2,854 matches
-
lui N.D. Cocea. Printre colaboratorii Deșteptării politice și sociale se vor număra N.D. Cocea. I. Ludo, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Emil Isac, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu. După război, A. Maniu și I.M. Sadoveanu vor scoate la Sibiu, împreună cu Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, I. Cucu ș.a. revista Gîndirea. Asemenea evoluții nu au, totuși, de ce să deconcerteze. Apropierea de cercurile germanofile a unor artiști precum T. Arghezi, Mateiu I. Caragiale, Gala Galaction, Adrian Maniu, I. Vinea, N.D. Cocea nu a fost doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui, forjat în perioada neutralității, e comun multor intelectuali ai vremii, ostili războiului și dezamăgiți de consecințele economico-politice ale acestuia. Este și cazul grupului care înființa la Sibiu, în 1921, revista Gîndirea (Cezar Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Nichifor Crainic). De asemenea, cazul unor scriitori moderniști precum Camil Petrescu, Gala Galaction și Tudor Arghezi (ultimul — condamnat penal pentru colaboraționismul din perioada ocupației germane). Un gest de „neutralitate antirăzboinică” fusese însăși plecarea din țară, în 1915, a viitorilor dadaiști Marcel Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
orientare literară străină e întotdeauna un folos, un suflet străin e întotdeauna o primejdie” (idem., p. 25). În ciuda opoziției ideologice, există importante puncte de contact cu concepțiile hegemonist-orientaliste ale tradiționaliștilor despre un București văzut ca o „a patra Romă” (Nichifor Crainic) sau ca un „Bizanț după Bizanț” (N. Iorga) în condițiile bolșevizării Rusiei ortodoxe. Aceeași voință de afirmare și de originalitate, aceeași deplîngere a imitației, aceeași respingere a „minoratului cultural” din secolul al XIX-lea. Putem vorbi în acest sens și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
afinităților dintre bizantinism și arta de avangardă - publica în nr. 79 un articol, „Allegria ortodoxă“, ferm pro-Gîndirea. Elogiind resurecția modernă a poeziei religioase (cu referiri la Claudel sau Rilke), autorul polemizează cu G. Călinescu (proaspăt „demisionar” de la revista lui Nichifor Crainic) și cu articolul antigîndirist al acestuia, „De disparitione angelorum“ prin care, după cum se știe, închidea cercul colaborării deschis cu „De aparitione angelorum“; pledează, apoi, în favoarea familiarizării intelectualilor români cu teologia și disputele teologice; în fine, contrapune spiritualității Renașterii perioada a-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Gîndirea (mai ales în primii ani ai acesteia) și la Cuvîntul, avînd vechi relații cordiale cu numeroși apropiați ai curentelor ideologice neotradiționaliste, de la Nae Ionescu la neosămănătoristul Pamfil Șeicaru. În pagina de „revista revistelor” a nr. 91-92, revista lui Crainic este menționată pozitiv, pe fundalul polemicii mai vechi a Contimporanului cu Viața românească (mutată între timp la București): „numărul din aprilie se deschide cu un cuprinzător eseu al d-lui Nichifor Crainic despre pacifism, văzut din unghiul viitoarelor raporturi spirituale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de „revista revistelor” a nr. 91-92, revista lui Crainic este menționată pozitiv, pe fundalul polemicii mai vechi a Contimporanului cu Viața românească (mutată între timp la București): „numărul din aprilie se deschide cu un cuprinzător eseu al d-lui Nichifor Crainic despre pacifism, văzut din unghiul viitoarelor raporturi spirituale dintre popoare. Proza, versurile și cronica o semnează colaboratori valoroși ai revistei ce, desigur, a handicapat definitiv Viața românească, agonizantă în oficina Camerelor de Comerț din București”. Prețuirea față de o parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primitivism) exprimă „aceeași năzuință de spiritualizare specifică cubismului și expresionismului plastic, dar și anarhismului poetic”, prezentă și în „nuanțările expresioniste” din operele unor artiști prețuiți, precum Paciurea sau Oscar Han. Citînd articole din Gîndirea semnate de O.W. Cisek, N. Crainic, O. Han sau interviuri din Mărturia unei generații de F. Aderca, C.I. Emilian face unele apropieri corecte între opera lui Luchian și cea a lui Cézanne și Van Gogh, între Pallady și Matisse, între Iser și expresioniști, precizînd că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu mai era atent la el... Privea strada. Zece cincizeci și cinci. Șoferul a deschis radioul. O voce tânără făcea reclamă la cuie: „Cuie bune, construcții durabile. Cumpărați cuie de Yamato“. Dulcea voce feminină a fost înlocuită de cea a crainicului: „Poliția e în căutarea francezului Gaston Bonaparte. Domnule Gaston, vă rog să luați imediat legătura cu poliția“. Crainicul nu a mai făcut alte anunțuri. Cei trei bărbați din mașină au înmărmurit. Apoi șoferul a izbucnit în râs și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
