergarea de durată, efectuată constant pe perioade lungi de timp, fac ca inima unui alergător pasionat să bată cu 30.000
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nivelul lactatului din sânge; în anumite momente ale ciclului menstrual (faza foliculară timpurie și mijlocul fazei luteale), practicarea eforturilor aerobe submaximale, nu ar determina diferențele semnificative în ceea ce privește schimburile gazoase sau nivelul lactatului din sânge (Hessemer, V., Bruck, K. 1985) etc. Concluzionând, putem susține că reacțiile și procesele interne determinate de ciclul menstrual nu influențează semnificativ capacitatea unei femei de a practica eforturi aerobe moderate (specifice și joggingului), mai ales dacă ședința de alergare este una dedicată exclusiv menținerii sau atingerii unui
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
o perioadă în care efortul fizic specific a fost efectuat în spații închise. Această atenționare este cu atât mai valabilă cu cât joggerul practică alergarea mai ales în a doua parte a toamnei, iarna sau în prima parte a primăverii. Concluzionând, putem susține că, în funcție de starea de sănătate și experiența practică, în funcție de timpul avut la dispoziție, de obiectivele propuse, de condițiile meteo și financiare de avantajele și dezavantajele cunoscute etc., fiecare practicant de jogging poate alege una din cele două forme
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
zone libere Cadrul juridic de reglementare a zonelor libere în România îl constituie Legea nr. 84/1992, privind regimul zonelor libere, prevederi incidente acestora conținând și art.126-134 din Legea nr. 141/1997, privind Codul vamal al României. Se poate concluziona că facilitățile acordate în zonele libere nu prezintă caracteristicile unui ajutor de stat, din punct de vedere al Legii nr. 143/1999 și al legislației secundare în vigoare în România, nu afectează concurența pe piața românească și nu contravin acquis-ului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în domeniul pescuitului, după aderare, și integrarea acestuia, după aprobarea Comisiei, în programul similar al Comunității. Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002 2004) Raportul de țară 2002 În Opinia sa din 1997, Comisia Europeană a concluzionat că erau necesare eforturi semnificative pentru adaptarea sectorului în vederea aderării. În același timp, Comisia a notat că integrarea industriei de pescuit a României în Politica Comună a Pescuitului nu creează probleme majore. Comisia a remarcat, de asemenea, că industria de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Național de Statistică. Aceste acte normative defineau responsabilitățile fundamentale ale Institutului Național de Statistică și modul de organizare a acestuia. Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 În anul 1997, Comisia a concluzionat că, în condițiile în care continuă să înregistreze progrese, România va fi capabilă să se alinieze în următorii ani la cerințele Comisiei Europene privind statistica oficială. De atunci, România a înregistrat progrese, în special în perioada 2000-2002. Progrese majore au
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
proiectelor. Se impunea a se realiza un volum considerabil de muncă pentru ca România să îndeplinească cerințele pentru monitorizarea și evaluarea Fondurilor structurale. Insuficient era și progresul României în domeniul managementului și controlului financiar. În Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat că România a demonstrat o conștientizare crescândă a necesității unei politici regionale. Capacitatea administrativă a României de a gestiona fondurile UE și de a derula o politică de dezvoltare regională integrată cerea multe îmbunătățiri. Opinia a arătat că era necesar
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
traficului de persoane și pentru a întocmi, anual, din martie 2005, stastistici credibile privind controlul acestui fenomen. Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 În Opinia sa din 1997, Comisia Europeană a concluzionat că România întâmpina provocări speciale în domeniul justiției și afacerilor interne. România a realizat, până atunci, progrese limitate pentru a îndeplini condițiile acquis-ului în justiție și afaceri interne și, aprecia Comisia că-i va fi dificil să aplice acquis-ul prezent
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la EUROJUST. În domeniul instrumentelor privind drepturilor omului, incluse în acquis, România nu ratificase Protocolul 12 al Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care viza interzicerea generală a discriminării. În Opinia sa din 1997, Comisia Europeană a concluzionat că România se confrunta cu provocări deosebite în domeniul Justiției și Afacerilor Interne și a realizat doar progrese limitate în îndeplinirea condițiilor acquis-ului JAI și că era foarte dificil să îndeplinească, pe termen mediu, cerințele (prezente și viitoare) ale acquis-ului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
dezbaterile pot fi: * Cognitive - însușirea unor noțiuni; * Orientative - schimb de opinii cu scopul cunoașterii reciproce sau a înțelegerii unei probleme; * Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și argumentarea opiniilor. În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun, explică, analizează și concluzionează. Pentru că părerile sunt subiective prin natura lor, în cadrul dezbaterii punctele de vedere nu se impun. O discuție optimă este centrată pe capacitatea de a accepta părerile celorlalți, de a manifesta receptivitate față de opiniile contrare, calm și principalitate. În ultimă instanță
