7,879 matches
-
externe; că atașamentul sau respectul, pe care un individ Îl datorează celorlalte persoane. După E. Durkheim, sentimentele morale au un „caracter deschis”, vizând relațiile interumane din cadrul societății și ele sunt reprezentate prin următoarele: aă spiritul de disciplină, În sensul de conformare a indivizilor la niște reguli prestabilite; bă atașamentul față de grupurile sociale, În sensul de caritate, cooperare etc.; că autonomia voinței, reprezentată prin conformismul liber consimțit al individului. Care este esența sentimentului moral? La această Întrebare, Platon (Republicaă răspunde dikayosiné, adică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor legi morale va duce inevitabil la suferință, la regrete. În mod egal Însă, conformarea la normele morale va Înălța și va Înnobila sufletește persoana umană. Referitor la acțiunile, ideile și conduitele persoanei umane, fiecare va avea permanent opțiunea de a alege Între bine și rău, Între adevăr și minciună, Între moral și imoral, Între
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și cele religioase. Ideile morale Însă, fiind puse sub semnul datoriei, dictată de conștiința morală, nu au nici caracter de subiectivitate și nici de obiectivitate. Ele sunt supuse, așa cum afirmă I. Kant, „imperativului categoric” care, impune datoria, obligativitatea respectării și conformării individului cu acestea. Între cele două categorii de idei se situează ideile filosofice, care au caracterul unor reflecții generale privind esența problemelor, fără a angaja nimic În afara unor atitudini intelectuale care să răspundă marilor probleme ale omului sau ale lumii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vagabondaj, dependența de alcool sau droguri, crize de disperare care pot Împinge la suicid etc. Ideile morale Înnobilează persoana, dându-i o notă de aleasă distincție Între semenii săi. Prin ele, individul se va impune ca model valoric, de referință. Conformarea față de normele morale și ordonarea vieții În conformitate cu acestea răspunde Îndemnului kantian: „Acționează ca și cum maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. Scopul oricărei acțiuni care derivă din ideile morale are caracterul unui imperativ categoric
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se conformeze rigorilor ei absolute. Acestea sunt determinate de factorii sociali, politici și economici. La oraș, individul depinde în totalitate de viața citadină, care i se impune. Modul de supraviețuire este legat obligatoriu de integrarea în structurile sociale instituționalizate, de conformarea la relațiile sociale, de găsirea celor mai potrivite strategii de activitate socială. Lupta pentru existență, competiția profesională, lupta pentru obținerea unui statut social, a unui loc de muncă, a unui venit economic corespunzător, a unei locuințe, lupta pentru a-și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentului este subiectivă, de factură negativă, dominată de satisfacerea imediată a pulsiunilor primare fără controlul conștiinței morale. Acești indivizi sunt înclinați să găsească soluții și justificări ale acțiunilor pe care le întreprind nu prin adoptarea unei relații interpersonale pozitive de conformare la normele de conduită morală, ci printr-o atitudine violent-protestatară, de respingere a normelor de comportament normal statutate de societate și legile morale. Caracteristică pentru sociopați este scăderea simțului moral, precum și incapacitatea acestora de a discerne acțiunile comportamentale proprii în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
structură lirică, aparținători în special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
bunul public. Alții, precum Inglehard (1990), consideră cultura civică un câmp autonom care explică, printre alte lucruri, disponibilitatea de a contribui la producerea bunului public. Depășind dezbaterile privind statutul ontologic al culturii, majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Hechter, 1987). Participarea la acțiunea colectivă ca rezultat al presiunii normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anterioare cu criminalul, deci fără a-l cunoaște, fapta fiind imputabilă doar agresorului; victime provocatoare, doar provoacă, cu intensități diferite de la un caz la altul; victime citatoare, când victima inițiază și participă la actul agresional; victime slabe sub aspect biologic, conformarea executării acțiunii agresionale este rezultatul neputinței biologice de a se împotrivi; victime slabe sub aspect social; Hans von Hentig elaborează următoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente situaționale specifice victimelor în comportamentul lor: victime nevârstnice, psihologia acestora fiind afectată de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școală, caracterizat prin patru trăsături: - forma, structura și aranjarea materiilor pe bază de principii și norme pedagogice stricte; - armonia optimă a părților și elementelor care îl compun; - uniformitatea procedurilor în organizarea și conducerea activităților și experiențelor de învățare și evaluare; - conformarea strictă la reguli și standarde derivate din obiective predefinite și adoptate ca atare de instituția educativă”5. • R.L. Neagley și N.D. Evans: „Curriculum înseamnă toate experiențele planificate riguros pentru a fi furnizate în școală copiilor pentru a atinge scopurile învățării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până la obținerea unei autonomii negociate cu alți actori sociali. Prima este etapa eului trăit: individul caută contacte, dorește afiliere și securitate, manifestă empatie emoțională cu ceilalți. A doua este etapa eului public și e legată de socializare, manifestându-se prin conformarea la normele interne ale grupului (adesea obținută prin recompense și pedepse). Eul colectiv se afirmă prin sentimentul de apartenență, prin efortul cognitiv de internalizare a normelor grupului și distanțarea de alții, prin afirmarea spiritului de „Noi”, diferit de „Alții”. A
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
centrală de prelucrare, imprimantele, terminalele ș.a.) vor fi protejate împotriva accesului fizic neautorizat; b) va exista cel puțin o persoană desemnată să gestioneze sistemul, inclusiv informațiile din acesta; c) dacă există o interfață a rețelei, rețelele atașate vor oferi posibilitățile conformării individuale a identității mașinilor ce solicită accesul de la distanță; d) mediul de exploatare va fi asigurat în concordanță cu documentația mediului de exploatare descrisă în secțiunea a patra a documentației privind profilul protecției. Amenințările posibile se referă la securizarea împotriva
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea la canoanele eseului amplu, ale studiului ori monografiei, cultivând fragmentarul și fulgurația, P. dă despre Lautréamont și despre Creangă două micromonografii sub forma unor eseuri. Despre cel referitor la Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
În acest sens, Balaurul mărilor și Cântecul Lebedei, a căror acțiune e plasată în plin Ev Mediu nordic, respectiv în zorii modernității italiene, atestă pricepere în reconstituirea culorii locale, mai ales printr-un lexic adecvat. Narațiunile sunt însă alterate de conformarea la ideologia socialistă, în cea dintâi, de pildă, prin tenta anticlericală și ateistă. Același tribut îl plătesc și biografiile romanțate ce au în centru pe Vasco da Gama, pe călătorul rus Mikluho Maklai ori pe revoluționarul Toussaint Louverture, limbajul acestora
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
de condiții: o anumită temperatură, hrană, compoziție chimică a aerului etc. Pentru a exista, o societate are nevoie de un anumit grad de integrare a părților, de controlul asupra comportamentelor membrilor săi, încât să se asigure un anumit grad de conformare cu normele sale, bunuri pentru consumul individual și colectiv etc. O întreprindere are nevoie de personal muncitor calificat și motivat pentru a acționa în vederea realizării obiectivelor acesteia, mecanisme de conducere și coordonare a întregii activități, de informații și cunoștințe științifice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sa cu mediul, sistemul trebuie să obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea energiilor interne în vederea realizării scopurilor propuse. • Integrarea părților componente într-un tot armonios. • Latența se referă, pe de o parte, la asigurarea conformării comportamentului actorilor cu modelele sociale elaborate, iar pe de altă parte, la reglementarea tensiunilor interne care provin din relațiile dintre actori. Bronislav Malinowski (1944) consideră că orice organizare socială trebuie să asigure satisfacerea a două grupuri mari de nevoi: nevoi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doar a interdicției incestului, doar 1-2% dintre căsătorii au coincis întâmplător cu cerințele respectivei reguli. Putem conclude deci cu certitudine că, dacă într-o colectivitate de tipul celei simulate, 20% dintre căsătorii sunt în concordanță cu regula respectivă, o asemenea conformare nu se datorează întâmplării, ci acțiunii destul de puternice a normei, dar care este sever limitată de condițiile obiective în care trăiește respectiva colectivitate. O asemenea simulare oferă posibilitatea de a detecta și eficacitatea diferitelor soluții. În cazul citat, există câteva