tânără făcea reclamă la cuie: „Cuie bune, construcții durabile. Cumpărați cuie de Yamato“. Dulcea voce feminină a fost înlocuită de cea a crainicului: „Poliția e în căutarea francezului Gaston Bonaparte. Domnule Gaston, vă rog să luați imediat legătura cu poliția“. Crainicul nu a mai făcut alte anunțuri. Cei trei bărbați din mașină au înmărmurit. Apoi șoferul a izbucnit în râs și s-a întors spre Gaston. — Tu ești ăla!... Endō, e riscant. — Ce tot spui? Nu știe nimeni că e cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o stemă tăiată în poartă, un uliu tâlcuiește rotire de soartă. Stuparul ceresc peste ciuturi se-ndoaie, în mierea fântânilor barba și-o-nmoaie. Zăbovește prin rostul grădinilor pajul. Un zbor de lăstun iscălește peisajul. [1926] * TRISTEȚE METAFIZICĂ lui Nichifor Crainic În porturi deschise spre taina marilor ape am cântat cu pescarii, umbre înalte pe maluri, visând corăbii încărcate de miracol străin. Alături de lucrătorii încinși în zale cănite am ridicat poduri de oțel peste râuri albe, peste zborul pasărei curate, peste
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
când în când arată Doi ochi adânci și triști. În sufletul lor trist Resimt singurătatea Și, precum un artist, Nu găsesc deplinătatea. Soarele Luna cea fugară De-abia s-a liniștit. Și acum ea suspină Asemenea unui copil trudit. Luminosul crainic, Soarele stingher Și atât de tainic Se-aprinde iar pe cer. Și cu noua lumină Sclipește ca un strop Ce parcă are mină Pe vârful unui plop. Până la amiază Pământul ocrotit Încet, încet vibrează Adânc și liniștit. Două rândunele Două
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
isprăveam cu plaja, restaurantele se deschideau. Cotlete, pui și homari erau oferiți de vreo douăzeci de grătare Înghesuite unele Într‑altele În stradă, cu mai multă flacără decât era nevoie pentru o frigare normală. Și fiecare tarabă avea propriul ei crainic‑reclamagiu, care rânjea, urla, râdea, agitând În mâini homari vii, ținuți de antene sau de coadă. Dacă vreo parte a creaturii se desprindea și cădea pe jos, cu atât mai mare distracția. - Hai să ieșim de aici! Îmi cerea Rosamund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ale lui Werner Noth, șeful poliției din Berlin. Mama și tata au părăsit Germania în 1939, când a venit războiul. Eu și soția mea am rămas. Mi-am câștigat existența până s-a sfârșit războiul, în 1945, ca redactor și crainic la emisiunile radio de propagandă nazistă pentru vorbitorii de limbă engleză. Eram principalul expert în probleme americane la Ministerul Instrucției Publice și Propagandei. La sfârșitul războiului mă aflam la loc de cinste pe lista criminalilor de război, în mare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Viena e sub ape, calculatorul afișa mesaje care mă excitau, iar radioul cânta o melodie populară. Nu aveam timp să opresc televizorul și radioul, pentru că mesajele excitante curgeau regulat și cereau răspuns. Vocea groasă a cântăreței de la radio slobozea triluri, crainicul de la TV era zguduit de o tuse. Așa am cunoscut-o pe Sgsdgff. A spus că numele ei adevărat mi-l va dezvălui când ne vom întâlni față în față. După două ore am încheiat discuția, m-am deconectat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
instaleze camerele de Televiziune și de filmat în fața pădurii, se înconjură de războinicii din tribul yubani, îl așeză pe José Correcaminos la stânga lui, îi trecu brațul peste umăr cu un gest protector și, privind drept în obiective cu dezinvoltura unui crainic experimentat, începu: — Vă vorbesc azi din colțul cel mai îndepărtat al Amazoniei noastre, unde am dorit să ajung pentru a-i face cunoscut poporului yubani interesul meu pentru problemele lui și dezgustul meu pentru persecuțiile și asasinatele al căror obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
În codrul Fetea Încă din toamna anului 1944. Calitatea fundamentală, chiar de căpetenie, a autorului a fost este și va fi, În cât timp va mai trăi, credința neclintită În Dumnezeu, asemenea marilor personalități Corneliu Zelea Codreanu, Ion Barbu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Nae Ionescu, George Manu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Horia Sima, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu. Capitolul „Epilog” de la paginile 275-281 constituie un studiu admirabil despre credința În Dumnezeu. Regretăm că, din șapte pagini extrem de interesante și excepțional de frumoase
