3,019 matches
-
cu ochii pătrunzători, de un albastru ca de Voroneț, cu părul inelat lăsat pe spate. Nimeni nu se îndoiește de faptul că Ștefan cel Mare a fost un mare erou, dar la fel de sigur este că marele domnitor era un „mare crai”. Nu toți cronicarii au avut cuvinte măgulitoare despre el. Unii detractori l-au prezentat chiar pe Ștefan cel Mare ca pe un iubăreț, pentru că ar fi avut 50 de copii din flori, alții au susținut că ar fi vărsat sânge
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie, spre disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cum o alta nu-i/ Așa de timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al unei patriarhalități greu de privit ca fiind îndreptățită. Ironia naratorului este subtil inserată în text („La fel rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i fu, mai de credință,/ Mai iubitoare - dacă-i cu putință -”800), însuși craiul nu poate privi fără suspiciune atitudinea soției sale: „și dacă n-avea vechencredințare/ Că ea iubea pe prunci peste măsură/ Ar fi putut să crează că din ură,/ Din vicleșug, din inimă-mpietrită/ Le-a suferit pe toate neclintită.”801
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi lamentat patetic. și, ca o ultimă umilire, va fi nevoită să se întoarcă în casa modestă a tatălui, de unde a fost luată cu ani în urmă, îmbrăcată în veșminte simple, simbol al condiției umile, al decăderii, iar, la cererea craiului, se va ocupa de banchetul organizat în cinstea noii alese, va pregăti castelul, va servi masa pentru cei invitați. Dar reacția femeii este, uimitor, una de mulțumire pentru tot ceea ce i s-a oferit în anii petrecuți în calitate de doamnă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul natural sau din viața cotidiană, simpliste în felul lor, amintind de creațiile orale, dar denotând pasiunea autorului englez pentru amănuntul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la black-jack (valetul sau fantele negru). Azi la Casa Vernescu et comp. s-a englezit și sabotul și se cheamă „shoe”. Dar cel mai popular joc de noroc rămâne pokerul, în sistemul englez, cu 32 de cărți peste 7. Asta jucau Craii lui Mateiu și Pașadia “îl scutura pe Pirgu într-o uriașă întâlnire”. Adică la confruntarea a două figuri mari. Poker jucau babele din „careul de dame” al lui Brăescu, tot la poker câștigă un personaj al lui Preda care își
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e siderat. Exista Academia de Biliard, confundată de Pirgu cu Academia Română, unde se juca după reguli complexe: „un trei benți, un pul secret”. „Benți” înseamnă aici „mante”, marginile mesei, care nu avea găuri ca varianta ei americană. Chiar pe vremea Crailor jocul decăzuse și “îl jucau numai alunarii”, adică grecii. La cazino se joacă baccara, dar și ruletă. Călătoarea din Steaua fără nume fuge având la ea doar câteva fise de cazino. Un personaj din Jocul ielelor intră în Cazinoul din
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bingo de casă cu jetoane cu numere, atestat de Călinescu în Cartea nunții, ca joc favorit în „casa cu molii”. O mențiune aparte merită dardărul. El apare la Brătescu-Voinești și e numit, glorios, de Mateiu Caragiale. Pirgu întârzia la întâlnirile crailor pentru că „avea de moșit o poliță cu maimuță sau se încurca la dardăr cu Mehtupciu”. Din motive neelucidate, Mateiu folosește majuscula, ceea ce poate lăsa impresia că e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
erotice între un militar în termen la arma artilerie, cu bateria lângă o plajă și o turistă, studentă în filosofie. Ei se iubesc, vorba lui Adrian Păunescu, pe tunuri, dar la propriu. De unde și titlul Tunul filozoafei! Mereu pervers, Pirgu, craiul căzut, încearcă senzații inedite cu o gravidă în luna a noua și dă indicații deșucheate pentru cazul că o femeie „dă coada deoparte”. La Mircea Eliade, cadrul indian justifică senzualitatea excesivă a tinerei Maitreyi și a surorii sale mai mici
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de animale, au farmecul lor. Personajele lui Ionel Teodoreanu creșteau însă la Medeleni un... baset cu numele excentric Patapum, alături de un „maidanez” numit Ali. Când au câini de rasă, nu le găsesc pereche de soi și astfel ajunge Pirgu, în Craii de Curtea-Veche „codoș de câini” purtând cu el „un mopsuleț carlin” ca să-i afle parteneră. Numele nu-l aflăm din păcate. Câinii din mediul cazon al povestirilor lui G. Brăescu se cheamă Glonț, Cartuș, Foc etc. Ei nu pot fi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
subiectul canin prezintă un interes extrem de scăzut. Cai, călăreți și atelaje hipo Sunt soldat și călăreț, Uite, am un cal isteț! N.Batzaria „C’est une belle chose mon ami, que les voyages...”. Așa sună un motto din Diderot la Craii de Curtea-Veche. Dar personajele lui Mateiu I. Caragiale călătoresc mai mult în timp, cu gândul, decât în spațiu. „Călătoriile formează spiritele și deformează geamantanele”, susține un personaj al lui Kirițescu. Autorii contemporani nu mai dau atenție călătoriilor pentru că s-au
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
