4,463 matches
-
asupra TA au fost și mai mari (46). Pe lângă scăderea semnificativă a TA, dieta DASH a determinat și o reducere importantă a colesterolului total și a LDL-colesterolului, dovedindu-se a fi o dietă eficientă și pentru prevenirea și tratamentul bolii coronariene (49). Prin conținutul crescut de fibre alimentare din fructe și legume, această dietă are și rol în accelerarea tranzitului intestinal, fiind foarte utilă la vârstnici, care sunt predispuși la constipație și la care efortul de defecație ar putea precipita apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
care România nu este o excepție. Populația globului a depășit cifra de 6 miliarde de locuitori în 1999. Decesele, în general, înregistrează un număr de 55 de milioane anual. Bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru 17 milioane dintre aceste decese: bolile coronariene sunt răspunzătoare de decesul a 7 milioane de oameni; 5,5 milioane de oameni decedează datorită bolilor cerebrovasculare, iar circa o jumătate de milion sunt atribuite bolilor inflamatorii cardiace; 376 000 decese au la origine bolile cardiace reumatice [1-6]. Decesele
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
Cancer - 48 miliarde $ ; - Diabet - 28 miliarde $ etc. Resursele financiare alocate pentru sănătate în SUA sunt de 12-14 % din PIB. Bugetul alocat în Marea Britanie pentru combaterea bolilor cardiovasculare este cel mai mare din Uniunea Europeană - 23 de miliarde Euro în 2004: boli coronariene 12 milioane de Euro, boli cerebrovasculare 11 milioane de Euro [7]. Acestui imens flagel care afectează populația activă a societății este combătut de specialități medicale și chirurgicale reunite nu demult sub denumirea de MEDICINĂ CARDIOVASCULARĂ, propusă de nume ilustre ale
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
cunoștiințelor și informațiilor științifice despre bolile cardiovasculare din specialități înrudite, totuși distincte, constituie MEDICINA CARDIOVASCULARĂ în componența căreia se regăsesc cardiologia preventivă, cardiologia adulți, cardiologia pediatrică, cardiologia intervențională cu ritmologie și electrofiziologie, chirurgia cardiacă și vasculară, terapia intensivă cardiacă și coronariană, recuperarea și reabilitarea cardiovasculară. Obiectivele majore ale acestui complex domeniu al medicinei sunt: - menținerea și consolidarea stării de sănătate a sistemului cardiovascular și prin aceasta a organismului uman în general, - revenirea și combaterea bolilor cardiovasculare, - prevenirea decesului prematur de cauză
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
complexe (tetralogia Fallot, transpoziția marilor vase, sindrom de hipoplazie cord stâng). Corectarea unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate sau înocuiri valvulare multiple). Leziunile arteriale coronariene caracterizate prin stenoze sau obstrucții beneficiază de revascularizarea miocardică (bypass-uri coronariene venoase sau arteriale), izolate sau asociate cu corectarea de anevrism ventricular stâng postinfarct miocardic (rezecții de zone necontractile, reconstrucție ventriculară stângă). Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
unor leziuni valvulare cardiace dobândite, de etiologie reumatică sau degenerativă este efectuată prin procedee chirurgicale de tipul valvuloplastiilor, înlocuiri valvulare cardiace izolate sau înocuiri valvulare multiple). Leziunile arteriale coronariene caracterizate prin stenoze sau obstrucții beneficiază de revascularizarea miocardică (bypass-uri coronariene venoase sau arteriale), izolate sau asociate cu corectarea de anevrism ventricular stâng postinfarct miocardic (rezecții de zone necontractile, reconstrucție ventriculară stângă). Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice se efectuează chirurgical prin rezecții și înlocuiri cu proteze vasculare artificiale sau
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație particulară o constituie pacienții cu stenoze carotidiene și leziuni coronariene concomitente. Prevalența leziunilor carotidiene semnificative la acești bolnavi se situează între 1,5 și 8,5% [14-16], chiar de 17% la cei de peste 80 de ani [17]. Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
