2,502 matches
-
îndoim despre folosul și eficacitatea sistemului parlamentar în țări fără cultură suficientă. Aci la noi nu e chestie nici de liber-schimb, nici de protecționism, aci statul nu are în vedere apărarea claselor sale muncitoare, aci chestia de căpetenie este ca corectori de gazete să devie milionari și vânători de abecedar directori de bancă și de drum de fier. Golul intelectual și moral care se simte-n viața statului [îl] întîmpinăm în aceeași măsură în alte ramuri de viață publică: în știință
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
organizațiunei statului și de-a ne inspira de-o adâncă neîncredere în viitorul poporului nostru. Societatea e fără îndoială pe un povârniș de demoralizare completă. Își poate cineva închipui ce jos trebuie să fi căzut societatea când un om ca corectorul "Romînului", cu patru clase primare, a ajuns director de bancă, afară de aceea că se află numit deputat. Ignorant este, precum o știu toți, sărac trebuie să fie, căci de unde ar fi bogat? Un om deci care n-a învățat nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ajungă director de Bancă Națională e un lucru nemaipomenit într-o societate cu bun-simț. Dar alții asigură că d. Costinescu e om cu avere, că a ajuns a avea un capital de 600 000 de franci. Cu atât mai rău. Corectorul, mai târziu redactorul "Romînului", ar fi trebuit să trăiască 600 de ani, ca Matusalem, pentru a-și strânge din lefușoara de la redacție un asemenea capital. Daca-l are, de unde-l are? În cazul întîi am avea a face c-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Răspunsul va fi neapărat negativ. Puneți-i pe toți pe uscat și veți vedea ce e-n stare să câștige fiecare din ei prin munca sa proprie. Să nu fie d. Brătianu la guvern ce-ar fi azi d. Costinescu? Corector la "Romînul", pentru că a fost găsit destul de demagog pentru aceasta, dar, după adevăratul merit al celor patru clase primare, nici măcar atâta. Ce-ar fi d. Stătescu? Un advocat de mâna a doua, câștigând câteva sute de franci pe lună. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Răspunsul va fi neapărat negativ. Puneți-i pe toți pe uscat și veți vedea ce e-n stare să câștige fiecare din ei prin munca sa proprie. Să nu fie d. Brătianu la guvern ce-ar fi azi d. Costinescu? Corector la "Romînul", pentru că a fost găsit destul de demagog pentru aceasta, dar, după adevăratul merit al celor patru clase primare, nici măcar atâta. Ce-ar fi d. Stătescu? Un advocat de mâna a doua, câștigând câteva sute de franci pe lună. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acții de-ale Băncii Naționale și pentru a vota cu acele procure, și "Monitorul" n-a găsit de cuviință a apăra onoarea acestor concetățeni. Cu asemenea procure s-a ales director de bancă un om cu patru clase primare, fost corector la "Romînul", și acest onor. cetățean n-a găsit de cuviință a-și arăta atestatele spre a dovedi că ar fi studiat undeva finanțele și economia politică, pentru a aspira la directorate de bancă și la portofolii ministeriale, deși onoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din culme până la baze următoarele reguli de purtare: Conspiră contra șefului statului și proclamă-i răsturnarea și vei ajunge... om mare. Aibi o deosebită desteritate de-a despoia lumea și vei ajunge... cel puțin prefect. Intră cu patru clase primare corector la "Romînul" și învață a calomnia și vei ajunge... director de bancă. Dar aceasta e în gradul cel mai mare inmoral? Nu face nimic. Dar un stat merge spre sigură disoluțiune pe calea aceasta? Nu face nimic. După noi potopul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
16 martie 1999 Lucrez la redactarea textului lucrării de diplomă. Am cumpărat pentru 200 de franci elvețieni un vechi calculator, un IBM echipat cu un procesor Pentium II obosit, dar care mă ascultă pentru moment ca un câine electronic credincios. Corector automat de ortografie franceză. Se oprește la cuvântul rom (tsigane). Răspunsul furnizat este următorul: "Mot étranger. Evitez cet anglicisme. Essayez l'equivalent français mémoire morte". (Cuvânt de origine străină. Evitați acest anglicism. Încercați echivalentul francez memorie moartă.) Care este deci
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Liga literară”, „Revista literară”, precum și în „Peleșul”, „Biblioteca familiei”, „Revista poporului”, „Ilustrațiunea română”, „Revista theatrelor”, „Revista orientală”, „Foaia pentru toți”, „Liberalul”, „Foaia interesantă”, „Foaia populară”, „Tribuna familiei”, „Curentul literar”, „Carmen” ș.a. Prin intervenția lui Al. Macedonski, obține un post de corector la „Monitorul oficial”. Mereu strâmtorat, boemul, care într-o scrisoare din 1898 se recomanda „student în litere și drept”, nu isprăvește o facultate. Reușește să vadă tipărite coli dintr-un volum, intitulat Poezii, în 1901. S-a stins prematur, din cauza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
