3,086 matches
-
tunzi la Ionel! Îi răspunde tatăl cu bunăvoință. Stani făcea întotdeauna comparații; Neli, apărătorul lui din copilărie la 16-17 ani a ajuns student, făcuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit să fie student, în armată sau la muncă în conjunctura acelor vremuri și în ideea că era aproape major se indigna de pretențiile profesorului. Se duce la frizerul binecunoscut unde își tăia părul de la 2-3 ani care l-a luat ca de obicei, destul de scurt, iar cei trei își mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Bea doar pentru că se prinsese că ăluilalt îi place de ea și vrea s-o scoată din circuit. Ălălalt vroia numai cu Bea, pentru că+i plăcea de ea, și uite așa bunătatea asta de Vero rămânea nefutută doar dintr-o conjunctură nefavorabilă. După care ăla nu a mai apărut la futut. Stătea numai după curul lui Bea, care, culmea, dacă tot și-ar fi dorit o relație, și-ar fi dorit-o cu J.P., care era și mai frumos, și mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
învățător și ziarist, Ai dovedit că ești un vrednic normalist. Acum, când spre a treia „tinerețe” te îndrepți, Depeni amintiri și strănepoți aștepți. D-lui Dumitru Grumăzescu Sunteți un colecționar împătimit, Și om de afaceri iscusit. „Galeriile” sunt, în actuala conjunctură, O oază de frumos și de cultură. Amicului meu, prof. Ion Grigoraș Când în tinerețe-abia intram, Și cu maturitatea cochetam, Ca studenți „boboci” ne-am întâlnit, Și prieteni pe viață-am devenit. Unui prieten și coleg Declar că am un
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
rusești. După vreo două ore, reînhămară caii, încercând fără șanse să ajungă din urmă coloana. Constată necăjit realitatea: era, împreună cu oamenii lui, în singura unitate românească rămasă pe acele meleaguri. Pe drum, nu putu să nu observe că indiferent de conjunctură, apăreau tot felul de oameni. Cei obișnuți cu furtul în vreme de pace, se arătau când nu te așteptai și-n vreme de război, chiar dacă ar fi trebuit să-i preocupe altceva, dacă-i considerai normali, evident. Nu se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
să nu?" spunea același interlocutor. La polul opus, femeile consideră divinația un "har", "dar", "dar moștenit", "capacitate paranormală" și mai puțin rezultatul unei căutări, al documentării sau al unui îndelung exercițiu. El survine direct, fie pe cale ereditară, fie datorită unor conjuncturi deosebite: boală ("după ce m-am însănătoșit, am văzut că știu să pot ghici"; "după ce am fost "vândută pe geam" și mi-au schimbat numele m-am însănătoșit și am avut darul vederii, al ghicitului"); moartea unui membru al familiei (B.P.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și discursului comun (interacțiune simbolică cotidiană); funcțiile limbajului semnificator; mijloacele de manipulare a conștiinței colective; • Contextul actului mincinos (CÎND și UNDE?), luînd în seamă: domeniile particulare și sociale de manifestare ale minciunii (relații de familie, profesionale, de clasă, etnice) și conjuncturile specifice în care se manifestă; palierele timpului în care se minte (istoric, ciclic, imediat); orizonturile temporalității etnice (cascadă, fluviu, havuz); mijloacele de transmitere a mesajului mistificator (PE CE CANAL?): naturale, artificiale, mixte; mijloacele de resemnificare (CU CE ZGOMOT?): individuale și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să le fi Îndreptat atenția (chiar fără să bage de seamă deriva) către limbajul colocvial și să-i fi contaminat treptat de valorile lui funcționale. Starea de fapt Evocarea este un comportament pe care-l manifestăm doar În Împrejurări și conjuncturi aparte, În care sîntem cuprinși de o stare emoțională deosebit de intensă. El este prilejuit de momentele În care, nu se știe din ce pricină, ne amintim singuri Întîmplări și evenimente la care am vrea să-i asociem și pe alții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
primele de acest gen la noi, ale lui Lovinescu despre opoziția polemică-pamflet, la definirile poetice argheziene despre polemică și pamflet, cu o percepție intuitivă asupra naturii lor consubstanțiale; mai departe la Iorga, în dubla ipostază de practician și teoretician de conjunctură al polemicii de idei sau, bunăoară, mai apoape de noi, într-o vreme de coerciție spirituală și, implicit, de nostalgie a polemicii literare autentice, la Al. Paleologu, O. Paler sau Al. George acesta din urmă cel mai pertinent și aplicat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e impresionantă această consecvență în susținerea, dar și aplicarea propriilor standarde etice, dacă ne gândim la vârsta pe care o avea poetul când le-a formulat pentru prima dată și la faptul că n-a abdicat de la ele decât atunci când conjunctura politică a devenit nefastă pentru polemica autentică 115. Corespondența cu Aretie Panaitescu este un prim exercițiu polemic, de contra-argumentare și, totodată, o "pledoarie pentru sine a unui neînțeles"(B. Cioculescu), ambele ipostaze conturând cu precizie trăsăturile caracteriale de luptător nativ
