9,415 matches
-
d. H= coeficient de disipare, este numeric egal cu puterea disipata de corpul termistorului la o diferență de temperatură între corpul termistorului și mediul înconjurător egală cu 1K. Coeficientul de disipare se xeprimă de regulă în mW/K e. τ= constantă de timp este numeric egală cu timpul după care temperatura corpului de lucru a termistorului la răcirea lui liberă se micșorează cu 63%. Constantă de timp se exprimă în secunde și valoarea ei depinde de proprietățile mediului exterior. Pentru diferite
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
înconjurător egală cu 1K. Coeficientul de disipare se xeprimă de regulă în mW/K e. τ= constantă de timp este numeric egală cu timpul după care temperatura corpului de lucru a termistorului la răcirea lui liberă se micșorează cu 63%. Constantă de timp se exprimă în secunde și valoarea ei depinde de proprietățile mediului exterior. Pentru diferite tipuri de termistori constantă de timp în aer este cuprinsă între 0,5 și 140s. 3. CONSTRUCȚIA TERMISTORULUI. Corpul termistorului poate avea diferite forme
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
numeric egală cu timpul după care temperatura corpului de lucru a termistorului la răcirea lui liberă se micșorează cu 63%. Constantă de timp se exprimă în secunde și valoarea ei depinde de proprietățile mediului exterior. Pentru diferite tipuri de termistori constantă de timp în aer este cuprinsă între 0,5 și 140s. 3. CONSTRUCȚIA TERMISTORULUI. Corpul termistorului poate avea diferite forme sau dimensiuni în funcție de destinație. Cel mai des se utilizează termistori de forma cilindrica, tubulara, tabletă,fir,etc. Părțile componente ale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
ermetic și mai ales confundarea lui cu însuși destinul poeziei noastre”, și Ideea de patrie, unde poezia patriotică este văzută ca „o permanență de bază a liricii noastre”. O atare poziție este mai clar asumată în „încercarea de sinteză” intitulată Constante poetice în lirica actuală, din volumul Istorie literară și poezie. Identificând în literatura contemporană o „poezie a poeticii” și un lirism de „substanță tragică”, criticul le opune amândurora o poezie de filiație patriotică și/sau tradiționalistă (reprezentată de Zaharia Stancu
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
afară de accent” și care, „născut la răscruce de drumuri”, încearcă să transmită starea de încordare și deziluzie ce însoțește o existență aflată într-un veșnic provizorat. Fiul risipitor și Turnul Babel pe Main (1995) prezintă trăsături ce vor deveni o constantă a poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e studiată, pentru prima dată, și „sub dictatură” - Orizont închis (2000). O constantă a metodei de cercetare a lui Z. se dovedește aceea a arcului peste timp în tratarea subiectelor preferate, ciclicitatea presupunând întotdeauna o depășire semnificativă a precedentului stadiu de investigare. Același caracter de contribuție științifică riguroasă îl au și studiile, articolele
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel mai grozav a fost să întâlnesc omenia din oameni” (interviu cu Al. Zub), CRC, 1991, 2; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, Iași, 1993, 201-209; Pavel Chihaia, O constantă contemporană: Al. Zub, RL, 1994, 17; Mircea Anghelescu, Timpul eminescian, LCF, 1994, 28; Al. Dobrescu, Tânărul Alexandru Zub, CL, 1994, 11-12; Alexandru Zub: un personaj și o cultură de tip eroic, CL, 1994, 11-12 (semnează Florin Cântec, Florea Ioncioaia, Lucian
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
aici credem că ar trebui să vedem cel puțin două elemente cultice: mai întâi, obligativitatea imaginii interzise a divinității, potrivit canoanelor artistic-spirituale (A. Besançon, 1996, p. 36, precizează, cu exemplificări din panteonul grec: Corpul zeilor posedă, prin natura sa, o constantă de frumusețe și de glorie ... El poate să devină invizibil pentru oameni ... Ascunzându-se de ochii muritori, el îi protejează. Fiindcă pentru greci, ca și în Biblie, a-i vedea pe zei în față poate fi mortal); în al doilea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
istoria literaturii române. Înzestrat pentru cariera didactică, S. a elaborat numeroase manuale școlare, considerate printre cele mai bune din vremea aceea, revenindu-i meritul de a fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
