2,327 matches
-
muzica sferelor, zborul și plânsul, insula lui Euthanasius. Împărțirea în cele două categorii și aprofundarea lor în două capitole distincte a fost făcută după dihotomia criteriilor: pragmatic-ideal, material-imaterial, real-imaginar, fizic-metafizic, toate cu mențiunea că reprezintă ceea ce încearcă să fie definit contextual prin dominanta metafizică intrinsecă procesului de sublimare poetică. Înaintea descifrării a ceea ce s-a petrecut în magma ascunsă a gândirii poetice pentru a se ajunge la stadiul sublimării, sunt necesare unele precizări de metodă. Spre deosebire de capitolele primei părți, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a se adecva marii prefaceri. Premisa fundamentală a reorganizării epistemologice va fi aceea a deschiderii interdisciplinare, a relativismului și a comparativismului, a abandonării universalismelor. într-o lume tot mai puțin omogenă, dialogul cu perspectiva "celuilalt", cu înțelesul local, cu nuanța contextuală, va trebui asumat de noile abordări dacă vor dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul psihologiei, îndeosebi al psihologiei sociale, este vital. Situat în zona de cunoaștere a relațiilor intrapersonale, interpersonale și intergrupale, demersul psihologic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distinge între identitatea individuală și cea socială. Prima categorie sugerează identitatea sinelui, fiind acea structură subiectivă, suficient de stabilă, identitate asumată de persoană ca efect al recunoașterii de sine, în funcție de dispoziții particulare și unice. Identitatea este activă, dialogală cu exigențele contextuale și construită în raport cu o ierarhie valorică. Există însă o identitate prescrisă de instanțele societale, suprapersonale; aceasta se constituie într-o referință cu care sîntem în contact permanent și cu care negociem "ceea ce sîntem" (FerrØol, Jucquois, 2005). Mediul comunitar îl înzestrează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conceptuală și metodologică a concluziilor se anulează, așezîndu-le într-un vacuum semantic. Totodată, obsesia etnocentrică recuzată de Tajfel se impune abandonată, căci autenticitatea cunoașterii nu se datorează unei anumite "paternități exclusiviste" a concluziilor cercetărilor, ci luării în considerare a determinărilor contextuale multiple și a perspectivelor culturale diverse în înțelegerea fenomenelor psihosociale. Tendința care evidențiază prevalența proiecției etnocentrice în psihologia socială poate fi atestată prin prezența copleșitoare a referințelor propriei țări de origine a cercetătorilor din cîmpul psihologiei sociale atunci cînd realizează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
descifrăm mizele și implicațiile contextelor în care sînt situați actorii sociali, căci și contextele își au propriile lor coduri implicite comunicaționale. De aceea, este important ca cei care realizează diagnoze interculturale să dobîndească aceste abilități specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică introdus de E.T. Hall este orientarea temporală-policronologică versus monocronologică, descriind un set atitudinal fundamental proiectiv/regresiv al subiecților majoritari dintr-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indieni, se simt mai puțin responsabili de ajutorarea prietenilor sau cunoscuților care nu sînt de la bun început prețuiți. Judecata indienilor nu este afectată de preferința față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum, în definirea de sine, indivizii cu un self interdependent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Luckman, 1963; Bruner, 1986, 1987; Gergen, 1989; Gergen, Gergen, 1983, 1986; Crossley, 2000). O lectură de acest gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau nodale în viața fiecăruia, momente care afectează traiectoria parcursă, un argument care nu este controversat și care face parte din cercetarea biografică 1, povestiri (storytelling) și abordările narative. Eu văd momentele cheie sau nodale drept caracteristici structurale, culturale sau contextuale care împreună cu poziția mea într-un anumit moment istoric mi-au modelat parcursul 2. Situația mea a facilitat o traiectorie anume și le-a făcut pe altele mai puțin posibile. Evident, viața personală este construită atât relațional cât și social
