6,847 matches
-
politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a susținut crearea unei ierarhii autohtone românești, care să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a susținut crearea unei ierarhii autohtone românești, care să sprijine în mod obiectiv relațiile dintre Statul Papal și România și care să susțină statul național român și regalitatea (reprezentanții României la Vatican au furnizat informații utile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un element constant l-a reprezentat dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apariției acestei publicații, pentru caracterul ei independent din punct de vedere politic, în care se dorea prezentarea realităților din societatea românească de după Marea Unire, dar și situația internațională, fără partizanate politice. Nu s-au făcut precizări directe legate de statutul confesional al ziarului (acesta fiind independent), iar tematica era de interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a capitalei (și nu numai: el s-a distribuit în țară și în străinătate, pe bază de abonamente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de cauciuc/ Standard, Birou tehnic/ Gatere, Fabrici de chereste"970. După primii doi ani de apariție, numărul reclamelor s-a redus, existând uneori numere în care nu a apărut niciun anunț publicitar. În timp, articolele referitoare la probleme religioase sau confesionale, precum și cele care aveau legătură cu activitățile Vaticanului ori ale unor ierarhi catolici din țară sau din străinătate s-au înmulțit și s-au diversificat. Se explicau acum actele normative din Constituție privitoare la culte ori la situația învățământului confesional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
confesionale, precum și cele care aveau legătură cu activitățile Vaticanului ori ale unor ierarhi catolici din țară sau din străinătate s-au înmulțit și s-au diversificat. Se explicau acum actele normative din Constituție privitoare la culte ori la situația învățământului confesional. Au fost publicate și explicate intervențiile prelaților catolici din Parlamentul României, documentele papale etc. Albina a reprezentat un organ de informare cu dublu impact (sau sens): pe de o parte, conținea numeroase informații despre realitățile din România care erau transmise
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București. Implicarea directă a Sfântului Scaun pentru înființarea unui ziar catolic în capitala României (care să trateze subiecte social-politice încercând astfel să depășească granița confesională și să se adreseze întregii populații din statul român, expunând viziunea Vaticanului) prin finanțarea acestui proiect pe o perioadă de trei ani (existând posibilitatea de continuare a finanțării dacă publicația avea succes), indică interesul major acordat dezvoltării unei presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
coordonare a presei catolice din lumea întreagă a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse în societatea modernă și care au avut efecte vizibile începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
una strict religioasă, dar cu informații din sfera culturală și socială, însă aproape deloc din cea politică). Nu a existat o tradiție a presei catolice românești în Vechiul Regat. În Transilvania, lupta pentru unitatea națională, împletită cu cea a libertății confesionale a uniților, s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
național n-a avut mai mult succes). Înființarea unor organisme precum Institutul "Presa Bună" din Iași (și altele) au reprezentat victorii sporadice și efemere în dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși, ele nu au reușit să depășească bariera confesională, rămânând la nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statutul de biserică dominantă), putem afirma că rolul presei catolice a fost unul esențial atât pentru credincioși, cât și pentru clerul catolic. În ciuda faptului că necesitatea și importanța sa au fost recunoscute, nu s-a reușit să se depășească bariera confesională astfel încât presa să capete o unitate de expresie și de manifestare. . Bibliografie I. Izvoare A. Documente inedite Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București (AARC București), dosar 115/1927-1928, dosar 117/1928-1929, dosar 118/1928, dosar 129/1928-1929, dosar 130/1929-1930, dosar 126
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El Debate era următorul: apărarea libertăților locale și pe cele ale organizațiilor sociale catolice; separarea bugetului de cel al Instrucției Publice, al școlilor confesionale de cele neconfesionale; adoptarea unui sistem de reprezentare proporțională (asemănător celui belgian) care să permită stoparea dictaturii partidelor liberal și conservator, extrem de dăunătoare intereselor catolicilor, întrucât nu permitea ca aceștia, într-o țară majoritar catolică, să beneficieze de reprezentare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au sau pe care ar trebui să o aibă. Cu toate acestea, în situația politică actuală Presa Catolică Română a câștigat un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, dosar 139/1942-1945, f. 429. 415 Ibidem, f. 382. 416 N. Brânzeu, Cultele din România, Editura Sionul Românesc, Lugoj, 1925, p. 56. 417 Pentru provinciile românești (Moldova, Țara Românească si Transilvania) a existat o problemă a minorităților etnice și confesionale cu mult timp înainte de apariția României ca stat. 418 I. Mateiu, Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929, p. 4. 419 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1912-1928)", în Analele Ștințifice al Universității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au, sau pe care ar trebui să o aibă" (Ibidem, f. 707. 829 Ibidem. 830 Iată concluziile raportului privitoare la soluțiile pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 939 Ibidem. 940 Ibidem. 941 La alegerile din 1879, ierarhia ecleziastică din Spania înclina către participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
regimul respectiv, fără a fi doar un simplu grup de presiune.239 Deși în societatea arabo-islamică religia devine un mijloc de solidaritate între oameni, dacă privim retrospectiv istoria Orientului Mijlociu reiese faptul că aceasta a fost marcată de controversate probleme confesionale; deoarece societatea musulmană a fost diversificata prin conviețuirea în același spațiu a mai multor etnii, confesiuni și religii, aceasta situatie a influențat în mod semnificativ natură evenimentelor politice, sociale și ideologice ceea ce a făcut să lipsească din regiune unul dintre
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Vatican, s-au organizat manifestări „defăimătoare” la adresa statului român. Totuși, în contextul apropierii de Răsăritul ortodox, unii reprezentanți ai Vaticanului au deplâns în mod public chiar existența Bisericilor catolice orientale de rit bizantin și au lăsat impresia că acceptă statu-quo-ul confesional din Europa de Est, adică suprimarea acestor Biserici în anii stalinismului. în condițiile în care adepți romano-catolici ai ecumenismului înclinau spre ideea de a deposeda Bisericile Greco-Catolice de câștigurile obținute în urma Conciliului II Vatican, apropierea României de Vatican părea să fie facilitată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai fi relevant, deoarece condițiile din Polonia erau cu totul altele: catolicismul era împărtășit de peste 90% din populație, iar regimul comunist, foarte nepopular, a fost practic silit să-și modereze politica antireligioasă militantă. în România, Biserica Romano-Catolică reprezenta o minoritate confesională care nici măcar nu era omogenă din punct de vedere etnic, pe lângă maghiari regăsindu-se români, germani, bulgari, slovaci etc. Ipoteza mai plauzibilă este aceea că Vaticanul a fost împins, în cazul românesc, spre o atitudine intransigentă de politica de forță
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și referitoare doar la români. Mai mult, lipsesc istoria economică și istoria culturală, pentru a nu folosi decât niște termeni generali. Dimensiunea comparativă cu alte situații similare din regiune sau din altă parte, interesul pentru diferențe, fie ele etnice, fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sunt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor în general. Termenul de integritate nu este întâmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. Nu se arată cine sunt considerați evrei și nu se face nici o excepție. 16/. Decretul-Lege No. 377 (Monitorul Oficial No. 43 din 20 Februarie 1941)561 cuprinde dispozițiuni relative la învățământul particular. Școlile confesionale ale Cultelor creștine pot primi elevi creștini indiferent de originea lor etnică. La școlile particulare, primare și secundare se pot primi elevi creștini ai căror părinți sunt unul evreu iar celălalt de altă origine etnică. Certificatele sunt valabile în măsura
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]