2,265 matches
-
în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Explotrans Min" - S.R.L. Motru, în calitate de concesionar. Articolul 10 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea lignitului din perimetrul Armeniș Nord, județul Caraș-Severin, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Popmic Construct" - S.R.L. Caransebeș, în calitate de concesionar. Articolul 11 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea gipsului din perimetrul Păniceni - Leghia, județul Cluj, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Lafarge Arcom Gips" - S.A. București, în calitate de concesionar. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176738_a_178067]
-
în funcție de caracteristicile socio-demografice a indivizilor? Prezentarea unor teorii în structura capitolul al doilea vizează să ofere un posibil răspuns. Noțiunea de "gust" a fost dezvoltată foarte puțin în teoriile sociologice ale modei, în anul 1968 Herbert Blumer apelând la acest construct pentru a-și exemplifica teoria selecției colective. Totuși, așa cum voi arăta în capitolul al doilea, Herbert Blumer își particularizează teoria, insistând mai mult asupra mecanismelor de formare a gustului decât asupra originii conceptului. În aceeași perioadă, sociologia franceză combătea ideea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aspectele dinamice ale acestora, în termenii antropologului Ralph Linton (1936), prin rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autorii se întreabă dacă indivizii percep hainele ca fiind corelate psihologic cu sinele sau nu și propun un nou concept explicativ al relației sine-îmbrăcăminte, denumit "proximitatea hainelor în evaluarea sinelui" (proximity of clothing to self). Pentru a stabili indicatorii acestui construct, Suzanne Sontag și Jean Schlater (idem, 2) au adresat un chestionar către 148 de gospodări. Criteriile de selecție a lotului au fost: toți membrii familiei să locuiască împreună și să aibă cel puțin un copil cu vârsta cuprinsă între 5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
definească conceptele relevante în explicarea modei și a manifestărilor acestui fenomen la nivel social și individual. A delimita o arie conceptuală doar în jurul termenilor de "modă", "teribilism", "stil vestimentar" și "cod vestimentar" înseamnă a restrânge domeniul de analiză. În afară de aceste constructe teoretice, am argumentat că ar merita să fie cercetate conceptele de "gust", "înfățișare" și "manieră", istoria semantică a acestora reliefând alte surse de legitimare a cercetării științifice a modei, cum ar fi studiul manierelor inițiat în sociologie de Norbert Elias
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
indivizii la alarme false, dar sensibilitatea anxioasă îi determină în același timp să-și facă griji pentru senzațiile experimentate. Prin urmare, sensibilitatea anxioasă va fi mult mai apropiată de tulburarea de panică și de agorafobie decît de alte tulburări anxioase. Constructul de sensibilitate anxioasă diferă de alte abordări ale direcțiilor cognitive în problemele de anxietate prin anumite ipoteze specifice, potrivit cărora sensibilitatea anxioasă este o trăsătură diferită din punct de vedere conceptual și empiric de anxietatea ca trăsătură de personalitate (vezi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au descoperit o incidență mult crescută a fobiei sociale generalizate (26,4%), dar nu și forma nongeneralizată, la rudele pacienților clinici cu fobie socială generalizată în comparație cu rudele grupului de control (2,7%). Kagan și colaboratorii săi (1988) au identificat un construct temperamental, pe care îl menționează ca inhibiție comportamentală (IC) la elemente nefamiliare, sugerînd că reprezintă o bază biologică presupusă pentru comportamentul timid. De asemenea, au descoperit într-un studiu longitudinal că timiditatea extremă (definită ca inhibiție în situațiile sociale) la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de tulburare fobică în copilărie decît copiii neinhibați. De asemenea, există o probabilitate mai mare ca aceștia să aibă părinți cu fobie socială, mai ales dacă copilul manifestă IC în asociere cu multiple tulburări anxioase (Knowles et al., 1995). Definițiile constructului de IC au cuprins atît noutatea socială, cît și cea nonsocială. Dovezile preliminare sugerează că IC ca răspuns la noutatea socială poate fi legată mai degrabă de fobia socială apărută mai tîrziu, dar același studiu nu a reușit să găsească
