32,433 matches
-
rană fertilă pentru ei, din ea picură proza. Dizlocarea ta e cu mult mai discretă. Ți se pare că ai ceva în comun cu ceilalți scriitori dizlocați? Iată o întrebare la care din interior e foarte greu de răspuns. Sunt convins că dizlocarea e esența poeziei mele, chiar și în acea parte a ei care se ocupă aparent de altceva. Cred că ar trebui să mă simt mai solidar cu Ishiguro, Rushdie și ceilalți pe care îi numești. îmi plac nespus
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
ei ca chiorii, și mai și, ajung cu alai la poliție... Cum să-i spui unuia că el atunci când... mă rog, sughite! Îl apucă taman atunci sughițul... Se poate sune una ca asta? Evident că nu. Iar Ionel va fi convins pe veci că bunul său prieten, Mitică, își bate joc de el, așa, din senin, c-așa-i place lui și nici măcar nu dă explicații... * * Bine, să trecem. La chestii mai serioase. Astfel, prin colportări de alcov, căzură guverne. Izbucniră
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
regret acest lucru, dar această suferință veche, adîncă, ascunsă, nu m-a făcut să-mi fie ciudă, nu m-a acrit, dimpotrivă, mi-a stîrnit o admirație sinceră, dar nu prostească, și o nestăpînită curiozitate pentru orice persoană care a convins editori ca Gallimard, Fayard, Actes Sud sau Bernard Barrault să-și imprime numele lîngă al lor pe coperta unei cărți. Restul nu e decît muncă, lectură, judecată. Iar esențialul este ați înțeles, să fii bine dispus". ,, Restul nu e decît
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și terorii staliniste. Să vedem cu ce argumente încearcă în carte un anchetator abil să-l convingă pe Rubaciov - alias Buharin - să renunțe la scrupulele lui morale și să capituleze pe plan ideologic, declarîndu-se vinovat de activitate contra-revoluționară criminală: În ultimul timp ai dat dovadă de tendințe către scrupule umanitare și alte sentimentalisme de același gen (...) Eu
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
de faptul că arbitrul n-a văzut un ofsaid, deși n-a coborît niciodată pe gazonul unui stadion ca să constate care este vizibilitatea de la firul ierbii, în timp real. Pe de altă parte, tot ca la fotbal, privitorul este sincer convins că știe ,,cum se face", mai mult - i se pare o bagatelă, de aceea este necruțător cu ratările. Realitatea este puțin alta. Nu voi lua în nici un fel apărarea ziariștilor care comit dezacorduri lingvistice, care nu au proprietatea termenilor folosiți
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Bucureștiul, au crezut de cuviință să cinstească în acest fel memoria lui Ion Antonescu. Au luat naștere asociații care-i poartă numele. împreună cu altele, cum ar fi Cultul Eroilor sau Uniunea Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, i-au convins pe edili că Mareșalul a fost un erou, ucis mișelește din ordinul sovieticilor, după un proces trucat. Despre regimul antonescian ca atare, aproape nu s-a mai vorbit. Iar cînd unele primării s-au dovedit receptive la ideea iubitorilor Mareșalului
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
Dworkin. Pornografia cu care luptă Andrea Dworkin este aceea care, în reprezentări sado-masochiste, figurează femei supuse unor torturi inimaginabile, în extaz erotic: "Pornografia este propagandă misogină. Ea nu încurajează doar actele de violență împotriva noastră, ci vrea să ne și convingă că ele ne fac plăcere" (Feminismul: o agendă de lucru, 1983). Problema se agravează în cazul filmelor snuff în care asemenea agresiuni sînt autentice, filmate pe viu. Cunoscutul scandal legat de filmul Deep Throat, a cărui actriță principală (Linda Marchiano
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
de a fi uniformizați, conform unei norme unice. Este cazul lui Sean care se desparte de Jody, fosta lui soție, tocmai pentru că aceasta încerca, dorindu-i binele, să-l normalizeze, să-l forțeze să accepte ,,calea" ei despre care era convinsă că este singura justă. Finalul serii - acțiunea petrecîndu-se, în același loc și pe parcursul unui interval limitat de timp, reciclare parțială și ironică a unei reguli clasice - îi surprinde obosiți de vorbă, de mîncare multă (tradiționalul curcan ce le inspirase lui
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