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
detașate, neutre pe care personal le cred imposibile. Accept ca valoroase abordările cantitative, statistice, însă le consider a fi doar primul pas în găsirea răspunsurilor cu privire la felul în care un fenomen se naște, trăiește și moare într-o realitate socială contextuală. Evident, cum nu trebuie să mai demonstrez, toată povestea de mai sus este profund impregnată în identitatea mea academică și de cercetare actuală. Am scris o teză de doctorat pe gen și cetățenie în care mi-am argumentat și aplicat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ordin informativ (verificarea volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi pe care lea achiziționat elevul) la obiective de ordin formativ (evaluarea competențelor funcționale ale elevului, respectiv gândire critică, independentă și originală, aplicarea cunoștințelor și deprinderilor în contexte noi, prelucrarea și utilizarea contextuală a unor informații complexe). Tensiunea și frustrarea care însoțesc actul evaluativ nu pot fi decât dăunătoare exprimării creativității elevilor.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
zgomot. Discriminarea vorbirii la testele de audiometrie vocală depinde de o serie de factori specifici pacientului implicând: motivația, cooperarea, experiența, inteligența, strategia de răspuns a pacientului, deficitul auditiv; dar și de factori lingvistici legați de: familiaritatea cuvintelor pentru pacient, informația contextuală, redundanța limbajului, articularea și dialectul utilizat de vorbitor, diferențele de pronunție dintre prezentatori; și nu în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului, felul și ritmul prezentării, materiale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
2005; 29:291-305. 312. Suppes P, Lu Z. Brain wave recognition of words. Proc. Natl. Acad. Sci. USA. 1997; 94:1496514969. 313. Swaab T, Brown CM, Hagoort P. Understanding ambiguous words in sentence contexts: electro physio- logical evidence for delayed contextual selection in Broca's aphasia. Neuropsychologia. 1998;36:737-761. 314. Tallal P. Auditory temporal perception, phonics, and reading disabilities in children. Brain Lang. 2000; 9: 182-198. 315. Tallal P. The science of literacy: from the laboratory to the classroom. Proc
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
codului vestimentar în funcție de context, deoarece variabilitatea codului vestimentar este determinată în mare parte de situația referențială. Subscriu astfel teoriei proceselor de comunicare (A. Mucchielli et al., 1998/2006), potrivit căreia sensul se naște dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În interacțiunile sociale, avem de-a face cu mai mulți factori, și anume: contextul spațial (dispunerea locului și constrângerile impuse de acesta), contextul fizic și senzorial (ceea ce capătă sens în raport cu ansamblul elementelor senzoriale care ajung la diferite simțuri: auz, văz
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atribuite cuvântului "haină", inventariate de Marian Bucă (1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor sociali. Atitudinile noastre față de obiectele sociale și față de alți oameni depind și de contextul percepției. "A cerceta impactul hainelor în afara contextului social înseamnă a limita informația care este inferată" (M.L.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
baza valențelor pozitive și negative asociate hainelor. Dar ce semnificație are termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului social în comunicarea nonverbală, Loredana Ivan (2009, 66) se pronunță asupra conceptualizării multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care le consider un avantaj. Când îmi cumpăr haine care îmi stau bine, mă simt mulțumit de constituția corporală. tradusă și adaptată după Suzanne M. Sontag și Jongan Lee, 2004, 170. ANEXA 2 Scala de măsurare a factorilor personali și contextuali care influențează adoptarea ținutelor vestimentare la locul de muncă Percepția asupra importanței ținutei profesionale Este important pentru mine să mă prezint la locul de muncă într-o ținută profesională. Consider că investiția în ținuta profesională este profitabilă. Purtarea hainelor oficiale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