factor de risc important pentru AVC postoperator [18], fiind responsabil de 30% dintre acestea [19]. S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
la pacienții vârstnici prin particularitățile clinice, care includ predominanța manifestărilor cardiovasculare, cu atenuarea celor neuro-psihice și fără asocierea uzuală a unui apetit crescut. Nu în ultimul rând, trebuie menționată utilizarea concomitentă frecventă a medicamentelor antiagregante plachetare, datorită asocierii patologiei aterosclerotice coronariene sau cerebrale, sau a antiinflamatoarelor nesteroidiene cu acțiune antiagregantă plachetară, din pricina bolii artrozice. c) Riscul de cădere este un alt element invocat frecvent atunci când se ia în discuție terapia anticoagulantă la un pacient vârstnic (3). Incidența hemoragiei cerebrale este mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut. Anatomia locală nefavorabilă, restenoza post-EAC, intervențiile anterioare sau radioterapia în zona cervicală sunt de asemenea situații în care se preferă stentarea carotidiană (4) . În schimb, în situația când dubla antiagregare plachetară este contraindicată, se preferă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
EAC se preferă la pacienții septuagenari care prezintă leziuni subocluzive pe intervale temporale îndelungate. Stentarea se preferă în cazurile în care abordul regiunii cervicale este dificil, nivelul de bifurcare este cranializat, se descriu deficite de nervi cranieni, sau în afectarea coronariană severă, insuficiență cardiacă (IC) congestivă sau BPOC. Rothwell și Warlow susțin că EAC este oportun a fi efectuată în primele două săptămâni după AIT (13). Tradițional se considera că temporizarea endarterectomiei peste 6 săptămâni scade riscul de hiperperfuzie cerebrală sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
doua zi postoperator. Se închide plaga cu suturi subcutanate. Imediat postoperator, după trezirea pacientului, se evaluează potențialul deficit neurologic și se monitorizează pacientul timp de aproximativ 6 ore. EAC și BAC Datorită similarității factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
particulare privind profilul lipidic. Pentru vârstnici, datele observaționale confirmă relația statistică între aportul de colesterol prin dietă și boala cardiovasculară doar la diabetici (7). De asemenea, informații din studiul EPESE (cohorte reprezentative) arată că valoarea predictivă a HDL-colesterolului pentru evenimentele coronariene noi este mai mare decât cea a colesterolului total. Pe un număr total de peste 2.000 de pacienți vârstnici, reduce - rea cu 10 mg a HDL-colesterolului seric a indicat un risc de 1,7 ori mai mare la bărbați și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
a colesterolului total. Pe un număr total de peste 2.000 de pacienți vârstnici, reduce - rea cu 10 mg a HDL-colesterolului seric a indicat un risc de 1,7 ori mai mare la bărbați și 1,95 femei pentru noi evenimente coronariene (8). Două aspecte particulare ale populației de vârsta a treia se dovedesc statistic legate de patologia cardiovasculară. Primul este hipotensiunea arterială ortostatică (hTAo). Într-un studiu din 1998, Masaki (9) găsește hTAo ca fiind un predictor independent de mortalitate cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
înregistrări Holter, Aronow (12) documentează un procent mai mare de ischemie miocardică silențioasă la peste 1.000 de pacienți cu media de vârstă de peste 80 de ani. Semnificația clinică a ischemiei miocardice silențioase este confirmată de prezența de noi evenimente coronariene la 45 de luni de urmărire la 90% dintre cei cu ischemie silențioasă față de cei 44% fără ischemie. Dacă toate aceste tipuri de informații observaționale sunt relativ larg disponibile, o situație net diferită persistă, din păcate, în cazul studiilor randomizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
pacienți cu vârsta medie de 81 de ani, cu infarct miocardic în antecedente și LDL-colesterol peste 125 mg/dl. După 3 ani de urmărire, cei 48% dintre pacienți care au fost tratați cu statine au înregistrat o scădere a evenimentelor coronariene cu 50%, scădere proporțională cu gradul de reducere a LDL -colesterolului (22). Studiul PROSPER (23) a fost publicat în 2002 și este specific destinat evaluării terapiei cu statine la vârstnici, incluzând doar pacienți între 70 și 82 de ani. Întrebarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
