11,160 matches
-
provincie creatoare, care a mutat centrul de greutate al literaturii. Chiar dacă scriitorii importanți au migrat la Centrul zonei de creație, chiar dacă marile edituri sunt în Capitală, chiar dacă critica decidentă și ierarhizantă oficiază pe Podul Mogoșoaiei, au mai rămas câteva spații creatoare unde nu numai se nasc, ci se și localizează identitar valori adevărate. Vâlcea a rămas un asemenea loc cu specificitate creativă, alături de neașteptatul teritoriu al Ialomiței, loc de rezidență pentru scriitori importanți. Vârsta aceasta plenară, apolinică, împlinită de Ioan Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
jos o scurtă istorie a acestei călătorii artistice proprii, care a început timid, s-a întrerupt brusc, și a fost reluată surprinzător după patru decenii de hiatus, cu o continuare, sper eu, de lungă durată... Conștiența primei experiențe cu aspectul creator al scrisului intervine undeva prin clasa a IVa, cu ocazia participării la o olimpiadă de Limba și Literatura Română. Aveam in plan să scriu o poveste de spionaj, cu tentă științifico-fantastică, cu submarine și extratereștri. M-am lăsat însă influențat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este tocmai cel al muncii împlinite. „Plăcerea serviciului aduce perfecțiune muncii”, spunea Aristotel, după cum, invers, perfecțiu nea muncii aduce mulțumire și plăcere. Chiar dacă munca pretinde efort, ea nu constituie o povară a vieții, fiindcă ea angajează omul spre un scop creator, care pe măsură ce este împlinit, aduce satisfacția materială dar și pe cea sufletească. Fiind condiția esențială a vieții, munca este sfântă ca viața însăși, fiindcă ambele au origine divină, iar Dumnezeu binecuvântează totdeauna munca cinstită. Ea trebuie pornită cu entuziasm, făcută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
veșmânt pentru idei bogate în gândire și viziune. Nevăzutul, abstractul, ipostaza onirică, dar și finalitatea vieții și a omului, neliniștea metafizică a individului, amorul, locul și predestinarea individului în societate, relațiile umane în spațiul social-istoric, menirea artei și a creatorului, creatorul față în față cu propria opera sunt doar câteva din temele care străbat neîncetat bogăția poetică a acestei generații. Dând o rară formă poetică și un polivalent sens poetic acestor lumi amorfe, generația șaizeci a pus piatra de temelie a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
toate continentele planetei, Marin Sorescu se arată, dacă nu din primul său volum, Singur printre poeți, 1964, sigur din cel de-al doilea, Poeme, 1965, și cel de-al treilea, Moartea Ceasului, 1966, ca una dintre cele mai marcante conștiințe creatoare ale țării. Poezia lui Marin Sorescu acoperă un spectru multisintetic de valori și idei și se bucură în același timp de un stil bogat, polivalent, ușor ironic, care reînnoiește un raționament profund. Marin Sorescu a fost membru al Academiei Române, al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
până la o anumită măsură, și factori subiectivi. și asta mai ales când traducătorul se întâmplă să fie și poet. Din nefericire, nu-i de ajuns voința, cunoștințele, munca. Foarte adesea, mulți poeți de prim rang sunt străini de felul său creator. Un alt factor care îngreunează drumul poetului spre a traduce poeți de nepătruns pentru capacitățile sale e timpul. Cum va vedea cititorul care deține câteva cunoștințe de literatură română, destui exponenți de seamă ai generației nu sunt incluși în culegerea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ajunge. încheind, nu vreau să mă cufund în citate și maxime. Nu vă voi spune nici că “traducerea este un rău necesar”, nici uzatul ca șapca cu care se joacă fotbal “tradutore tradi tore”, nici ceea ce spusesem eu cândva, « traditore creatore », și nici grecescul Îtraducerile sunt ca și femeile, cele credincioase nu sunt frumoase, iar cele frumoase nu sunt credincioase”. Vorbe care dacă odată conțineau un dram de adevăr, azi constituie marfă ieftină, pe care o vând culturaliștii întârziați. Traducătorii de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îl include: prezența iluzorie a obiectului". O egală finețe investise Radu Bogdan și în interpretarea operei lui Ion Țuculescu: ,Arta lui corespunde unei sensibilități rurale, fără ca pentru aceasta să se poată vorbi efectiv de un primitivism, ci de o autenticitate creatoare, indisolubil legată de o anumită realitate specific românească". Mult mai târziu se va dovedi că nu era vorba în astfel de cronici doar de rafinament, ci și de capacitate profetică: Radu Bogdan întrezărea în Ion Țuculescu un pictor încă necunoscut