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu atât mai mult cu cât teoria, în domeniul literalului și a literarului, ne oferă, astăzi, un instrumentar atât de tentant. Una dintre explicații ar fi că gazetăria, prin pragmatismul său imediat, prin perisabilul informației, prin dependența de eveniment și conjunctură, a fost, în repetate rânduri, descalificată de înșiși cei care au ridicat-o la rang de artă în perioada prespecializării ei, când a erupt, deopotrivă, civilizatoare și mesianică, războinică, patetică și trivială, comică și culturalistă, ideologică, politizată și poetizată. La
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în el, modernul și tradiționalul sunt opozabile tocmai prin natura lor complementară. Operația de reconstituire a cadrului disputei este necesară, pentru înțelegerea motivației fiecărui discurs în parte și, implicit, a actului polemic global. Astfel, avem, din start, în afara oricărei alte conjuncturi evenimențiale, două tipuri umane, aflate la o distanță considerabilă unul de celălalt, doi locutori aparținând, în primul rând mental, unor lumi situate la antipod: o lume rațională, instituționalizată, ordonabilă, dependentă de temporal și deci reglementată de principii oricând susceptibile de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei alte povești despre un îndelung și alienant "somn al dialogului". 7.2. Strategie și artă în pamfletul polemic. Ipoteza de la care plecăm, în cercetarea polemicii antiiorghiste, este aceea că opoziția argheziană, deși se întemeiază într-un context și o conjunctură evenimențială date și vizează un adversar concret, identificabil prin nume, statut etc., nu are un caracter dialectic și demonstrativ, nesupunându-se rigorilor raționamentului ad rem. Dimpotrivă, argumentul ad hominem, precum și raționamentul prin ficțiune sunt tehnici de prim rang ale lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
valide pentru toată publicistica polemică argheziană, chiar cu riscul de a reitera unele idei anterior afirmate. Căutând să identificăm registrul predilect al polemicii antiiorghiste, am constatat o dublă oscilație: inter și intradiscursivă. Dacă prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de la sud de Carpați, eforturile politice ale Coroanei maghiare și cele spirituale ale Papalității nu au putut Încorpora nici statal și nici religios pe români. Petru Mușatinul (13751391), preocupat să asigure țării sale o poziție recunoscută și Încurajat de o conjunctură favorabilă ( după moartea lui Ludovic I uniunea dinastică polono - maghiară se destrămase), el va alege alianța poloneză ca o contrapondere pentru tendințele agresive ale regilor maghiari. La 26 sept. 1387 se inaugura tradiția prestării jurământului omagial regelui polonez, cu aprobarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
MODERN (1859) La Începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, Întemeiat pe ideologia daco românismului care să-i includă pe toți românii, dar a fost silită, curând, să accepte că Înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externă. Treptat : s-a conturat „politica pașilor mărunți”, a fost Înlocuită ideea sprijinului extern cu doctrina ”prin noi Înșine„ a apărut practica punerii marilor puteri În fața faptului Împlinit, Unirea și independența continuau să fie obiectivele majore ale Întregii mișcări. Marile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
politice, erau factorii decisivi ai puterii. Monarhia a asigurat un anumit echilibru politic intern, iar partidele au susținut procesul de modernizare. Proiectul de desăvârșire a statului era abordat cu prudență de cei aflați la putere, obligați să țină cont de conjunctura politică externă. S-au conturat doctrinele politice „ prin noi Înșine” susținută de liberali și ” politica porților deschise” sau „ politica pașilor mărunți” susținută de conservatori exprimând căile diferite prin care cele două partide vedeau realizat progresul țării. Bazele unei economii naționale
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
reînnoit de mai multe ori În 1892, 1902, 1912. Acesta a fost cel mai important act de politică externă al României. Nu era o soluție politică adaptată intereselor românești Într-o perspectivă Îndelungată; era o alternativă temporară, potrivită unei anumite conjuncturi internaționale. tensiunile dintre Austro-Ungaria și România În legătură cu navigația pe Dunăre și situația românilor aflați sub administrație maghiară după 1867, reprezenta un serios obstacol. De tratat știau doar Carol I și I.C.Brătianu. relațiile cu Austro-Ungaria au continuat să se Înrăutățească
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
