4,535 matches
-
de o comisie de specialiști aprobată de senatul instituției de învățământ superior organizatoare. Comisia este alcătuită dintr-un președinte, conducătorul de doctorat și din trei referenți oficiali, specialiști cu activitate științifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferențiari universitari, academicieni, cercetători științifici principali gradul I, din țară sau din străinătate, dintre care cel putin 2 nu funcționează în instituția organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusă referenții oficiali sunt plătiți potrivit normelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
22 decembrie 2009, care completează art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 40 din 22 aprilie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009, cu pct. 4. f) preparatori universitari, asistenți universitari, lectori universitari (șefi de lucrări), conferențiari universitari, profesori universitari și profesori universitari consultanți - în învățământul superior; ... g) formatori. ... (3) În învățământ poate funcționa personal didactic asociat. ... (4) Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unități sau centre de cercetare și de microproducție. ... (5) În învățământul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
se face de către inspectoratele școlare, la propunerea comisiilor de concurs. ... (4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul universitar și postuniversitar se aprobă de către consiliile facultăților, la propunerea comisiilor de concurs, si se validează de către senatele universitare. Titlurile didactice de conferențiar universitar și de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării ministrul educației, cercetării și tineretului emite ordin de acordare a titlurilor de conferențiar universitar și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
didactice de conferențiar universitar și de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării ministrul educației, cercetării și tineretului emite ordin de acordare a titlurilor de conferențiar universitar și de profesor universitar. (5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în altă limbă decât cea în care și-a făcut studiile superioare susține în fața unei comisii de specialitate un test de cunoaștere a limbii
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
de profesor cu vechime maximă din învățămîntul superior românesc. În cazul cetățenilor străini sau români rezidenți în străinătate, se adăuga salariului o indemnizație zilnică între 100 și 200 lei, precum și plata cheltuielilor de cazare. Pentru cheltuielile legate de invitarea unor conferențiari străini se va reînființa fondul rectorului în valoare de 30.000-50.000 lei anual, în funcție de marimea fiecărei instituții de învățămînt superior. Articolul 6 Se instituie în învățămîntul superior românesc gradul didactic de preparator. Pot deveni preparatori cei mai dotați absolvenți
HOTĂRÎRE nr. 428 din 23 aprilie 1990 privind instituirea de noi grade didactice în învăţămîntul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107101_a_108430]
-
prevederilor Statutului personalului didactic. Articolul 18 Personalul de conducere din cele două academii - prorectori, decani, prodecani și șefi de catedră - este ales pentru cel mult 2 legislaturi, prin vot secret, din rîndul cadrelor militare care au deținut funcția de profesor, conferențiar sau cercetător științific și au o vechime de cel putin 3 ani sau au titlul de doctor. Numirea în funcție a celor aleși se face de către conducerea Ministerului Apărării Naționale, la propunerea comandanților academiilor. Articolul 19 Cheltuielile pentru școlarizarea și
HOTĂRÎRE nr. 550 din 17 mai 1990 privind reorganizarea Academiei militare şi înfiinţarea Academiei tehnice militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107146_a_108475]
-
lor la conferințe, concursuri, festivaluri și intilniri culturale internaționale, organizate de către cealaltă parte contractanta; ... d) dezvoltarea contactelor dintre uniunile artistice și de scriitori din ambele țări și a schimburilor de specialiști în domeniile artei și educației artistice, precum și de scriitori, conferențiari și de artiști individuali; ... e) schimburi de grupuri teatrale, muzicale, artistice și folclorice sau de artiști individuali; ... f) schimburi de informații și vizite ale specialiștilor din domeniile arheologiei, muzeelor și conservării patrimoniului arhitectural și cultural; ... g) schimbul de informații privind
HOTĂRÎRE Nr. 414 din 31 mai 1996 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115329_a_116658]
-
amintit de acele adeverințe, nu considerați că ar merita să fie cunoscute și de cititorii revistei “Ateneu”? Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
