15,728 matches
-
piatră. Dar, tot același Trup asumat de Iisus Hristos prin Nașterea din Fecioară învinge moartea, strălucește în Înviere, Se înalță la ceruri, șade de-a dreapta Tatălui și va veni iarăși ca să judece viii și morții și să împărățească la nesfârșit. Creștinul ortodox, mărturisind aceste puncte de credință, retrăiește, în mic, viața lui Iisus Hristos, deoarece Iisus Hristos S-a împărtășit Bisericii și, prin ea, umanității întregi. În Iisus Hristos se recapitulează - după expresia Sf. Irineu de Lyon - fiecare om purtător al
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
viață împreună cu El, lăsând să se scufunde, să rămână la fundul cristelniței, al apei, numai păcatul strămoșesc, păcatul neascultării adamice.nîn concordanță cu învățătura de credință privitoare la botez este și așteptarea învierii morților și venirea vieții veșnice. Într-adevăr, creștinul ortodox crede puternic în învierea celor răposați, după făgăduința Mântuitorului Iisus Hristos din Evanghelia după Matei și după cuvintele Sf. Apostol Pavel către Tesaloniceni. Judecata universală va fi instantanee și răsplata pentru fapte va veni pe loc și pentru veșnicie
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
interioare pe care le-am trăit în timpul acestei călătorii!... De aceea, am convingerea că aceste pelerinaje au un rol sacramental și inițiatic care-i pot procura omului o stare și o încărcătură deosebită, mergând până la convertirea sa!... Și asta deoarece creștinul așteaptă foarte mult de la trecerea sa prin aceste locuri binecuvântate de pașii, de misiunea și de faptele sau minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos care a luat fire și trup omenesc în acest pământ ales, coborând în această stare chenotică a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
mare - rotonda și alta mai mică numită katholikonul ortodox. În pofida faptului că aspectul exterior s-a păstrat din vremurile cruciaților (adică din secolul al XII - lea), în interiorul ei se află destul de multe construcții datând din perioadele bizantină de mijloc și creștin timpurie. Întregul complex al bisericii, constând din șapte încăperi ( cu două atriumuri - interior și exterior și cinci naosuri), precum și Capela aflării Sfintei Cruci care datează din perioada lui Constantin Monomahul din secolul XI. Rotonda - este un edificiu circular care acoperă
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
loc de pelerinaj a cărui vizitare reprezintă visul oricărui pelerin creștin. Doar trei biserici: Patriarhia Ierusalimului, Ordinul Franciscan și Ptriarhia Armeană dețin dreptul suprem asupra edificiului și asupra locurilor sale de pelerinaj. Copții și sirienii au dreptul de rugăciune, iar creștinilor din celelalte comunități le este permis să viziteze biserica doar în calitate de simpli excursioniști. Unul dintre cele mai înălțătoare momente ale pelerinajului nostru a fost participarea, sâmbăta noaptea, la Sfânta Liturghie săvârșită chiar la Sfântul Mormânt de către preoții noștri în frunte
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
începând cu arestarea și terminând cu punerea Sa în Mormânt. Cu alte cuvinte, Drumul Crucii trebuie să fi început cu Grădina Ghetsimani și să se fi terminat cu Golgota și Punerea în Mormânt. Începând însă cu secolul al XI - lea, creștinii din Ierusalim au stabilit parcursul acestui drum ca începând cu condamnarea Lui în Pretoriu și terminând cu Sfântul Mormânt din Biserica Mormântului Domnului. În Ierusalimul din zilele noastre durata și itinerariul Drumului, care nu depășește nici măcar un kilometru ca lungime
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
nou distrusă de către musulmani în anul 966. După plecarea cruciaților, foișorul Cinei de Taină a fost transformat de către mameluci în moschee și timp îndelungat a fost folosit ca lăcaș de cult musulman. Cu toate că astăzi aparține musulmanilor, el este accesibil tuturor creștinilor ca loc de pelerinaj și de rugăciune pe care l-am vizitat și noi dimpreună cu mormântul Regelui David. Continuând cu Muntele Măslinilor (Har - Ha - Zeitim, în ebraică sau Tjabal - et - Tur, în arabă) vom spune că este vorba de
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
a fost construită Universitatea Ebraică din Ierusalim; cea din mijloc pe care se află Spitalul Augusta Victoria și cea dinspre sud, et - Tur sau Muntele Înălțării, unde sunt concentrate toate locurile creștine de pelerinaj, bisericile și mănăstirile care au pentru creștini legătură cu două evenimente importante din activitatea pământească a lui Hristos: Predica de pe Munte (Mat. 24; Luc. 21) și Înălțarea Sa la Cer care a avut loc la 40 de zile după Slăvita Sa Înviere. În sec. al IV - lea
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