of Consumer Research, 13, 3, 1986, pp. 405-409. Kaigler-Walkert, Karen și Erikson, Mary K. (1989), "General values as related to clothing values of Mexican-Amercian women", în Hispanic Journal of Behavioral Science, 11, 1986, pp. 156-167. Kaiser, Susan B., "Toward a contextual social psychology of clothing: a synthesis of symbolic interactions and cognitive theoretical perspectives", în Clothing and Textiles Research Journal, 2, 1983, pp. 1-9. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, Macmillan Publishing Company, New York, 1985. Kaiser
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
irlandez, dominat în continuare de cele două partide catolice de centru-dreapta, Fianna Fail și Fine Gael. XI Irlanda de Nord 1. Introducere Aderarea Mării Britanii la structurile comunitare în anul 1972, în același timp cu Irlanda, a introdus o nouă dimensiune în contextual socio-economico-politic din Irlanda de Nord. Această dimensiune comunitară a afectat aproape toate sectoarele societății nord-irlandeze, precum sistemul politic (partidele politice, grupurile de presiune, alegerile, elitele politice, felul de a face politică), economia, sistemul educațional, care au fost nevoite toate să facă față
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
exprimarea și scrierea corectă, TribSc, 26, ftr. 246,1982, 7. [173] MIREL, STELA, [Sub titlul comun: Cercetarea în filologie; convorbire consemnată de Radu Ciobotea]. în: FS, 10, nr. 1, 1982, p. 4. [174] MITRĂNESCU, GABRIELA, Aplicații ale. metodei analizei dinamicii contextuale în formarea noțiunilor gramaticale în liceu, RPed, 31, nr. l, 1982, 22-23. [175] MITRUȘ, TRAIAN, Cunoașterea vieții și formarea unei concepții atee prin intermediul literaturii, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 30, nr. 5, mai, 1982, p. 5-6. [176] MOCANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GRLA, ISJ Constanța, 17-18 mai 1987]. în: Tomis, 22, nr. 5, 1987, p. 12 [75] DUȚU, OLGA, Dezvoltarea și perfecționarea limbajului la preșcolari, RPed, 36, nr. 2 1987, 26-27 [v.t.c. nr. 1593]. [76] DUȚU, OLGA, Simpozionul “Analiza dinamic contextuală a textului literar” (Constanța, 17-18 mai 1987). în: BulSȘF, 1987, p. 146-147. [77] DUȚU, OLGA, Sintaxa dialogată în comunicarea copiilor de 6 - 10 ani, în: LL; n. 3, 1987, p. 379 385. [78] FEJES, FELICIA; IACOB, GHEORGHE, Proiect de lecție
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a elevilor pentru receptarea mesajului literar, Tribșc, 17, nr. 310, 1988/4. [46] CRIȘAN, ALEXANDRU, Aspecte ale dezvoltării competenței dialogate la elevi în procesul de predare! învățare a limbii romane, BulIDȘ, 1988, 135-138. [47] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicații în predarea / învățarea literaturii române, în: LL, nr. 2, 1988, p. 278-287. [48] CRIȘAN, EMANUELA, T. Arghezi: Mamă Țară. în: LLR, 17, nr. 3, 1988, p. 20-22. [49] CRIȘCIU, TITUS, Vocația cercetării filologice. [dezbaterea “Probleme specifice ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Alexandru, Timișoara, TUT, 1988, 129 p. multigr. (UT, FF, ȘȘF Fil Timișoara). [57] DOCA, GHEORGHE, Cercetări recente în domeniul predării și învățării limbii române ca limbă străină: trăsături specifice, LL, nr. 3, 1988, 458-464. [58] DOCA, GHEORGHE, Dialogul relatat - semnificație contextuală și implicații pentru predarea limbii române ca limbă străină, AUBLLR, 37. 1988, 59-73 și DMod, 3, 1988, 39-60. [59] DRĂGAN, ION, Limbajul verbal - mijloc de comunicare, informare și formare în învățământul superior, Forum, 30, nr. 4, 1988, 20-24. [60] DRĂGOTOIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
48. [63] DUMITRU IVĂNUȘ, Metodica predării limbii și literaturii române în școală, curs pentru studenți și profesori, Universitatea din Craiova, Facultatea de Filologie, Craiova, 1988. [64] DUȚU, OLGA, Unele rezultate ale aplicării experimentale în școală a metodei de analiză dinamic contextuală a operei literară, în: BulIȘD - Constanța, I, 1988, p. 145-147. [65] ENESCU, G., Dezvoltarea limbajului științific al elevilor de gimnaziu, LL,nr.l,1988,118-124. [66] EXAMENUL pentru definitivat - română. Subiectele probelor scrise, ProDid, 4, (19861988), 1988, 288-231 [la ses
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]