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
avea să fie preferat de comisia universitară avea să fie contracandidatul Ionică Rădulescu Pogoneanu. Deși dezamăgit de întorsătura lucrurilor, Drăghicescu va găsi resurse să-și depășească înfrîngerea, luîndu-și revanșa asupra contemporanilor prin scris. Se va ,răzbuna" pe ei scriind Idealul creator, o lucrare a cărei idee principală este că omul, atunci cînd este pus în fața unei realități ostile, se repliază în sinea lui creîndu-și un ideal, dar un ideal prin care să poată, cel puțin în planul imaginației, să depășească realitatea
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
Arghezi. Avem puțini scriitori în al căror univers să te pierzi și să-ți placă să te pierzi. Mă pierd în Arghezi și mă regăsesc în Arghezi. Pentru că Arghezi este o personalitate labirintică, are o operă labirintică și un eu creator labirintic. Aceasta e premisa de la care pornesc. Dar aceasta e, de fapt, concluzia îndelungii mele experiențe de lectură. Arghezi își simte uneori insul risipit, identitatea pierdută, pentru ca în alte scrieri în versuri sau în proză să jubileze ascuns după o
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
titanică, dispusă eretic să se substituie lui Dumnezeu. Cum e posibilă o asemenea metamorfoză? Cum sunt posibile aceste serii de metamorfoze? Simplu: pentru că Arghezi e multiplu, ireductibil la o unică și privilegiată ipostază. Iar această multiplicitate e atât a personalității creatoare, a scriitorului (poet, prozator, publicist, dramaturg) ca identitate socială, cât și a eului profund, mai greu de analizat și de disociat în ipostaze contradictorii. Scriitorul își scapă lui însuși, ca definiție posibilă și acceptabilă. Dar și vrea să scape de
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
cu adevărat niciodată. Arghezi este un caz unic în literatura română prin capacitatea interioară de multiplicare a personalității. Fenomenul psihologic are ca rezultat proiectarea în individualități stilistice distincte. Disocierile interioare sunt legitimate artistic. Continua gâlceavă cu sine devine principalul mobil creator. Prolificitatea acestor identități este susținută de o prolificitate la fel de uimitoare a unei textualizări legitimatoare. Nu putem ști dacă identitățile psihologice produc identități textuale sau dacă se întâmplă exact invers. Nu există o regulă. Iar dacă ar exista, Arghezi ar fi
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
del pensiero occidentale, frantumando l'invece originaria e imprescindibile relazione con îl mondo. Innumerevoli sono gli aspetti degni di rilievo. În queste pagine ne richiameremo solamente alcuni. 1) Îl primo, che può collegarsi al ruolo del poeta come artista, come creatore che capovolge l'esperienza nel senso che la trasposizione immaginativa non tende innanzitutto a una trasformazione utile nel mondo esterno, mă a una modificazione della propria condizione soggettiva (Kant)30. 2) Nella storia, îl linguaggio è stato anche coniugato come
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
care este izbitor contrastul între frumusețea fizică și sărăcia vestimentară, plăcerea înotului în Târnava Mică și în lacul Chereteu, insuccesul la un examen de limba greacă etc. Puțin totuși, conchide Dăianu, pentru cel care era atunci un "boboc al genialității creatoare". Și atunci, solicitați mai insistent, memorialiștii blăjeni adaugă linii noi, esențiale pentru portretul poetului: pasiunea pentru lectură (prin N. Petra-Petrescu împrumuta cărți din biblioteca prepositului capitular Ion Micu Moldovan), convorbiri pe teme literare și istorice în care se vedea superioritatea
