3,203 matches
-
lovitură de stat îndeplinită prin brutalitate și corupțiune, "Romînul" ne cântă că țara s-a esprimat în libertate și voiește revizuirea: Noi zicem că (colegiile I și II) au voit s' afirme că simt trebuința de a se întruni cu confrații lor proprietari din este două colegii, fiindcă cunosc că este între dânșii deplină identitate în idei și interese. Se 'nțelege. La Suceava, unde din 166 de alegători 98 sunt funcționari, interesele celor 68 de alegători independenți și ideile lor sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
clar pentru inteligența redactorilor "Romînului" infamiile comise cu ocazia acestor alegeri; se poate asemenea ca argumentarea noastră să nu fie concludentă pentru a dovedi că Adunările ce se vor convoca sunt legalmente incapabile de-a rezolva cestiunea revizuirii. Catolici fiind confrații, le trebuie un edict al papei, maometani fiind, vor pasaje din Coran. Daca ceea ce noi zicem nu obligă pe "Romînul" de - a - și schimba opinia, ceea ce zice organul d-lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, va fi desigur un adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un edict al papei, maometani fiind, vor pasaje din Coran. Daca ceea ce noi zicem nu obligă pe "Romînul" de - a - și schimba opinia, ceea ce zice organul d-lui Dimitrie Brătianu, fratele ministrului prezident, va fi desigur un adevăr indiscutabil pentru confrați, de vreme ce - la venirea acestui bărbat din Constantinopol - era privit ca unicul ce rămăsese credincios drapelului liberal, unicul care era cheia bolții partidului. Ei bine, d. Dimitrie Brătianu, indignat de candidaturile oficiale, a stigmatizat la Argeș purtarea ministeriului, adecă a frățîne-său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în asemenea împrejurări. Nu noi o zicem; d. Dumitru Brătianu, care fără 'ndoială e un adevărat liberal, proclamat ca atare de "Romînul", este cel ce spune acestea. Pe catolici [î]i convingem cu cuvintele papei, pe maometani cu Coranul. Oare confrații de la "Romînul" nu sunt obligați a da crezare cuvintelor "Națiunii"? Cuvintelor fostului lor prezident de Cameră, fostului prezident de Consiliu, fratelui ilustru al ilustrului Ioan Brătianu? Da, după toată probabilitatea omenească vor da crezare și minune ar fi daca d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mustra, închipuindu-și că mustră pe cine știe cine. Daca n-am avea decât să respingem polemice sterile cari combat idei ce nu noi le-am emis și declarații ce nu noi le-am făcut, n-am avea decât să somăm pe confrații noștri ca să dovedească când și unde am susținut ideile ce ni se atribuie, pentru a face ca discuția să înceteze de la sine, lipsindu-i punctul de controversă, axa împrejurul căreia argumentarea rațională e silită a se învîrti. Dar, pe lângă aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce le-au ridicat de față cu diletantismul administrativ al d-lui C. A. Rosetti. Deja faptul 337 {EminescuOpXIII 338} {EminescuOpXIII 339} că în Țara Românească protestațiile n-au fost atât de energice ca în Moldova trebuia să convingă pe confrații noștri că altele sunt raporturile aci, altele dincolo și că nu se pot regula din topor și după un singur calup. Proprietarii zic cu drept cuvânt că nu li se poate contesta lor, purtătorii ideilor de eliberare a poporului, voința
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interesantă ar fi aceea a unui artist sau scriitor mai în vîrstă care a fost distrus (în opinia sa) de căsnicie și de faptul că aceasta l-a obligat să producă în manieră promiscuă și ieftină poziția sa în legătură cu un confrate mai tînăr pe care îl vede în pragul aceluiași dezastru și pe care se chinuie să-l salveze, să-l scape de primejdie, printr-un act de curajoasă intruziune să-i spargă căsnicia, să-i anihileze soția, să provoace conflict
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
secolul al XVII-lea), Franța (secolul al XVIII-lea), Rusia (secolul al XIX-lea) coincid în aceste trei țări cu momentul în care alfabetizarea includea jumătate din populația masculină (observație fără îndoială valabilă pentru Algeria, Iran, Indochina etc.). Ca și confrații săi, iacobinismul a transformat genealogia sa mediatică în ordin moral și cult civic. Republica este o idee a literelor, masculină adică, urbană, intelectualistă, elitistă, egocentristă, învrăjbită cu corpul și cu Erosul, gustînd ceremoniile și solemnitățile publice, dar respingînd din instinct