la o rubrică nouă, intitulată „Curiozități”, scrie I. L. Caragiale. El publică anecdote, mici tălmăciri de proză umoristică, iar spre sfârșitul anului și cronici dramatice, toate nesemnate. Și în anul următor Caragiale este prezent în paginile ziarului, fiind probabil, până în noiembrie, corector și traducător. Prin 1882 Constantin Mille trimitea de la Paris, unde era student, corespondențe politice și culturale. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
conducătorul școlii de grămătici de pe lângă Mitropolie, iar mai târziu dascăl la „Sf. Sava”. Egumen al mănăstirii Vieroși de lângă Pitești, în 1822 este numit episcop de Argeș cu sprijinul domnitorului Grigore D. Ghica. Activitatea lui G. unește deopotrivă munca de diortositor (corector) și copist, de traducător și autor al unor importante prefețe. În primii ani de viață monahală el transcrie o serie de manuscrise. Au rămas, din 1780, două miscelanee teologice și o copie după tipăritura lui Antim Ivireanul, Floarea darurilor, două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
siguri că, la pretențiunea expresă a autorului de-a i se respecta ortografia, redacțiunea Foii ar fi ces desigur, dupre cum am văzut d. e. în unele articole ale d-lor Hurmuzachi, în cari o al autorilor e respectat de cătră corectorul Foii, lucru ce m-a făcut a presupune că poate înșiși autorii ar fi pretins această respectare. În capitolul V criticul nostru vorbește despre germanismii cei străcorați și țesuți în bătătura scrierilor ce se publică în foaie; adecă rumegă - o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
calcul simplu îi va arăta amicului nostru jurnalist că editurii îi revine cam 38% din prețul cărții, adică, în cazul nostru, fix 19 lei. Din cei fix 19 lei încasați pe carte „trăiesc“, știm cum, autorul, traducătorul, agentul literar, editorul, corectorul, tehnoredactorul, graficianul, tipograful și toți ceilalți care au contribuit în vreun fel sau altul la publicarea și promovarea ei. Din aceiași 19 lei, fix, o mare parte sunt plătiți lunar la stat sub forma taxelor și impozitelor de tot felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
intenție să-i caut prin lucruri, dar când am văzut cu coada ochiului ce haos era înăuntru, n-am putut rezista să nu fac un pic de ordine. Câte inutilități ținea Sheba în geantă! Pumni de monede rătăcite. Un baton corector de ten care nu mai avea capac și era plin de praf. Câteva pastile de mentă Polo care arătau jalnic. Două tampoane care începuseră să iasă din ambalajul lor de plastic. Chiar la fund, ieșind din căptușeala de in a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
amețit din pricina anacronismului? Și cam ce dracu’ o fi În capul americanului ăstuia? N-a auzit de Cortina de Fier? Se pare că nici editura n-a mai fost așa de mulțumită de calitatea muncii lui, din redactor a ajuns corector, l-au mutat În alt birou, la demisol, alături de băieții de la tipar. Situația s-a rezolvat de la sine. Nu i-a mai răspuns profesorului american. Scrisoarea n-ar fi trecut de poștă. Răspunsul lui a fost tăcerea, din care Îi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trebuiau distruse. După două luni de șomaj, la 1.07.1982 am fost repartizată de Oficiul Forțelor de Muncă, sector 1, ca muncitoare necalificată la Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918”, unde am lucrat cinci ani (ca muncitoare necalificată și, apoi, corector). Salariul mi s-a redus la jumătate (de la 2 910 lei + 10% vechime la 1 489 de lei), ca nou angajat mi s-au anulat sporul de vechime și concediul de odihnă. Trăind intens această nedreptate, muncind în mediul toxic
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Ioan (prima jumătate a sec. XIX), cărturar, traducător. Preot la biserica ortodoxă românească din Pesta (după 1809), deține, din 1820, și funcția de cenzor și corector al tipografiei din Buda. Bun patriot, T. desfășoară o largă activitate culturală, în spiritul Școlii Ardelene. Numele său e legat de tipărirea Lexiconului de la Buda (1825), al cărui coautor și ultim revizor este, alături de fratele său Alexandru Teodorovici (Teodori). Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