funcționat ca asistent între 1921-1926; a colaborat cu eminentul profesor în elaborarea a numeroase lucrări cu caracter clinic, în cadrul Clinicii a III-a (devenită ulterior, a II-a Chirurgicală a Spitalului “Brâncovenesc”, 1923-1935). La 1 martie 1925 a fost numit conferențiar la Catedra de Tehnică și Semiologie Chirurgicală, catedră la care, în 1932 devine profesor agregat. după Traian Nicola. Ștefan Corvin s-a născut în Vaslui, la 8 februarie 1844. Studiile primare le urmează în orașul Vaslui, la Școala primară de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pedagog. A funcționat ca profesor de pediatrie la Școala tehnică sanitară din Iași. Din anul 1968 până în anul 1977, în calitate de șef de lucrări, a condus Serviciul de Neonatologie a Clinicii de Obstetrică-ginecologie Cuza Vodă Iași, iar din anul 1977, în calitate de conferențiar, preia conducerea Clinicii I Pediatrie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași, ca șef de clinică și ca medic primar șef de secție. Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui, secția de artă contemporană, în anul 1987. În loc să fie recompensat material
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole des Hautes en Sciences Sociale și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este (co)autorul mai multor filme antropologice și lucrări de specialitate, dintre care amintesc: Les Chemins de Nya. Culte de possession au Mali
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
de lucru, iar camera Sambô reprezenta locul tainic al evaziunii și al visării. Amândouă sunt atât de înrudite, încat, ambivalența creează impresia substituirii ori a transsubstanțierii. Imaginea locurilor natale o purta cu sine pretutindeni, fie ca visiting profesor, fie în calitate de conferențiar rătăcitor prin capitalele Occidentului. Călătorind prin împrejurimile Parisului, era de ajuns să vadă, din fuga autocarului, lanuri întinse cu maci ori să treacă pe sub arcurile umbrite ale unei păduri de fag pentru a se trezi dintr-o dată , visând, în Câmpia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
geografice de la Facultatea de Științei, iar În 1929 este definitivat. În mai 1932 susține teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la cunoașterea geografică, fizică și omenească a Deltei Dunării În antichitate, obținând astfel titlul de doctor În geografie. Este avansat conferențiar titular de antropogeografie Începând cu data de 1 iulie 1932. În urma concursului din anul 1939 este numit profesor titular la această catedră până În anul 1948. Silit prin criteriile politice discriminatorii, părăsește activitatea didactică, iar din 1955 este acceptat la Institutul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
spirituală ca urmare a reformei politice din decembrie 1989. Astfel la Iași, la Casa Vasile Pogor În mai 1999 a fost lansat volumul - În așteptarea unui nou pământ. Istoricul Alexandru Zub și-a Încheiat expunerea sa prin prezentarea listei publicațiilor conferențiarului. La Timișoara Conferința a fost sprijinită de mitropolitul Nicolae Corneanu. La București În septembrie 1998 a avut loc cel de-al VI-lea Congres al Românilor de Pretutindeni la care Sergiu Grosu a expus tema Reîntregirea spirituală a Românilor. Activitățile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Taghil,Rusia 1999 Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din R.Moldova 1999 Membru Rotary Club Chișinău 2005 Membru al Uniunii Teatrale din R.Moldova 2005 Președinte al Clubului Național de Artă Minerva, R.Moldova 2005 Lector superior,din anul 2014 Conferențiar interimar, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău, R.Moldova 2010 Membru al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM) 2010 Pictor-șef al Teatrului Dramatic Rus de Stat A.P.Cehov, Chișinău, R. Moldova 2012 Membru Dalis Erben 2012 Șef al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Colecția ACADEMICA 179 Seria {tiin]ele Comunic\rii Silvia Popescu este conferențiar universitar doctor la Universitatea "Titu Maiorescu", București (Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Științe Sociale și Politice). Participantă la cursuri de formare în Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Italia, Grecia, a scris zeci de articole în diverse domenii (filosofie, comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aceasta contribuie și fericita alegere a sediului său, în vecinătatea vestigiilor sanctuarului Altisului, sursă permanentă de inspirație și model. A.I. O. poate fi considerată ca o instituție culturală originală, unică de acest gen din lume. Anual, Academia reunește nu numai conferențiari din întreaga lume, personalități din Mișcarea Olimpică internațională, ci și cursanți proveniți de pe toate meridianele globului. Anual, peste 40 de țări își trimit reprezentanți aici. În afara sesiunilor, Academia organizează sesiuni rezervate specialiștilor diferitelor sporturi, oamenilor de știință și cultură, cadrelor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Lupu a executat și el o serie de intervenții neurochirurgicale: fracturi craniene 18 cazuri, ventriculografii - 61 cazuri, Închiderea unei fistule de lichid cefalorahidian; Mobilizat la spitalul Militar din Iași pentru 6 luni În toamna anului 1941, dr. E.N. Lupu, Împreună cu conferențiarul N. Barbilian, a operat numeroase plăgi de război cranio cerebrale și a nervilor periferici. În tot acest timp profesorul Moruzi și colaboratorii au realizat pe baza cazuisticii urmărite În clinica o serie de lucrări științifice, din care menționam: Al Moruzi