melancolice din cauza iubirii sale respinse. Vocea îi sună bine și mai ales rostește textul muzical cu naturalețe, ca și Sever Barnea de altfel; acesta apasă pedala comicului cu măsură și culoarea vocală aspră folosită cu muzicalitate se potrivește personajului care convinge prin vitalitatea frazării. În fine, Horia Sandu cu antren neobosit proiectează monoton o voce mare, bine timbrată, dar nu destul de controlată. În contrast evident cu indiferența cu care orchestra trece peste frumusețile de detaliu încrustate în partitură și cu lipsa
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
de Independența Film). Cel care împreună cu Thomas Vinterberg a lansat Dogma 95 ca pe un Jurămînt de castitate invitînd la întoarcerea la originile artei a 7-a are și un decalog personal pe care se străduiește să-l respecte. E convins că orice manifest ascunde o idee, un țel a cărui atingere presupune anumite constrîngeri. De aici autoimpusele exerciții ,,de stil". În spatele cărora se poate ghici o disperată căutare a unei modalități eficace de militantism. O flagrantă eroare judiciară curmă printr-
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
discutabilă -, pentru care știe să se tocmească în funcție de clientul pe care îl are în față. Adrian Năstase știe că de calitatea discutabilă a mărfii e de vină și partidul condus de el, la fel cum știe și că pentru a convinge Occidentul de seriozitatea intențiilor sale trebuie să facă declarații apăsate pentru a face uitat trecutul PDSR-ist al PSD-ului pe care îl conduce. Și asta fără a-l ataca pe fostul președinte al partidului, căci ar însemna să dea
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
se întîmplă mare lucru. Știrile vechi de cîteva luni pot fi reluate oricînd, fără a părea învechite. Astfel că tehnica înnoirii sau relansării lor nu ține numai de oferta premierului, ci și de nevoia mediilor de informare de a-și convinge publicul că în România se întîmplă ceva, chiar și atunci cînd nu se întîmplă nimic. Dacă n-ar ști să-și vîndă marfa în țară, Năstase s-ar uza rapid și ar deveni subiect de știri mărunte în ziare sau
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
dintre cei care se aruncă spre universul poeziei populare, al tradiției ritualice știu cu adevărat despre ce e vorba. Nu cred foarte tare în recitalurile de poezie. Totuși, mărturisesc că, din această perspectivă nouă, a ludicului în poezie, Irina Movilă convinge și cucerește. Merită să-și ducă demersul pînă la capăt, să-l îmbogățească, să-i gradeze evoluția, să multiplice "vocile" și să-l joace, curent, undeva. Mă întreb de ce oare o actriță cu vînă și cu registre atît de variate
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
Judt, și cei mai mulți eurocrați speră pe ascuns că aderarare nu se va realiza foarte curînd". Precizarea de la sfîrșit arată sinceritatea autorului. Deși Judt știe, ca și noi, că "în ciuda eforturilor dlui Năstase, România nu aduce prea multe Europei", el e convins că Europa se află acum în pragul unei decizii vitale pentru ea însăși. Această decizie nu constă, pur și simplu, în recunoașterea locului firesc al unor țări în comunitatea europeană, ci în crearea unor țări europene dintre acelea care, ca
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Cotroceni - atît cît îngăduie politica autohtonă așa ceva. încît nu i se pun bețe în roate și nu trebuie să semneze la București bonuri de decont pentru succesele sale personale în străinătate. Problemele pe care le are premierul Năstase pentru a convinge America sînt, în mare parte, aceleași pe care trebuie să le rezolve pentru a covinge România: reformă, privatizare, performanțe economice, legalitate și, nu în ultimul rînd, scăderea semnificativă a corupției. Așa că, de fapt, Adrian Năstase va obține puncte în Statele Unite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
Nu cred că-i cazul să-i înalț aici statuie. Ajunge doar să spun că, fără să fie vreun nou geniu al românilor, Stelian Tănase era, la "Orient Expres", omul potrivit la locul potrivit, lucru de care s-au putut convinge toți cei care au urmărit acea emisiune. Dovadă, numeroasele distincții obținute: premiul pentru talk-show al Clubului Român de Presă; premiul special al Asociației Profesioniștilor din Televiziunea Română (APTR); premiul revistei "Capital"; menționarea în Raportul Delegației Comisiei Europene pentru Audiovizual a emisiunii
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
