1,826 matches
-
de mine îngrijesc; Ca să-nvăț și ca să cresc! ... Slavă ție, moș cucernic, Ce atât de bine știi Să le-aduci o mângâiere Mamelor fără copii. Care'n coșul tău pun astăzi: Haine, jucării și bani, Ca să le împarți, la noapte, Copilașilor sărmani. Noi am fost cuminți tot anul Și miloși am fost mereu, Și în fiecare seară Ne-am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Noi am fost cuminți tot anul Și miloși am fost mereu, Și în fiecare seară Ne-am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace, Pentru copilașii goi, Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace, Pentru copilașii goi, Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
drag În casă-ne Crăciunul Și când târziu ne biruia Pe vatra caldă somnul, Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis pe Fiul său Din slava-i domnitoare. Din sânul tatălui ceresc Coboară ploi de milă: Un copilaș sărac și gol În ieslea cea umilă. S-a dezbrăcat de slava lui Și-alături cu poporul În chip de rob coboară, el A-toate-făcătorul. La sânul mamei sale stând, Vin îngerii să-l umbrească, Că e din neamul lui David
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Lângă ea, un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaș în el, Copilaș în el. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-l legăna, Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dă la toți copiii buni Sfat cum să se poarte-n lume, Ba și cărți de rugăciuni. El are dragoste multă Pentru copiii cuminți Și pentru cei ce ascultă, De Dumnezeu și de părinți. Apoi tot el povestește Despre-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de mine îngrijesc; Ca să-nvăț și ca să cresc! ... Slavă ție, moș cucernic, Ce atât de bine știi Să le-aduci o mângâiere Mamelor fără copii. Care'n coșul tău pun astăzi: Haine, jucării și bani, Ca să le împarți, la noapte, Copilașilor sărmani. Noi am fost cuminți tot anul Și miloși am fost mereu, Și în fiecare seară Ne-am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Noi am fost cuminți tot anul Și miloși am fost mereu, Și în fiecare seară Ne-am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace, Pentru copilașii goi, Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace, Pentru copilașii goi, Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Pentru toată sărăcimea Care plânge în nevoi. L 'am rugat seară de seară Pentru copilașii cei Care n'au pe nime'n lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
drag În casă-ne Crăciunul Și când târziu ne biruia Pe vatra caldă somnul, Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis pe Fiul său Din slava-i domnitoare. Din sânul tatălui ceresc Coboară ploi de milă: Un copilaș sărac și gol În ieslea cea umilă. S-a dezbrăcat de slava lui Și-alături cu poporul În chip de rob coboară, el A-toate-făcătorul. La sânul mamei sale stând, Vin îngerii să-l umbrească, Că e din neamul lui David
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de gimnaziu, fabula are asupra copiilor o influență
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
își va petrece cea mai mare parte din ziua sa și unde educatori pricepuți vor face din el un comunist conștient de măreția acestei sfinte devize: solidaritate, prietenie, întrajutorare, devotament către colectivitate. Nu se vor mai vedea fete-mame părăsite cu copilași în brațe! Statul lucrătorilor își pune ca scop să asigure existența fiecărei mame, fie ea legitimă sau nu, atâta timp cât ea alăptează copilașul său, să creeze case de maternitate, să înființeze în toate orașele și satele aziluri pentru copii de țâță
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
măreția acestei sfinte devize: solidaritate, prietenie, întrajutorare, devotament către colectivitate. Nu se vor mai vedea fete-mame părăsite cu copilași în brațe! Statul lucrătorilor își pune ca scop să asigure existența fiecărei mame, fie ea legitimă sau nu, atâta timp cât ea alăptează copilașul său, să creeze case de maternitate, să înființeze în toate orașele și satele aziluri pentru copii de țâță și alte opere asemănătoare, pentru a îngădui astfel femeii să servească cu folos statul și să fie în același timp și mamă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de viața pe care o duc și, pe un ton amuzat, se oferă informații despre necesarul zilnic de hrană: 7 kg de cartofi pentru o masă, 5 pâini, 4 litri de lapte, 9 iaurturi... Ne bucurăm mult de ei, de copilașii noștri (8/1989, p. 13) - reportaj despre o familie de muncitori cu 5 copii. Tatăl electrician (provine, la randul lui, dintr-o familie din mediul rural cu 7 copii), mama filatoare, subliniază încântați faptul că întreprinderea la care lucrează le-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
luat chibrit și au aprins barba. Când m-am despărțit de el era fript până la sânge. După ce am rămas fără de bărbatul care la el am trăit ca o regina am trebuit să le aduc bucățică de pâine la cei 4 copilași ai mei care cel mai mare nu avuse 13 ani și pe lângă asta eram gravida cu al cincilea copil. Și când stăteam la rând și-mi ajungea rândul să-mi ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Moștenitor și ținuta de „cocoană mare” (grande dame) a domniței din Elada”. Duminică, 9 iulie. După o călătorie prin Oltenia, Regina Maria revine la Castelul Pelișor în Sinaia. „Mihai a venit să ne vadă. Este, pur și simplu un splendid copilaș, alb și rozaliu - cu un început de păr blond, buclat pe creștet. Menajul Carol s-a stabilit la Foișor și ei au venit la dejun”. De la mijlocul lunii iulie și până la începutul lui august 1922, membrii Familiei Regale, inclusiv Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sunt „în concediu”: călătoresc, merg în localități balneo-climaterice ori la reședințe din afara Capitalei. Miercuri, 8 august. Regina Maria, revenită la Sinaia după o perioadă petrecută la Sovata, primește vizita Principelui Mihai. „După prânz, Mihai a venit să-l vedem. Un copilaș perfect, rozaliu și alb, cu pielea curată și netedă ca o perlă roz, cu gropițe și cu un minunat miros de bebeluș bine îngrijit. Pur și simplu m-am simțit atrasă de el cu un instinct renăscut de mamă”. Copilul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un tren regal care ne duce la București pentru prestarea jurământului. <...> La Cameră înțesată de lume, un val de înduioșare cuprinde pe parlamentari și tribunele publice când, după ce Brătescu-Voinești (directorul Adunării Deputaților) anunță solemn: «Majestatea Sa Regele», apare deodată un copilaș cu păr bălai, îmbrăcat în alb și ținut de mână de maică-sa în mare doliu. Ropote de aplauze emoționante. Copilul duce mâna dreaptă la frunte, militărește. Pe când rosteau cei trei regenți formula Jurământului în fața fragedului băiețel care va purta
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
privim și să i mângâiem. Erau atât de firavi... de nevinovați. I-am luat cu grijă, fără să stricăm aspectul sălciei, fără s-o facem să se întristeze. Ni se părea că e ca o mamă, căreia i se răpesc copilașii... O asemănam cu o ființă înlăcrimată... Ghiță ne-a zis că și salcia este o viețuitoare care suferă, se bucură sau plânge. Atunci mi-am amintit un dicton care spune că: Ochii plâng, după ce plânge sufletul", Nu vroiam nicidecum să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]