unde un testament este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În Craii... un testament nenorocește familia lui Mișu Nachmanson. Mișu moare, dar face testament în favoarea Rașelei, nevastă-sa mult mai tânără, trecându-i casele. Mama lui Mișu, supraviețuitoare, și alte rude rămân fără un ban. Un testament era să-l piardă și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
fie de la sine. Care nu se mai fac bine, firește că dau ortul popii. E obișnuit ca un autor, când nu mai știe ce să facă cu un personaj, să-l îmbolnăvească și să-l omoare. Așa se întâmplă în Craii de Curtea Veche cu Ilinca Arnoteanu, care apare meteoric și tot așa dispare, contaminată de scarlatină. Astfel Pantazi o pierde și își continuă destinul vagant. Înainte de inventarea antibioticelor orice boală punea viața în pericol. Foarte periculoasă era tuberculoza de care
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
un curs scurt de filosofie în patul conjugal, scenă rămasă de pomină. Apoi se miră că ea îl părăsește pentru un ins mai primitiv și mai monden. Vorba lui Pirgu: „cu astea (cu lecturile), te usuci”. Că veni vorba de Craii de Curtea-Veche, ei se refugiază în secolul al XVIII-lea ignorând operele dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la care visează și despre care citesc se încheie. Cât despre Pirgu, lectura i se pare pernicioasă - poți să dai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Suntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sunt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea-Veche. Unele sunt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește, nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ar fi derizorii, ci pentru că nu ajunge profesor universitar. O altă operă sortită să rămână necunoascută este cea a lui Pașadia. Omul de încredere al autorului o pune pe foc la moartea acestuia. În schimb, se poate bănui, Povestitorul din Craii... își va împlini gândul de a scrie un volum de moravuri bucureștene care ar putea fi chiar romanul cu pricina. Va realiza oare Rică Venturiano o operă politică? Aparent, ca soț al Ziței și cumnat al lui Jupân Dumitrache, șansele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de interesul său personal; cel de al treilea tot un conservator, se dădea drept ocrotitorul țăranului și apărătorul libertății politice. Bârlădenii nu aveau decât să se bucure că Steaua la Bârlad aprinsese chiar de ziua învierii Domului, „cu cei trei Crai de la răsărit", iar la rubrica „Cronică", același ziar, sub semnătura „Glumici', chiar făcea glume pe seama noii apărute „Steaua" de la Bârlad: „Stea frumoasă, luminoasă/ De la Dumnezeu trimeasă..." Că treaba cu Steaua nu era deloc o glumă pentru liberalii din Bârlad, Paloda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hrană spirituală reconfortantă și un puternic imbold spre victoria finală”. Calendarul cuprindea „bucăți literare” din Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Ion Creangă, P. Cerna, P. Liciu, Barbu Delavrancea. G. Coșbuc, N. Iorga, I. Simionescu, A. Mândru, M. Lungeanu, P. Partenie, Nichifor Crai nic, D. Iov, V. Alexandru Vlahuță 1858 - 1919 295 Voiculescu, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină, Mircea cel Mare redevine Mircea cel Bătrân, iar Ministerul Educației și Învățământului sub girul căruia este tipărit devine Ministerul Învățământului și Științei. 37 Cronica nu insista pe detaliile jenante, consemnând pe scurt că "însuși craiul, rănitu de săgeată foarte rău, de abiia au hălăduit pre poteci, de au ieșit la Ardeal" (Grigore Ureche, op. cit., p. 85). 38 Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 51. 39
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
magazin, care îl determină să se gândească la preferințele ei. Dimineața devreme, când pleacă de la clinică, Kostoglotov reține în detaliu toate elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o îndelungată absență a contactului vizual cu lumea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Crețu, Romeo Petrașciuc ș.a. se datorează că la concursul anual (2005) județean al revistelor școlare, organizat de Inspectoratul școlar, revista „F ream ătul Literar” a fost distinsă cu „Diplomă pentru locul II”, din cele alte 20 publicații participante. În ziarul „Crai nou” de la Suceava, în noiembrie 2005, prof. V. Mocrei a publicat amănunte de la ac est concurs, articol reprodus și în numărul 16/2007 al publicației evi dențiate. Îmi face plăcere să redau aici, la 75 de ani de a ctivitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hărăzita, fără zestre, Regina noastră,a dulcii Franțe este. Toți ducii-apoasei țări nu pot lua Neprețuita, scumpă față de la Francia. Cordelia, desi răi, tu bun rămas le zi; ' N-alt loc, mai bun găsești ce pierzi aci. LEAR: O ai, crai frînc, să fie-a ta, noi nu avem Astfel de fiica; n-o să mai vedem Chipu-i vreodat. Mergi făr-al nost bun gînd, Iubirea, ori al nost binecuvînt. (Trîmbițe. Ies toți, în afară de regele Franței, Cordelia, Goneril și Regan). FRANȚA: Ia
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
What, fifty followers? Is it not well? What should you need of more? Yea, or șo many, sith that both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]