pe care o va abandona în favoarea Școlii de Ofițeri de Jandarmi (1943-1945). Audiază, în paralel, cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie, fără a o absolvi. Trece prin felurite medii și profesiuni. Este jucător de fotbal și antrenor, tipograf și corector la Casa Scânteii; devine redactor-șef al revistei „Luceafărul” (1962-1968), iar din 1970 până în 1989 conduce revista „Săptămâna culturală a Capitalei”; după 1989 este director-fondator al publicației „România Mare”. A fost membru supleant al Comitetului Central al PCR din 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
moșia unui arendaș. Ajutat de învățătoarea satului - acea „mucenică” născută doar pentru a aduce învățătură oamenilor, model caracteristic într-una din etapele literaturii române -, ajunge el însuși învățător în satul lui. Drumul lui Ion Tudor continuă la București, unde devine corector de ziar, prilej pentru autor de a critica viața fără perspective a intelectualilor tineri de la oraș. Adevărata vocație a personajului este imaginată a se împlini într-o valoroasă operă de dramaturg. Consistența analizei psihologice lipsește din roman, autorul limitându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
această declarație poate emfatică și poate pentru mulți perfect indiferentă: opțiunile mele morale și politice sunt și știu că vor fi totdeauna acolo unde e Jebeleanu. „TREI CHESTIUNI REZULTĂ...” Schițele cu care a debutat Marin Preda, pe vremea când era corector la Timpul, contrazic credința în evoluția artistică a unui scriitor. Siguranța și economia expresiei, exactitatea acustică, acuratețea detaliului și așezarea lui în context sunt, la acest autor, de la început uimitoare. Te întrebi când și cu ce și-a „făcut mâna
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
VI.1981, Paris), poet și prozator. Este fiul Rozaliei și al lui Neculai Corlaciu. După ce a urmat clasele primare și cele de liceu la București, a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București în 1947. Este angajat corector la ziarul „Timpul”, apoi redactor la „Frontul plugarilor” și la revista „Flacăra” (1848-1851), responsabil cultural la Casa Scriitorilor ș.a. În 1954 este exclus din Uniunea Scriitorilor, fiind reprimit în 1965. Din 1968 până în 1972 este redactor-șef al revistei „Almanahul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
alta, încă din primele zile ale activității scribale. Acum însă, masoreții continuau să dezvolte și să aștearnă în scris tradiția cu scopul de a salva textul biblic de orice alterare, corupere, modificare intenționată sau accidentală. În acest sens copiștii și corectorii primeau instrucțiuni care, deși clare și precise, erau în același timp foarte numeroase; multe dintre ele au fost structurate în două tratate rabinice, Sefer Tora și Soferim, conținând informații deosebit de prețioase referitoare la caracteristicile responsabilităților masoreților. Dintre acestea, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
1891 este, câteva luni, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. Între 1888 și 1895 a fost, de trei ori, deputat, în politică susținând o vreme atitudinea antimonarhică a lui B. P. Hasdeu. Gazetarul T. a lucrat în redacția periodicelor „Românul” (corector, secretar de redacție și reporter în 1871-1875), „Binele public” (prim-redactor în perioada 1879-1884), „România” (redactor în 1885-1886), „Foaia Societății «Românismul»” (1870-1871), „Ghimpele” (redactor în 1869-1875), „Sarsailă” (1871) și „Suveranitatea națională” (1871-1872). Articolele, unele semnate Ghedem, ilustrează principala sa preocupare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
îmbogățirii și dezvoltării vocabularului și a vorbirii sunt: observările, convorbirile, jocurile didactice, memorizările. Grădinița permite prin programele sale, parcurgerea unor ansambluri de cuvinte, pronunția curentă, reproducerea de povestiri, poezii, familiarizarea cu situația de comunicare. În plus, la copiii supuși tratamentului corector, se ajunge la un grad sporit de sociabilitate, mai multă îndrăzneală, precum și reducerea simțitoare a manifestărilor de negativism. Toate aceste se datorează, în bună măsură, posibilităților crescânde de înțelegere și comunicare, ca și maturizării gândirii ca urmare a dezvoltării limbajului
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
Ștefan Stratimirovici, se dedică activității culturale și publicistice. A colaborat, în 1830, împreună cu Moise Nicoară, la „Calendar românesc”, scos la Buda de Ștefan P. Niagoe, iar în 1829-1830 a fost redactorul publicației lui Zaharia Carcalechi, „Bibliotecă românească”. A lucrat în calitate de corector, pentru lucrările românești, la Tipografia Universității din Buda. B. a fost unul dintre intelectualii români proveniți din Imperiul Habsburgic ce aveau să joace un rol important în viața instituțiilor publice din Principate. Chemat de Gh. Asachi, va funcționa la Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]