Elvila aparținînd lui Cataramă. Acest titlu - spune Național - îi dă dreptul lui V. Cataramă să participe gratuit la toate manifestările economico-sociale și cultural-sportive din oraș. Pînă aici toate bune, dar ce e confidențial în această știre, cum vrea să ne convingă cotidianul citat?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești: vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție; iar dacă fidelul electorat aude, cumva, noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, domnule, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un moț, urmează, de fapt, schepsisul ei
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
aflați sub directivele unui partid care una spune (pentru uz occidental) și alta face (în teritoriu). În cealaltă ordine de idei, îl asigur pe grijuliul meu interpelator că în atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană, 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd recent, după zeci de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
ca o țară mare. Un aspect de care nici noi înșine nu părem conștienți, comportîndu-ne în continuare ca băștinașii unei colonii oarecare." Dacă în mintea acestui editorialist aceștia sînt românii, nu cred că mai are rost să încercăm să-l convingem că se înșeală. * "Se poate rîde și pe seama unei tragedii?!" se întreabă Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Se poate! răspunde editorialistul care recent a fost citit în toată America, în traducerea excelentului său editorial Cîntarea Americii. Dar, precizează Nistorescu, una
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
asupra poetei, accentuînd influența poeților germani din România. Un volum colectiv, Vînt potrivit pînă la tare, care-i cuprindea pe cei mai importanți dintre aceștia (Rolf Bossert, William Totok, Richard Wagner), a apărut în 1982. După demonstrația lui Bodiu, ne convingem că influența poeților germani (nu numai în cazul Marianei Marin) nu este deloc neglijabilă. Comentariul pe text este uneori imprevizibil în sensul bun al cuvîntului. Anumite asociații de imagini incită, animă analizele foarte lungi ale poemelor. Iată cum comentează scriitorul
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
îi va dărui, mai tîrziu, o singură frază în amintirile publicate. Din perspectiva acestui �marginal�, însă, existența lui Schliemann și a sa sînt împletite - în eterna repetare a acelorași greșeli. Hotărîrea și tenacitatea lui Schliemann, elanul nepăsător al tinereții mereu convinse că mai este destul timp, sacrificarea perpetuă a prezentului în vederea atingerii unui viitor orbitor sînt prezentate de bătrînul anticar, din amara perspectivă a experienței, într-o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
complet nouă, își dezvăluie fațete nebănuite. Cele opt lecturi infidele (căci operele și biografiile unor Kafka, Blake, Proust, Emily Brontë, Baudelaire ș.a.m.d., funcționează de multe ori ca simple pretexte) sînt antrenate într-o demonstrație care urmărește să ne convingă că, la urma urmelor, "omul este, în mod necesar întors împotriva lui însuși și că nu poate să se recunoască, nu poate să se iubească pînă la capăt, dacă nu este obiectul unei condamnări" și alcătuiesc, privite în ansamblu, o
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
redactate în binecunoscutul său stil pedant-ludic, autorul îl pune la curent pe cititor cu circumstanțele în care a avut loc fiecare intervenție, cu reacțiile provocate etc. Nu lipsește o undă de megalomanie, sesizabilă în excesul de exactitate: George Pruteanu pare convins că toate manifestările sale ca senator și ca ziarist și toate replicile pe care le-a primit sunt de o importanță istorică. Nu sunt. Totuși, din punct de vedere publicistic, această minuție a reconstituirii este de efect. Ni se propune
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
perioadă, în 1976, ai deschis prima expoziție personală și nu la Iași, ci la București. Asta însemnînd că aveai deja o oarecare cotă. Aveam participări la Bienalele de la Dalles, cele care îmi și hotărîseră intrarea în Uniunea Artiștilor Plastici. Eram convins că Iașii sînt un oraș hărăzit picturii, aici poți foarte bine lucra în liniștea locului... în care nu se întîmplă nimic, dar marfa să ți-o vinzi la București. Mi-am făcut aproape o regulă din a deschide expoziție la
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]