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
conflictului dintre părți, neimplicându-se în această dispută decât în limitele impuse de procedura medierii. Mediatorul nu are legătură cu părțile si cu subiectul disputei, nu se află în conflict de interese față de părți, referitor la relație si subiectul disputei. Concluzionând, împărtășim convingerea că medierea va deveni fără îndoială o prezență pregnantă în peisajul socio-juridic românesc. Suntem de părere că legea medierii din România - care are în prim-plan omul, cu demnitatea si valorile lui - a încercat să deschidă „poarta” dinspre
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
dubioase" ale fizicii cuantice, au primit cu satisfacție această interpretare a principiului complementarității. Întreaga problemă se rezumă la aceea că fenomenele cuantice ne arată aspecte de natură diferită: e ca și cum am spune că observînd aceeași jumătate de lună am putea concluziona, printr-o anumită experiență, că e vorba de o parte dintr-un corp ceresc, în vreme ce, printr-o altă experiență, am deduce cu certitudine că nu e vorba de o parte dintr-un corp ceresc. Un eveniment cuantic care este și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin urmare, ceea ce distinge obligațiile dreptății de clasa mai largă a obligațiilor morale în general este existența unui drept corelativ. Mill concluzionează că justiția este "un nume pentru o anumită clasă de reguli", "un nume adecvat pentru anumite utilități sociale, care sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din exterior și ține de domeniul impersonalului. Această distincție exterior-interior, spune D. C. Dănișor, "nu este însă semnificativă. Trebuie observat de unde pornește fiecare dintr-o necesitate internă în morală și dintr-o necesitate pur exterioară în cazul dreptului pentru a concluziona dacă se întâlnesc undeva și dacă produc împreună aceleași efect. O primă concluzie pe care o putem trage este că ambele domenii se exteriorizează și se materializează în acte"99. Normele morale pot stabili obligații pe care omul le are
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
inutilă și incoerentă repetarea întrebării de ce. Realiștii încearcă să ducă acest regres la un final decretând că unele lucruri sunt intrinsec normative. Văzând că obligațiile nu pot exista decât dacă există anumite acțiuni pe care le facem cu necesitate, realistul concluzionează că astfel de acțiuni există și acestea nu sunt altele decât cele pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind necesare. Aici însă realismul se confruntă cu două probleme. El plasează necesitatea acolo unde dorește să o găsească, iar discuția
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mult decât sunt legate cele externe. În schimb, experiența umană arată că printr-o "suficientă utilizare a sancțiunilor externe și a forței impresiilor timpurii", sancțiunile interne sau trăirile conștiinței pot fi "cultivate în aproape orice direcție"147. Prin urmare, Mill concluzionează că "nu există niciun motiv pentru care (principul utilității) nu ar putea avea ... toate sancțiunile care aparțin oricărui alt sistem moral"148, deci, oricine poate fi antrenat să devină utilitarist. Mill crede că moralitatea este normativă atunci când reflecțiile noastre asupra
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Aceste definiții restrâng însă sfera răspunderii juridice, identificând-o cu sancțiunea juridică. Dar răspunderea juridică nu constă în suportarea consecințelor juridice ale faptei săvârșite, ci în obligația de a suporta aceste consecințe. Sintetizând diferitele definiții date răspunderii juridice, Gh. Mihai concluzionează că acesta "desemnează realitatea obligației ce revine unui subiect de drept de a suporta consecințele faptei sale ilicite, prevăzute de legea în vigoare, prin care a adus atingere unui drept subiectiv al altuia"37. În ceea ce privește relația dintre răspunderea juridică și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsi" nu este. Dacă folosim verbul "a pedepsi" în sens performativ, atunci "eu te pedepsesc" ar însemna de fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la pedepsire, ci, în cel mai bun caz, la condamnare 178. Quinton concluzionează că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în planul conținutului, ci și în cel al formei, redăm în continuare o listă (perfectibilă) de verbe 129 utilizabile în formularea obiectivelor operaționale: a adapta, a apăra, a aplica, a aprecia, a argumenta, a clarifica, a clasifica, a combina, a concluziona, a defini, a demonstra, a deriva, a descompune, a descrie, a desemna, a determina, a discrimina, a distinge, a enumera, a eticheta, a explica, a folosi, a generaliza, a identifica, a ilustra, a indica, a justifica, a judeca, a măsura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
chi torna l'ardente pensiero). Imelda va fi trimisă să îi spună lui Riccardo că tot ce îi mai rămâne acestuia de facut era să se întoarcă la Leonora. În aria Più che i vezzi e lo splendore Cunniza va concluziona că a luat cea mai corectă decizie. Tabloul 2. Un loc situate în fundul grădinii castelului. Curtenii adunați acolo și își exprimă simpatia pentru cauză Leonorei. În timp ce aceștia părăsesc grădină, își va face apariția Oberto care își așteaptă adversarul la duel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]