noiembrie 1918, Puterile Centrale au fost Înfrânte. În cadrul Congresului de pace de la Paris ( 1919-1920), a triumfat principiul naționalităților. MAREA UNIRE DIN 1918 Realizarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acțiunii Românilor În conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial, când dispăreau de pe harta Europei Imperiul Țarist și cel AustroUngar. Unirea cu Regatul României a acestor teritorii a fost posibilă În contextul afirmării pe plan internațional a principiului autodeterminării și a celui al naționalităților
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
întregime în calcul dezincarnare logocentrică a cărnii senzoriale a vizibilului. Despărțirea de corp nu înseamnă și renunțarea la sens? Nu că sensul trebuie obligatoriu exprimat printr-o conștiință sau o intenție, dar el pare legat de o singularitate, acea improbabilă conjunctură de gene care este individul viu. În imaginea de artă, să spunem în portret sau autoportret, exista frisonul legat de imprevizibila apariție a unui seamăn care nu seamănă cu niciun altul. Acest patos al primei dăți era ceea ce avea în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
difuzarea ideilor privind noul management public. În practică se mențin mari decalaje între țări. În Anglia, reforma administrativă a fost marcantă în timpul guvernării Thatcher (după ce, încă din 1976, Fondul Monetar Internațional avertizase guvernul britanic că trebuie să-și reducă cheltuielile...). Conjunctura propice, leadership-ul politic și ideile clare cu privire la ce era de făcut, au dus la schimbări ale fiscalității, ale puterii sindicale, ale funcției publice refractare la schimbare. În Italia, Tratatul de la Maastricht a jucat rol hotărâtor în reforma administrativă, prin sancțiunile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
obiective strategice bine definite sau dacă sunt mai degrabă ...imprevizibile. El a aflat că motivele reformelor sunt de ordin politic, economic, administrativ, tehnic sau cultural, că ele variază ca importanță și intensitate în funcție de contexte și de posibilități 90, că există conjuncturi politice sau economice în care au loc scandaluri politico-administrative ce agravează criza de încredere a populației și discreditează acțiunea publică etc. Cauzele imediate ale reformelor (situația economică degradată, sistemul politico-administrativ corupt "până în măduva oaselor", "încremenirea în proiect", deprinderile proaste ale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
anexarea Olteniei și a Banatului de către Imperiul habsburgic; 1739 Pacea de la Belgrad stabilea retrocedarea Olteniei către Țara Românească, Banatul rămânând la habsburgi; 1775 Bucovina a fost anexată de Austria; 1812 Pacea de la București stabilea anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Această conjunctură a oferit elitelor românești posibilitatea să acționeze pentru modificarea statutului internațional al Principatelor, având ca fundal proiecția statului modern român. b. Caracteristicile regimului fanariot ( 1711 / 1716 1821 ) -Sec. XVIII românesc a fost cunoscut și sub numele de secolul fanariot (1711
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și realizări -La începutul epocii moderne, elita românească a conceput proiectul unui stat național independent, întemeiat pe ideologia “daco-românismului”, care să-i includă pe toți românii. În scurt timp a fost silită să accepte că înfăptuirea acestui proiect depindea de conjunctura internațională. -Treptat s-au conturat o serie de politici și doctrine: o politica “pașilor mărunți“; o doctrina “prin noi înșine“; o practica punerii marilor puteri în fața “faptului împlinit”; După 1859 unirea trebuia consolidată și erau necesare reforme care să aducă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
publice, inclusiv a unor transferuri, de care se bucură În mod diferențiat și nedeterminat toți cetățenii unui stat (foști, actuali și 3 Filip Gh., Finanțe, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 203 4 Idem 13 viitori contribuabili), precum și pentru influențarea conjuncturii economice”5. Sunt avute, astfel, În vedere o multitudine de aspecte ale impozitului Între care și unele trăsături, inclusiv rolul ce revine acestuia fără a se reliefa Însă conținutul său economic ca element esențial. Or, tocmai prin prisma conținutului lor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 129 Onofrei M., Impactul politicilor financiare asupra societății, Ed. Economică, București, 2000, p. 59 135 Un alt factor general cu impact major asupra proporțiilor fiscalității se dovedește a fi conjunctura economică, deoarece aceasta afectează mărimea veniturilor financiare, ca urmare a influențelor exercitate asupra randamentelor impozitelor. Sub acest aspect, se constată că gradul de sensibilitate a randamentului financiar-fiscal față de conjunctura economică poate fi determinat de doi factori specifici 130: materia impozabilă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]