o parte, există o diversitate de rețete literare și de genuri, iar pe de alta, privită în ansamblu, producția lui este extrem de unitară, crescând pe solul unor teme și obsesii modelante. Cel dintâi volum, Singur printre poeți, îi afirmă o constantă a gândirii creatoare, preocuparea pentru „starea poeziei”, ca și pentru deja-creat în totalitate. Poezia care a urmat poate fi definită drept cumulativă și de înclinare hermeneutică. Cumulativă, în măsura în care recitește, citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
două numere din acumulatoarele A1 și A2 trebuia stabilită manual o cale de date între A1 și A2. Introducerea datelor se făcea prin cartele perforate. Calculatorul mai cuprindea niște memorii speciale, numite tabele de funcții, utilizate pentru stocarea tabelelor și constantelor. Rezultatele se obțineau fie pe cartele perforate, fie la mașina electrică de scris. Datele și programele erau stocate separat. ENIAC a fost terminat după război (1946) și a funcționat până în 1955. Proiectanții ENIAC-ului au continuat separat să realizeze 2
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
sarcina acumulată pe capacitate scade în timp, prin descărcarea acesteia, informația se va pierde dacă nu se reface periodic. Astfel, este necesară o operație de reîmprospătare a informației. Această operație de reîmprospătare (refresh) a memoriei RAM dinamic, depinde de valoarea constantei RC a circuitului, (uzual de 1...2 milisecunde, cu C de ordinul fracțiunilor de picofarad) și depinde de tipul de memorie utilizat. Fig. 6.10. Celula de memorie RAM dinamic și forma de undă a tensiunii pe condensatorul de memorare
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
de E. Bleuler. Aspecte psihopatologice Majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște, din punct de vedere psihopatologic, existența a două grupe principale de tulburări, cu valoare simptomatică, în sfera schizofreniei: simptomele esențiale, constante, și simptomele inconstante. 1) Simptomele esențiale, constante: a) Disociația intrapsihică, ce constă în pierderea armoniei și a continuității oricărei activități psihice în toate domeniile (gândire, limbaj, afectivitate, voință, tendințe, comportament) și care se manifestă prin următoarele: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau explozivă, stereotipă sau automată, ludică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abrupt întrerupt prin cădere în emoție romantică se regăsește în Livada viselor (1986), roman al unor întâmplări neobișnuite, în care, de pildă, mireasa își scoate ciorapii ca să adune în ei „darul” și apoi fuge cu adevăratul ales. Pitorescul rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
incompatibilitate este impusă de teoria einsteiniană a relativității. La data când s-a dat publicității „paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen”, teoria relativității avea un prestigiu imens. Ea rezistase tuturor testelor experimentale și părea de necontrazis. Problema pe care o ridica experimentul Einstein-Podolsky-Rosen era constanta c: viteza-limită de deplasare în Univers, cea a fotonului, estimată la 300 000 km/s. Or, în experimentul Einstein-Podolsky-Rosen aceasta ar fi cu mult depășită. Viteza semnalului care circulă între cele două particule ar fi superioară vitezei luminii, ceea ce ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
manieră diferită - ceea ce a funcționat a fost mai ales pericolul foamei. Absența victimelor este pozitivă, dar ea nu diminua dificultatea procurării alimentelor, nici frica subiacentă. În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către istorici 9. Era însă o constantă în universul penitenciar comunist, așa cum putem desprinde din numeroasele mărturii ale unor foști deținuți politici. Acest detaliu a permis avansarea ipotezei că între domeniul lagărelor de concentrare și cel al societății libere diferența, deși considerabilă, nu era așa de mare10
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cineva ar face un experiment asociativ verbal, dând ca stimul cuvântul comunism, fără îndoială că în mod covârșitor ca frecvență primele două cuvinte ar fi foame și frig. Foame, mai întâi, o realitate care s-a structurat lent, devenind o constantă, sfârșind dramatic, și frig, o realitate devansând-o pe prima în anii nefericiți 1984-1985. Foamea și frigul existau ca două mari amenințări biologice, locuind obsesiv în mințile românilor. Ele au produs schimbări grotești în ierarhia profesională și cea a reușitei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cuvântul înger a fost acceptat pentru prima oară într-o poezie de Nichita Stănescu. Funcționând ca precedent, cuvântul a putut fi utilizat, cu măsură, și de ceilalți poeți, eventual după „negocieri” cu cenzura. Însă listele de cuvinte au fost o constantă - ele au funcționat și sub al doilea tip de cenzură. Un document de „uz intern” al CCES din 1982, pe care am avut șansa să-l pot răsfoi câteva ore, reinventaria domeniile de autoritate a cenzurii desființate, practic, întregul domeniu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întreprinderii). „Pe de o parte ne era frică șavea să recunoască un muncitor brașovean la 15 ani după evenimente, n.n.