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
demnă de încredere (Chorpita et al., 1997). Alte chestionare evaluează criteriile de diagnostic ale TAG (Generalized Anxiety Disorder Questionnaire; Roemer et al., 1995), conținutul preocupărilor (de exemplu, Worry Domains Questionnaire; Tallis et al., 1992; Anxious Thoughts Inventory; Wells, 1994) sau constructe teoretice despre care se consideră că ar contribui la evoluția sau menținerea tulburării (de exemplu, Intolerance of Uncertainty and Why Worry Questionnaires; Freeston et al., 1994, 1996a). Comorbiditatea Problema unui grad ridicat de comorbiditate cu alte tulburări anxioase și depresive
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
plus, conform Rapee et al. (1988), 79% dintre pacienții cu un diagnostic primar de TAG au declarat că manifestă cel puțin o temere de intensitate moderată, iar 61% au afirmat că uneori evită cel puțin o situație socială. Validitatea de construct a diagnosticului Validitatea de construct a TAG a fost contestată din mai multe perspective, în afară de strînsa ei legătură cu tulburarea depresivă majoră. De exemplu, înainte de apariția DSM-IV, studiile asupra validității diagnosticului de TAG s-au dovedit nesatisfăcătoare. Corelarea relativ defectuoasă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1988), 79% dintre pacienții cu un diagnostic primar de TAG au declarat că manifestă cel puțin o temere de intensitate moderată, iar 61% au afirmat că uneori evită cel puțin o situație socială. Validitatea de construct a diagnosticului Validitatea de construct a TAG a fost contestată din mai multe perspective, în afară de strînsa ei legătură cu tulburarea depresivă majoră. De exemplu, înainte de apariția DSM-IV, studiile asupra validității diagnosticului de TAG s-au dovedit nesatisfăcătoare. Corelarea relativ defectuoasă a evaluărilor din cadrul studiilor anterioare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
neliniștii sau de durata anxietății și a simptomelor asociate (care varia de la o lună la șase luni). Singurul grup care s-a diferențiat a fost cel care nu a întrunit cele șase simptome asociate cerute. Acești autori contestă validitatea de construct a criteriilor de diagnostic DSM-III-R pentru TAG. De asemenea, nici simptomele somatice asociate nu întrunesc specificitatea necesară diagnosticului. Brown și colaboratorii săi (1995) au afirmat că, deși majoritatea pacienților dintr-un grup diagnosticat cu TAG manifestă trei din cele șase
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
criteriile de diagnostic pentru TAG (Sanderson și Wetzler, 1991), fapt care sugerează că, deși simptomele anxietății generalizate sînt comune și altor tulburări anxioase, ele nu sînt sinonime cu sindromul TAG. Există însă și argumente care susțin validitatea TAG drept un construct independent de diagnoză. O evaluare a factorilor genetici și de mediu specifici și comuni pentru TAG și tulburarea de panică, efectuată pe o populație de perechi gemelare masculin-masculin, a indicat o predispoziție genetică specifică tulburării de panică, sugerînd că cele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Brown și colaboratorilor săi (1993), deși o mare parte dintre pacienții cu TOC manifestau simptome de neliniște, grupurile de pacienți cu TOC, respectiv TAG puteau fi diagnosticate diferențiat prin interviul clinic. În cele din urmă, un studiu asupra validității de construct a diagnozelor din sfera tulburărilor anxioase și depresive a arătat că pacienții diagnosticați cu TAG au un punctaj unic al profilului, conform mai multor modalități de autoevaluare, iar acest profil diferențiază în mod semnificativ pacienții cu TAG de alte grupuri
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al TAG, în care rolul principal este ocupat de conceptul de intoleranță la incertitudine, care contribuie la apariția întrebărilor de tipul oare ce s-ar întîmpla dacă..., specifice acestor pacienți. În sprijinul ipotezei vine și legătura stabilită anterior între acest construct și îngrijorare. Un studiu experimental care își propunea să manipuleze nivelurile de intoleranță la incertitudine în cadrul unui grup non-clinic a indicat că nivelurile mai ridicate de intoleranță la îngrijorare au generat amplificarea grijilor (Ladouceur et al., 2000b). În al doilea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