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Există în țara noastră și critici contemporani care, cum am auzit, declară că s-a vorbit prea mult de Dostoievski. Să fie și el pe punctul de a trece în vreun „con”? ȘICANE COLEGIALE Cred că fac un serviciu eminentului confrate Nicolae Manolescu, precum și cititorilor săi semnalându-le o eroare sau mai bine zis o nebăgare de seamă, după părerea mea mai puțin neglijabilă decât o crede poate autorul și care s-a, ca să zic așa, strecurat în articolul său despre
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lor mulți alții. Dar de „abuzat”, cum se poate abuza de persoana a treia? De o persoană oarecare, indiferent a câta ar fi, știm prea bine cum se poate „abuza”. Dar de a treia? Încă ceva. La sfârșitul articolului, eminentul confrate scrie: „...Traiectoriile ființelor în lume sunt la fel de neprevizibile ca și traiectoriile stelelor în imensitatea cosmică”. În privința ființelor în lume sunt cu totul de acord cu N. Manolescu. Dar nu pot împărtăși opinia sa în ce privește traiectoriile stelelor în cosmos. Dacă aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în consecință, relația „polemică de idei” - „polemică cu cuvinte”? 5. Care ar fi mijloacele ideale ale polemicii? Cum „se aplică” ele în publicistica noastră literară? * ** 1. Cred că spiritul critic este polemic prin esență, adică „actul critic” (cum le place confraților să spună) presupune, chiar inexplicit sau indirect, cel puțin un germene polemic. Simplul fapt de a afirma o valoare (afirmație de altfel la rândul ei presupusă în simplul fapt de a comenta o operă) înseamnă a asuma virtual disputa și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prea mulțumesc, dar îmi dau și un sentiment de subțirime, nu doar în accepția cea bună, dar și într-o accepție, dacă nu de inconsistență, în tot cazul de lipsă de forță. De obicei, recurgem la acest epitet: „distinsul nostru confrate”. E un eufemism nu totdeauna malițios, poate deseori binevoitor, curtenitor, dar limitativ. Dacă accept calificarea o fac din modestie. Alți cititori ai mei au decelat și o anumită - să-i zic! - violență sau încordare sub aparența mea de nonșalanță (maliție
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din rațiuni cu totul intime, viața mea proprie nu mă mai interesează. Și nu mai mizez pe vreun noroc, nu mă mai tem de vreun ghinion. — Și acum o ultimă frază, stimate Alexandru Paleologu, distins, rasat și de modă veche confrate! — O frază a mea? Memorabilă? — Dacă se poate! — Întâi, frazele memorabile sunt totdeauna involuntare. Nu voiți să fiți o clipă involuntar? — Al doilea: nu-i destul să vrei să spui ceva memorabil, trebuie să te viziteze un anumit demon. Degeaba
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
diferită asupra fiecărei cărți, care Îi depășește individualitatea pentru a se interesa de raporturile pe care le Întreține cu celelalte. Adevăratul cititor trebuie să Încerce să sesizeze aceste raporturi, așa cum bine a Înțeles bibliotecarul lui Musil. Astfel, ca mulți dintre confrații săi, mai mult decât de cărți el e interesat de cărțile despre cărți: Și când eu Îi mai spun Încă ceva și despre un fel de mers al trenurilor care să permită să se stabilească tot felul de conexiuni și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
excesul de lectură a avut drept consecință faptul că l-a privat pe France de originalitate. Tocmai acesta este, În ochii lui Valéry, principalul risc la care lectura Îl supune pe scriitor, subordonându-l celorlalți: Domnilor, preaînvățatul și subtilul dumneavoastră confrate nu a suferit de pe urma acestui mare număr. Avea o minte mai robustă. Ca să se pună la adăpost de această aversiune și de acest vertij statistic, nu a fost nevoit să citească extrem de puțin. În loc să se simtă oprimat, era incitat de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ba chiar mai mult, poate irita, fiind suspectat de nesinceritate sau servilitate.) „Cumpănește În gând cuvântul și În faptă gândul.” (W. Shakespeare) Să nu râdă frunza de sus când cade cea de jos. (Să nu ne bucurăm de necazul unui confrate, ignorând faptul că aceleași vicisitudini care l-au făcut să piardă un drept sau o poziție socială ar putea să ne creeze și nouă, pe neașteptate, aceleași neajunsuri.) „Să nu râdem niciodată de cei nenoriciți;/ Căci cine poate fi sigur