ț. Pe de altă parte, am avut și curaj.” (Oprea și Olaru, 2002, p. 27) Probabil că aceasta a fost constanta manifestației, un amestec de frică și curaj, în care însă frica a fost, în cele din urmă, dominată de curaj și controlată de voință. Faptul că era vorba despre un protest colectiv, și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ochii noștri, prin presupuse cauze declanșatoare ce ne sunt invizibile. Teoria pune așadar într-o relație cauzală abstractă evenimente și fapte ce nu pot fi și „dovedite” strict prin probe palpabile. Europa a iubit întotdeauna misterele, iar legendele sunt o constantă a istoriei Occidentului de la Evul Mediu încoace- dar și grecii au fost mari creatori de legende. Vracii, vrăjitoarele, francmasonii, comuniștii, serviciile secrete sau teoreticienii conspirațiilor, deși pornesc de la interese uneori diametral opuse, au aceeași concepție privind unele evenimente singulare: o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rămâne la Timișoara, unde devine profesor la o școală generală (1980-1989); din 1990 este redactor la revista „Orizont” și din 1991 cadru didactic la Universitatea de Vest. Își ia doctoratul în 1997 cu teza Influența orientală în proza românească interbelică. Constante culturale și poetice, publicată în 1998 sub titlul Tentația Orientului. A beneficiat de burse de studiu la Heidelberg (1990), Strasbourg (1993) și Stuttgart (2002-2003). Debutează cu versuri în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1972), și editorial cu volumul Povestiri cu strada
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Panu pentru a-l transforma într-un polemist contradictoriu, nu totdeauna sigur de temeinicia preferințelor sale, și într-un precursor al literaturii sociale; își pune întrebări ucronice (de ce un antijunimist ca Al. Macedonski nu se întâlnește cu „Contemporanul”?), vorbește de „constante ale literaturii socialiste românești” (care sunt, în opinia lui, folclorul, tradiția revoluționară de la 1848, respectul față de marile valori din a doua jumătate a secolului al XIX-lea), încercând să-și susțină părerile cu citate din Karl Marx, dar și din
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
determină un grad ridicat de subiectivitate a răspunsurilor oferite de subiect. Testele de personalitate se împart în trei mari categorii: a) teste obiective de personalitate - apelează la sarcini concrete, iar ipoteza care stă la baza lor consideră că stilul persoanei (constanta comportamentului) se manifestă cu elemente comune într‑o mare varietate de activități; câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de teste obiective de personalitate ar fi: - teste de asociație verbală; - teste pe bază de probe perceptive; - teste de apreciere a umorului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tridimensional are la bază analiza polisenzorială a informațiilor primite de la receptori multipli și diferiți. • Memoria nevăzătorului are anumite particularități, deoarece ea trebuie să ofere o serie de informații absolut necesare orientării acestuia în spațiu - topografia locului, a reperelor tactile, auditive, constanta direcțiilor, a numărului de pași sau de scări, a numărului de stații până la coborâre etc. -, adică o permanentă solicitare în situații în care omul cu vedere normală nu face apel la memorie, ele constituindu‑se în acțiuni stereotipe, automatizate. • Gândirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
etc.); b) antrenarea reacției de orientare - reflexul de orientare spontană și condiționată: - exerciții de fixare spontană a unor obiecte care se impun prin mărime, culoare, formă, semnificație etc.; - exerciții de discriminare figură‑fond cu ajutorul unor desene specifice; - exerciții pentru formarea constantelor perceptive; c) localizarea vizuală a unui obiect în plan delimitat; d) structurarea spațială și localizarea vizuală a obiectelor în spațiu; e) explorarea analitico‑sintetică a obiectelor și imaginilor grafice; f) percepția și discriminarea formelor și culorilor în diverse circumstanțe; g
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]