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
insuficient de bine soluționate în trecut. Dinamica sistemului (figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin perfecționarea codificării activității organizaționale (b) și o insistență crescută asupra fidelității comportamentului față de normele și regulile generale (c). Insistând asupra conformării comportamentului la normele generale, se declanșează mecanisme defensive la fiecare membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile generale (e), fapt ce duce la reducerea dificultăților în relațiile cu clienții (f
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu normele și regulile generale (e), fapt ce duce la reducerea dificultăților în relațiile cu clienții (f). Pe lângă acest circuit intenționat, se declanșează însă și un circuit neintenționat, cu rezultate contrare: mecanismele defensive declanșate de sporirea controlului și ainsistenței asupra conformării (c-d) nu duc numai la creșterea corectitudinii (circuitul intenționat), ci și la sporirea rigidității comportamentului (normele generale se aplică rigid, fără a se ține seama de condițiile particulare), reacție susținută de accentuarea „spiritului de corp” (g) (în fața controlului accentuat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
riscul ca organizația să se afunde într-o stare cronică de rigiditate, în care exigența de control generată de insatisfacția clienților întărește reacția de apărare a membrilor organizației, care ia forma unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Deciziile luate de asemenea instanțe sunt întărite printr-un sistem de recompense și pedepse. În acest caz, decizia individuală este înlocuită cu aplicarea deciziei luate de instanțele legitime. Nivelul de incertitudine tinde să fie scăzut pentru că decizia este înlocuită cu conformarea. Sancțiunea situației în cazul unei decizii inadecvate tinde să fie înlocuită de sancțiunea autorității pentru respectarea/nerespectarea deciziilor luate de aceasta. Autoritatea nu trebuie considerată numai ca exercitare a unei coerciții, ci,după cum argumentează Herbert A. Simon (1977), și ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și tendințe justifică opțiunea pentru părăsirea cadrului tradițional de analiză a structurii de clasă în vederea consacrării unui nou cadru centrat pe procesele individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie cu perseverarea într-o metodologie a stratificării sociale care se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele asociate culturii divertismentului sau culturii relațiilor sociale nu mai sunt integrate într-o matrice de corespondențe univoce cu identitatea de status consacrată și legitimată tradițional. De exemplu, a fi universitar sau a fi inginer nu mai coincide cu o conformare exclusivă la o identitate ocupațională de clasă sau de status social, ci cu practicarea de roluri care, prin chiar această practică, solicită și eventual generează identitatea socială. Conformarea identitară tradițională este înlocuită de o selecție identitară ad-hoc și de o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fi universitar sau a fi inginer nu mai coincide cu o conformare exclusivă la o identitate ocupațională de clasă sau de status social, ci cu practicarea de roluri care, prin chiar această practică, solicită și eventual generează identitatea socială. Conformarea identitară tradițională este înlocuită de o selecție identitară ad-hoc și de o reconstrucție a identităților specializate. Aici pot apărea dispute, conflicte sau mișcări de proporții, menite să traseze frontiere ale individualizării în forma unor noi identități specializate. Aria de consacrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a identității, se declanșează în tranziție o veritabilă revoluție identitară. Iar cea mai propice cale de demonstrare a acestei stări mi se pare a fi evocarea relației dintre identitate și rolurile sociale. În sociologia și antropologia clasică, rolurile sociale vizau conformarea individuală la normele sociale. Fr. Dubet, referindu-se la „programele instituționale” ale primei modernități, remarca modul în care în acea perioadă indivizii erau astfel socializați, încât să se conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului era de a fabrica „personaje sociale ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]