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalității se exprimă În acte mărunte, cotidiene, sau că poate fi dedus din acestea reprezintă astăzi o idee comună. O consemnăm totuși pentru frumusețea exemplului dat de Gabriel Liiceanu În legătură cu unul dintre marii noștri filosofi, Constantin Noica. Filosoful Își Întâmpină confratele, Într-una din zile, cu o cafea pregătită de el Însuși, dar când amândoi o degustă, C. Noica se arată neplăcut surprins, atât de culoarea, cât și de calitatea ei precară. Nedumerit, C. Noica Întrebă: „Eu nu știu cum vă iese vouă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În 1994 la ETH la Zürich (Institutul Tehnologic Federal Elvețian) și În 1997 la RIBA, la Londra (Institutul Regal al Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
diverse. Atitudini critice (1973) își propune o panoramă a criticii contemporane dintr-un unghi personal și relevă un bovarism clasicizant, care pornește de la o ironică relativizare a criteriilor. E o carte interesantă prin atmosferă, unde autorul discută metodele critice ale confraților, arătându-se mult prea îngăduitor cu unii și necruțător cu alții. Opțiunea pentru valorile clasicismului și ale filosofiei se afirmă în Orfeu, bucuria cunoașterii (1976), un elogiu dedicat Eladei, pusă sub semnul unui Orfeu univoc, un Orfeu ce refuză vanitatea
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității confraților olteni. Treptat, ocupându-se de ultimii, I. abandonează uneltele criticului pentru a deveni memorialist. Ipostaza aceasta se regăsește și în De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, aici în alternanță cu aceea de reporter, în maniera lui Geo Bogza, însă
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
Boem, instabil, cu o existență umilă, cețoasă, incoerentă, paradoxală, între avânturi sublime și mizerii indescriptibile - pe care târziu, în Mărturisirile unui anonim (1974), o privea cu sentimente amestecate, între jenă și disimulată mândrie -, omul I. a stârnit mai degrabă compasiunea confraților (Panait Istrati și Tudor Arghezi, în special, l-au ajutat mult), în timp ce poetul I. s-a bucurat de unele aprecieri reconfortante. Cele nouă volume și plachete de versuri apărute într-o jumătate de veac îi reflectă într-o măsură biografia
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
mânuiește un condei satiric de temut, are o vervă eruptivă, sclipitoare, o replică promptă și întotdeauna originală, cărora puțini îndrăzneau să le riposteze. Dar, mai presus de orice, a avut conștiința unicității sale, acel complex genialoid care, bine întreținut de confrați români și străini, nu-l va părăsi până în clipa din urmă. Incomod, iritant și sfidător, a obținut mai greu recunoașterea oficială, forțând-o prin ceea ce devenise de domeniul evidenței - valoarea operei științifice. În 1864 i se încredințează conducerea revistei „Arhiva
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
care ni l-am impus.” Î.m. își propune totodată să fie „o tribună”, un spațiu al spiritului în care scriitorul „să aibă putința de a mărturisi”, subliniind în finalul programului său: „Judecând tragedia situației în care au fost aruncați confrații și frații noștri din țară, credem că apărarea libertății scriitorului și a omului, sub orice formă, e cea dintâi datorie a scriitorului liber.” Publicație exclusiv literară și culturală, Î.m. este în primul rând o revistă de poezie, beneficiind (pentru
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
IONESCU, Stejar (10.IV.1898, Corbu Vechi, j. Brăila - 28.VI.1928, Slănic-Moldova), prozator. O prezență aparte era I. în cercul „Vieții românești” de la Iași. Retras, tăcut, cu un aer visător, tânărul redactor se făcuse iubit printre confrați. Moartea lui absurdă, într-un accident de mașină survenit între Târgu Ocna și Slănic-Moldova, a produs consternare și multă tristețe. După un an, lângă mormântul lui își punea capăt zilelor soția scriitorului, Alexandra. I. a copilărit la Sinaia, unde se
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, București, Editura Univers, 1995, p. 45. • Ibidem, p. 47. • Ibidem, p. 47-48. • Ibidem, p. 48. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. În acest context, aidoma multor producători de idei contemporani, Marx privea cu suspiciune acei confrați care obțineau succese prea spectaculoase, mergând până la a vedea în eșecul de pe lumea aceasta o garanție negativă dar sigură a unei recunoașteri postume 118. Disprețul afișat față de succes coexista cu efortul de a transforma eșecul în refuz deliberat, convingerea superiorității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]