lea Împăratul Adrian i-a izgonit din oraș pe băștinașii evrei, fiindcă orașul se învecina cu Ierusalimul proaspăt reconstruit de el, și a adus în locul lor oameni străini și păgâni. În același secol au început să populeze Betleemul și primii creștini ceea ce a fost un lucru de bun augur. Locuitorii păgâni ai orașului se închinau zeului Adonis într-o peșteră aflată în centrul așezării, fără să știe, bineânțeles, că în acea peșteră s-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Soarta acestui
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
această primă bazilică avea cinci naosuri și o mare curte exterioară dinaintea fațadei orientale spre apus. În aripa dinspre răsărit, a fost construită o clădire impresionantă, octogonală, în centrul căreia se află Peștera Nașterii Domnului - loc foarte important pentru toți creștinii și pelerinii care vin aici să se închine deoarece este locul începutului mântuirii noastre, cu alte cuvinte acest loc, alături de Biserica Sfântului Mormânt, se află pe primul rând în istoria mântuirii neamului omenesc!... Pardoseala ei era acoperită cu un mozaic
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
a primi drept moștenire pământul făgăduit lor de către Iahve. Din acest motiv acest loc se numește Betabara (Beit Avara - „trecere prin vad”, în ebraică). Identificarea locului botezului cu cel al trecerii prin vad a râului de către israelieni a avut pentru creștini un dublu sens: în primul rând, a unit, din punct de vedere geografic, Vechiul și Noul Testament, iar în al doilea rând, după cum sensul trecerii a fost popularea Țării Dfinte, la fel și botezul creștinului a însemnat legătura acestuia cu Hristos
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
râului de către israelieni a avut pentru creștini un dublu sens: în primul rând, a unit, din punct de vedere geografic, Vechiul și Noul Testament, iar în al doilea rând, după cum sensul trecerii a fost popularea Țării Dfinte, la fel și botezul creștinului a însemnat legătura acestuia cu Hristos și promisiunea dobândirii Împărăției Cerești. Am vizitat și noi Râul Iordan, cu mare bucurie, dar locul vizitării Râului nu coincide cu locul exact al Botezului Domnului. În zonă există și o mănăstire greco - ortodoxă
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
De aceea creștinismul a căpătat în această parte, un teren generos și, la foarte scurt timp a fost creată aici o comunitate creștină și o episcopie. Deja la începutul sec. al IV - lea clădirea păgână Adriania a fost transformată de creștinii Tiberiasului într-o bazilică de dimensiuni foarte mari, de-a dreptul impresionante. În sec. al VII - lea, pe locul cel mai înalt al orașului a fost construită cea de-a doua biserică creștină închinată Sf. Ap. Petru. Sub altarul acestei
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
în Evanghelia sa la cap 6, vers. 34 - 44 și la Sf. Ap. Ioan la cap. 6, vers. 1 - 15. În Evanghelie, așa cum se întâmplă de foarte multe ori, nu este precizat locul în care a avut loc minunea, dar creștinii au stabilit încă din sec. al IV - lea că el se află în apropiere de Capernaum, în orășelul El - Tabgha (în arabă - șapte izvoare) din perioadele romană și bizantină. Pe la mijlocul sec. al IV - lea a fost contruită, aici o mică
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
ul a rămas un oraș pur iudaic, cu toate că este cu putință ca în cuprinsul lui să fi trăit un număr redus de evrei creștini care au fost concentrați în jurul casei Sf. Ap. Petru, situată în centrul așezzării, aproape de sinagogă. Primii creștini foloseau această casă ca biserică și, în același timp, ca loc de pelerinaj pentru vizitatori. Astfel, în Capernaum, se află cel mai vechi loc de pelerinaj creștin din Țara Sfântă, datând din sec. al II - lea. În sec. al V
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
care nu se distingea prin nimic deosebit. În timpul vieții lui Iisus în acest oraș, situat în jurul unui izvor, trăiau un număr nesemnificativ de evrei și această situație a continuat până în sec. al IV-lea, cînd așezarea a fost inclusă de către creștini în rândul locurilor importante de pelerinaj. În perioada bizantină, în Nazaret trebuie să fi existat patru locuri sfinte de pelerinaj și anume: Izvorul Maicii Domnului, în preajma căruia a avut loc, potrivit tradiției, Buna Vestire; Peștera - Atelierul lui Iosif; Sinagoga în
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
nostru duhovnicesc prin acele locuri pline de har și de binecuvântare și, totodată, și la sfârșitul acestei expuneri și descrieri a locurilor, momentelor și trăirilor de care am avut parte în acele zile!... Pentru care fapt rămâne conluzia că noi, creștinii, care nu suntem altceva decât niște pelerini pe acest pământ, trebuie să ne închinăm lui Dumnezeu „în duh și în adevăr” pentru că Împărăția lui Dumnezeu nu este din lumea aceasta și, deci, din această cauză, nu avem „cetate stătătoare aici