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
care profesorul Moruzi opera, să asiste În special la intervențiile pe creier. După terminarea facultății În anul 1938 dr. Nicolae Oblu este inclus În activitatea laboratorului de anatomie unde promovează că preparator din anul 1939, șef de lucrări din 1944, conferențiar din 1949, calitate În care a condus catedră de anatomie topografica și chirurgie operatorie, până În anul 1965. În paralel cu activitatea de anatomist deprinde primele cunoștințe de chirurgie generală, În anii 1938-1939 lucrează În serviciul de urgențe condus de dr.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
perioadă personalul clinicii era alcătuit din dr. Nicolae Lupu, dr. V. Urbanovici, asistent și medic secundar, dr. Fiamboli P. radiolog și că interni dr. Banu Ț., dr. Windhab Fr., dr. Briese Gh., și dr. A. Batcu, extern. În anul 1951, conferențiarul N. Oblu preia conducerea noului serviciu de Neurochirurgie reînființat În cadrul spitalului Socola unde a avut colaboratori pe dr.V. Urbanovici și dr. Rusu M.; ulterior În cadrul aceluiași an pe dr. Stanciu Costeschi Aurora, dr. Schaecter Izu, dr. Banu Ț. și dr.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
intempestiv În anul 1978 fiind urmărit de regretul că nu a reușit să-și vadă realizat unul din proiectele sale: spitalul de politraumatizați prevăzut cu un teren de aterizare pentru un elicopter sanitar. Conducerea Clinicii de Neurochirurgie este preluată de către conferențiarul Mihai Rusu. În această perioadă, Spitalul de Neurochirurgie din Iași a avut de Înfruntat multe vitregii printre care și orgoliul profesorului C. Arseni care ar fi dorit că Spitalul D. Bagdasar să devină unicat. Până la evenimentele din decembrie 1989, activitatea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Oblu, jumătate din activitatea zilnică și-a desfășurat-o pe șantierul spitalului. În 1976, este colaborator al Prof. Oblu la Vol „Ateroscleroza cerebrală” (N. Oblu, B. Pollinger, M. Rusu - Ed. Junimea Iași). În 1977, devine medic primar gradul ÎI și conferențiar prin concurs, iar după pensionarea Prof. Oblu ocupa postul de șef de disciplină la IMF și șef de clinică din Spitalul nr. 3 (1978). În 1981 este confirmat medic primar gradul I prin concurs. În această perioadă a publicat două
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
studenți: Anatomia sistemului nervos central și a organelor de simt” În anul 1956. În acest cadru prin calitățile sale didactice și culturale și-a pus amprenta timp de 4 decenii pe destinele a generații de studenți și anatomiei ieșene contemporane. Conferențiarul Nicolae Oblu preluând conducerea Serviciului de neurochirurgie din Iași la 1 iulie 1951 s-a preocupat de studiul epilepsiei și posibilitățile terapeutice de care poate beneficia această prin neurochirurgie, precum și de o mai bună abordare a proceselor expansive intracraniene crează
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
patologica - dr. Gabriela Costăchescu, medic O.R.L. - dr. Ortansa Mânecan. Clinică de Neurologie - medic șef conf. Gheorghe Pendefunda, dr. E. Nemțeanu - șef de lucrări, dr. Felicia Ștefanache, dr. Rodica Prodan, dr. Carmen Cozma, dr. Liviu Pendefunda. Clinică oftalmologica medic șef - conferențiar Sergiu Buiuc, dr. Beșchea Gabriela, dr. Elenă TÎrcoveanu, dr. Maria Galan În anul 1977 dr. C. Aldescu după un stagiu de perfecționare efectuat În Franța face primele 37 de cateterisme Seldinger. În anul 1978, prof. N. Oblu este pensionat intempestiv
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
C. Aldescu după un stagiu de perfecționare efectuat În Franța face primele 37 de cateterisme Seldinger. În anul 1978, prof. N. Oblu este pensionat intempestiv. În anul 1978 Dr. Th. Obreja este numit directorul spitalului. Conducerea clinicii este preluată de conferențiar dr. Mihai Rusu. Colectivul clinicii se completează cu noi cadre: dr. I. Poeata, dr. Ștefan Iencean, medici specialiști, ieșeni educați În clinica de neurochirurgie București, dr. C. Tarași, dr. R. Arbore-Sorete, Dr. Florin Grămadă, dr. S. Carniciumedici rezidenți. În anul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]