devenit atît de copleșitoare, încît îi este imposibil să-și imagineze o viață lungă și fericită în viitor. Deși DSM-IV include evitarea activă și paralizia emoțională în același grup de simptome, există din ce în ce mai multe argumente care arată că acestea sînt constructe distincte (Foa et al., 1995b). De asemenea, acești autori au emis ipoteza că simptomele de anestezie emoțională au un rol esențial în diagnosticarea SSPT, diferențiindu-l de alte reacții psihologice față de o traumă, mai comune, dar fără un caracter patologic
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
avea s? spun? Dilthey. Socialul este finit ?i infinit, este compus din elemente simple ?i din componente complexe. Aici exist? determinare cauzal?, constr�ngeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc cu necesitate, dar ele s�nt constructe istorice ?i cotidiene ale oamenilor. Asemenea caracteristici ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interesează. Ar mai fi de observat că pentru Douglas Kellner postmodernismul nu este decît o "vocabulă sonoră". El denunță folosirea abuzivă a termenului în cîmpul studiilor culturale și contemplă cu detașare "carnavalul postmodern". Discursul postmodern n-ar fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a vedea ce oferă înțelegere și modalități de interpretare, ce concentrează atenția asupra unor fenomene specifice, asupra unor conexiuni sau asupra sistemului social în întregul său. Teoria post-structuralistă ne-a ajutat să conștientizăm faptul că toate teoriile sînt în fond constructe, produse generate de discursuri sociale specifice, practici și instituții și, ca urmare, ele nu-și depășesc limitele domeniului lor social. Acele teorii tradiționale care pretind că oferă o fundamentare a adevărului sau cunoașterea universală, dincolo de condițiile sociale, sau o metateorie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o singură definiție a postmodernității ca epocă istorică, sau a postmodernismului în arte. Aceste discursuri sînt ele însele contestate, intrînd în conflict cu opiniile unor teoreticieni care încearcă să-și impună propriile definiții ale conceptului. Așadar, discursul postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru a interpreta o familie de fenomene, artefacte sau practici. Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci istorice a postmodernității, fie ca postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
derivă termenul de "postmodernism". Însă care anume fenomene, practici, artefacte etc. sînt considerate "postmoderne" depinde de discursul teoretic care le numește "postmoderne" pe unele și nu pe altele. În consecință, familia de concepte legate de "postmodern" este formată din simple constructe abstracte destinate să realizeze anumite sarcini interpretative sau explicatorii, nefiind, în nici un caz, termeni transparenți care să reflecte, pur și simplu, starea de lucruri existentă 43. Așadar, cînd abordăm discursul postmodernist, operăm la nivelul teoriei și discursului, nivel la care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate fi ea însăși contestată, într-un discurs politic construit pe baze sociale și politice. Rambo se dovedește astfel un construct cultural polisemantic care poate fi folosit de participanții aflați în tabere opuse ale luptei sau disputei politice. Așa se face că Rambo a devenit o figură extrem de contestată în iconografia și discursul cultural și politic din Statele Unite. Pe de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
existente. În plus, critica culturală de nuanță radicală ar trebui să se intereseze de acele variante utopice, de acele proiecții care înfățișează o lume mai bună (Bloch, 1986). Continuînd pe linia acestui argument, se poate afirma că de vreme ce ideologia conține constructe retorice ce încearcă să convingă și să influențeze, acestea au, fără îndoială, o doză relativă de rezonanță și atracție și adesea conțin promisiuni sau momente de eliberare, de emancipare. Identificarea unor asemenea elemente de utopie în cele mai evidente creații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasei muncitoare în urma închiderii fabricilor de către corporațiile multinaționale. Din această perspectivă, studiile culturale critice ar trebui să nu se limiteze la a critica ideologiile dominante, ci ar trebui să identifice elementele de utopie, de opoziție, subversiune sau de emancipare din cadrul constructelor ideologice care se opun astfel formelor existente de dominație. Acest procedeu se bazează pe acel tip de critică imanentă practicat de Școala de la Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme de societăți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]