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Elena, cu prilejul împlinirii a 1700 de ani de la emiterea acestui important edict de toleranță religioasă de la Milan (Mediolanum). Înaintea lui Constantin cel Mare, Galeriu, grav bolnav, a emis la 30 aprilie 311, la Sardica, un edict de toleranță pentru creștini, în acord cu Constantin și Liciniu, care cuprinde permisiunea existenței creștinilor - „ut denuo sint cristiani et conventicula eorum” = „să existe din nou creștini și să țină adunările lor” (Lactanțiu, De mort. pers., 34; Eusebiu, Ist. bis., VIII, 17). Galeriu a
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
important edict de toleranță religioasă de la Milan (Mediolanum). Înaintea lui Constantin cel Mare, Galeriu, grav bolnav, a emis la 30 aprilie 311, la Sardica, un edict de toleranță pentru creștini, în acord cu Constantin și Liciniu, care cuprinde permisiunea existenței creștinilor - „ut denuo sint cristiani et conventicula eorum” = „să existe din nou creștini și să țină adunările lor” (Lactanțiu, De mort. pers., 34; Eusebiu, Ist. bis., VIII, 17). Galeriu a murit la scurt timp, la 5 mai 311, iar edictul său
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Mare, Galeriu, grav bolnav, a emis la 30 aprilie 311, la Sardica, un edict de toleranță pentru creștini, în acord cu Constantin și Liciniu, care cuprinde permisiunea existenței creștinilor - „ut denuo sint cristiani et conventicula eorum” = „să existe din nou creștini și să țină adunările lor” (Lactanțiu, De mort. pers., 34; Eusebiu, Ist. bis., VIII, 17). Galeriu a murit la scurt timp, la 5 mai 311, iar edictul său s-a aplicat doar parțial. Este greu de cunoscut în intimitatea ei
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
cu una din surorile sale, cumnatul său, publică edictul de la Milan din luna ianuarie anul 313, prin care se acordă libertate religioasă deplină Creștinismului, care devine religio licita = religie permisă în Imperiu. Totodată, se anulau toate hotărârile anterioare, luate împotriva creștinilor și se retrocedau Bisericii lăcașurile de cult și posesiunile confiscate de împărății precedenți. Edictul de la Milan are o importanță epocală prin hotărârile, consecințele și urmările lui. Din religie nepermisă și persecutată, Creștinismul devine religie permisă, ba chiar favorizată, cum arată
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
ulterioare ale împăratului Constantin cel Mare. Din nefericire, Valeriu Liciniu (308-324), la început pe deplin asociat la politica religioasă a împăratului Constantin, s-a depărtat de aceasta, devenind din anul 316 reprezentantul declarat al păgânismului în Orient, unde erau mulți creștini, și a început persecutarea lor între anii 320-323. În urma înfrângerii suferite de Liciniu în bătălia cu Constantin din 18 septembrie 324, la Chrysopolis, lângă Calcedon, pe coasta apuseană a Asiei Mici, în fața Constantinopolului, și a unor uneltiri împotriva lui Constantin
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
legea din anul 321, Constantin cel Mare generalizează duminica ca zi de odihnă în Imperiu. Încă din anul 317, împăratul Constantin cel Mare începe să bată și monede cu monograma lui Iisus Hristos. În funcțiile înalte, el numește de preferință creștini, dar păstrează și păgâni, cărora le interzice însă să aducă jertfe. Cultul împăratului își pierde sensul religios, păstrând mai mult semnificația lui politică: cinstirea autorității împăratului ca exponent al puterii Imperiului Roman; templele dedicate lui devin localuri publice, fără statui
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
însă să aducă jertfe. Cultul împăratului își pierde sensul religios, păstrând mai mult semnificația lui politică: cinstirea autorității împăratului ca exponent al puterii Imperiului Roman; templele dedicate lui devin localuri publice, fără statui și fără jertfe. În unele locuri, unde creștinii sunt majoritari, ei iau templele păgâne și le transformă în biserici sau le închid. Împăratul și membrii familiei sale - mama sa, Elena, soția sa, Fausta, sora sa, Anastasia, fiica sa, Constantina, dăruiesc episcopilor ajutoare pentru a repara bisericile sau pentru
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
a avut o mare însemnătate pentru pregătirea viitorului împărat. Se presupune ca împreună cu el se afla și mama sa, Elena, o femeie cu calități spirituale deosebite, care-i va da și primele îndrumări și învățături religioase. În anul 303, pe când creștinii erau acuzați că au dat foc palatului imperial din Nicomidia, pretext pentru marea persecuție dezlțnțuită împotriva lor de către Dioclețian, Constantin se afla de față, fiind martor la cele întâmplate, dupa cum va mărturisi ulterior. În timpul evenimentelor tulburi care au urmat
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]