recent, resincronizarea la vârstnici (34) s-a demonstrat că duce la ameliorarea toleranței la efort și creșterea calității vieții. Cel mai recent ghid european privind pacing -ul și resincronizarea nu include indicații specifice pentru vârstnici. Valoarea și limitele terapiei intervenționale coronariene la vârstnici au preocupat per- manent lumea cardiologică încă din 1998, când Colombo publica date privind frecvența mai mare a incidentelor periprocedurale și restenozelor (35). De menționat în acest sens este publicarea în 2010 a datelor Registrului Național ACC privind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
modificările amplitudinii undei T și ale seg - mentului ST. La subiecții vârstnici, similar adulților de vârstă mijlocie, amplitudinea undei T > 0,15 mV s a asociat cu un risc scăzut pentru infarctul miocardic și pentru mortalitatea în relație cu boala coronariană, față de subiecții cu amplitudinea undei T între 0,05 și 0,15 mV. Riscul relativ de mortalitate a avut valoarea 2 (interval de confidență 95%: 1,3 3,1) pentru amplitudinea undei T < 0,05 mV. Supradenivelarea ușoară a segmentului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
deși efectul de reducere a mortalității CDV era același, indiferent de nivelul funcției renale [McAlister et al., 2004]. Mai mult, pacienții cu disfuncție renală prezintă riscul de a primi mai rar aspirină, beta-blocante, terapie trombolitică, de a beneficia de angiografie coronariană și angioplastie decât cei cu funcție renală normală [Shlipak et al., 2002]. Decurgând logic din această constatare, mortalitatea la un an a fost de 24% la pacienții fără disfuncție renală, de 46% la cei cu disfuncție renală ușoară și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
deosebiri se constată în tratamentul bolilor cardiace la pacienții renali și în funcție de specialitatea medicului curant; astfel, nefrologii ar avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
renali și în funcție de specialitatea medicului curant; astfel, nefrologii ar avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
cu viză CDV nu depinde de vârstă. Vârsta mai tânără nu pare a conferi protecție în ceea ce privește afectarea CDV la pacienții dializați; aceste date nu sunt tocmai surprinzătoare, ținând cont de faptul că autori precum Goodman și col. [2000] constată calcificări coronariene (un marker al procesului de ateroscleroză) la vârste foarte tinere în această populație. De altfel, discrepanța dintre riscul CDV în populația dializată [i cel din popula]ia generală este maximă la vârstele tinere. în același sens, curba mortalității CDV în funcție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
a mortalității CDV cu 39% [Fung et al., 2002]. Ca urmare, prevenția/tratamentul prompt al malnutriției pacientului uremic este crucială în preîntâmpinarea morții de cauză cardiacă. În ultimii ani a devenit evidentă implicarea anomaliilor metabolismului fosfocalcic în morbi-mortalitatea CDV. Calcificările coronariene, un marker al atero- și arteriosclerozei la pacientul renal, sunt stimulate atât de hiperparatiroidismul sever, cât și de medicația de combatare a acestuia (derivații de vitamina D și, probabil, dozele inadecvate de fixatori de fosfor care conțin calciu). Combaterea calcificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
7). Ulterior, mai multe colective de autori au adus dovezi în favoarea acestui concept în diverse patologii: la pacienții cu afecțiuni cardiace cronice, inclusiv insuficiență cardiacă (IC) (8,9), cu fibrilație atrială (10), în caz de moarte subită cardiacă sau boală coronariană (11), precum și în cazul pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați pentru un eve - niment coronarian acut a fost studiată intens în ultimii ani, iar rezultatele sunt similare. Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) și suprapondere sau obezitate de gradele 1‑2 au avut cea mai redusă rată a mortalității comparativ cu cei normoponderali, independent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]