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
40,5 grade Celsius, apoi de tuberculoză, căzând de două ori În comă. A avut Însă și norocul de a fi „locuit” În multe zile cu cei mai mari poeți români din secolul al XX-lea, Radu Gyr și Nichifor Crainic. Beneficiind de o memorie fără egal, a putut Învăța pe de rost peste 10.000 de versuri din operele multor poeți Întemnițați, Îndeosebi din cele ale celor doi maeștri. Fericiții posesori ai antologiei „Poezii din Închisori”, scoasă, În 1982, de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai întîi de toate, prea cald. Ulpiu este cam plictisit. Rarisime situațiile în care ar putea fi surprins lucrând fără cravată. Ziua de 29 constituie un astfel de prilej. 37 de grade la umbră. Confruntă declarația paznicului de depozit, Nechifor Crainic (nici o legătură cu nefericitul conducător gîndirist), cu observațiile din teren ale puzderiei de informatori. Citește: Nu este adevărat că eram chitiți să ciordim și să dosim toată marfa, neîmpiedicîndu-ne de la aceasta decât apariția la un străin ce părea trecut doar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Căutau niște salam. I-am cercetat.) Căscă, sări un paragraf, îndepărtă, din documentele statului, o murdărie de muscă. Genul ăsta de povestiri lipea, ca niște cuiburi de rândunică, puncte de indigestie pe peretele stomacului său. Câteva rânduri mai jos, paznicul Crainic declara: "Mai ciudat a fost atunci când, băgând o mână în geantă, de scos afară, am scos două mâini. Am vârât de urgență și cealaltă mână în geantă și, din nou, am adus, în lumina becului de 40 de wați, două
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plată să avem de-o bere. Asta a fost practica la Greci! Nu îi spune unchiului de evenimentul cel mai grav petrecut acolo cu repercusiuni în timp! Într-o dimineață la ora 7 s-a dat un comunicat la radio. Crainicul, cu o voce gravă, anunța că în urma vizitei de lucru a mult iubitului conducător în China, luând exemplu de la poporul frate și prieten din răsărit, de acum înainte vom asculta numai muzică patriotică, populară și românească, vom vedea filme și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tenta de melancolie a întregii noastre vieți. Vestirea unei bucurii se poate face cu prețul vieții. Philippides, solul lui Miltiades, după ce aleargă patruzeci și doi de kilometri, vestește victoria de la Maraton (400 î.e.n.) și moare. De aceea, cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. Toate felurile de măsurători au conchis că bucuria, ca și durerea, au profunzimi necercetate în care puțini, doar cei cu adevărat mari, au pă-truns: Platon, Shakespeare, Goethe, Beethoven, Mozart, acest heruvim al bucuriei, care calcă peste
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
vieneză. Într-adevăr românii învecinați cu Serbia, având comunicație telegrafică cu această țară, primesc totuși știrile ce o privesc din Pesta și din Viena. Ce se va fi întîmplînd în momentul de față în Serbia ni este deci necunoscut și, crainici întîrzieți a mișcărilor din Orient, jurnalele românești trebuie să se mulțămească cu știri relativ vechi și răsuflate de trei, patru zile. O telegramă din Paris cu data de 27 iunie vestește că, cu toate subsidiile rusești și cu tot succesul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o școală primară centrală a ocolului Dobra la a cării susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel lucrurile: Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l ușureze de prea multe sarcini, vine a decreta desființarea școalei din motiv că comunele care concurg la susținerea ei să întrebuințeze acele capitale spre susținerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
calității bunurilor oferite. Analizând structura pieței sub aspectul numărului și cotei de piață a principalilor ofertanți, se pun în evidență diferite tipuri de concurență imperfectă, tuturor acestora fiindu-le comună o caracteristică deosebită: „prețul nu mai este determinat de un «crainic» al pieței, firma având posibilitatea de a fixa sau influența substanțial fixarea prețului și a cantităților.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 344. footnote> 3.1. Prețul de monopol „Cât de imperfectă poate fi concurența imperfectă? Forma
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]