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
perfide, "capitala seismică a fricei și neoturciei", "oraș anticultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat". Hiperbolă, posibil. însă în niciun caz neadevăr, căci mediul marginalizării i-a pus la grea încercare scriitorului puterea de rezistență morală, ca și fibra creatoare. Se cuvine să recunoaștem că, îndată după închisoare, locația periferică improprie, prelungită indefinit, a constituit una din cele mai grele măsuri punitive pe care sistemul totalitar le-a aplicat intelectualilor indezirabili. Scopul urmărit a fost o certitudine cel al ștergerii
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
filologi și, desigur, nu numai pentru ei; în orice caz, virtuozitatea narativă a prozatorului, performanțele lui speculative solicită un cititor inteligent și cu mult umor, pe măsura textului epic. E o desfătare a limbajului postmodern, o plăcută naturalețe a artificiului creator, constând în alternanța firească a deconstrucției narative cu reconstrucția și regenerarea ficțiunii. Ironic și auto-ironic, oniric și realist, politic și livresc, autoreferențial până la narcisism și deschis spre realitate până la reportaj și opinia jurnalistică, senzațional-polițist și insinuant-erotic, romanul lui Dumitru Țepeneag
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
Ťproblemele blestemateť ale condiției umane, au căutat - și au știut - să le prindă în creații de înaltă artisticitate (...) Există, aș zice, postdostoievskieni Ťnaturaliť, care se întîlnesc în mod inevitabil cu scriitorul rus în cele mai intime porniri ale ființei lor creatoare. Dar există și scriitori care - căutînd în mod insistent modernitatea se intersectează, în sfera ei, cu Dostoievski. în sfîrșit, există și tentația dostoievskianismului (sau a antidostoievskianismului), care este atestată prin dorința declarată a autorului de a-l urma pe scriitorul
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
masculin - YANG, iar energia pământului este asociată tipului feminin - YIN. Magnetismul vine din Univers, traversând câmpul electromagnetic și atmosfera terestră, iar telurismul vine din nucleul Pământului. Întâlnirea celor două curente dă naștere la multiple transformări ale materiei. Este o Întâlnire creatoare care face ca Pământul să fie o planetă vie. Cu invizibilul ne-am obișnuit de mult și Începem să Îl acceptam ca făcând parte din viața noastră. Concepțiile materialiste despre lume și viață sunt preistorie. Logica și intuiția câștigă din ce În ce mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
vise / sunt cel care te cheamă sobru / prin lumile de-a pururi stinse...”, confirmând (a câta oară?!) ipostazierea filonului de sorginte romantică în ființa verbului său. „Răstimpul iubirii” (2010) se dorește o acumulare, bona fide, conștientizat, la fibrele originii sale creatoare: „Mi-e sufletul acolo în pământul răsturnat / crescut cu dor de firea mea întoarsă / mereu suind pe dealuri în vise de bărbat / urzit în rodul sincer al holdelor de-acasă...” Cu volumul Aleargă cu mine (2011), poetul se dorește ancorat
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
identitatea completă a interpreților nu a contat, ci fiind menționați în program numai prin prenume, iar naționalitatea putând fi presupusă doar, ținând cont de unele detalii. Globalizarea va avea și un astfel de rezultat, care va duce la aneantizarea individului creator? Ce drum am parcurs de la vedeta secolului XIX și până astăzi! în sketch-ul amintit, intitulat Introduction aux nouvelles technologies, s-a vorbit cu mult umor despre unele capcane ale acestor tehnologii, în franceză de către David, în română de Filip și
Universul francofon și dansul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10205_a_11530]
-
examinând cu o curiozitate cvasiștiințifică toate condițiile care au dus la un anumit deznodământ. Discursul romanesc își câștigă preeminența, textura propriu-zisă a faptelor reprezentând doar un prim nivel al unei construcții epice vaste și (supra)etajate. Romanul-eseu, expresie a spiritului creator autodidact, gen hibrid,"de umplutură"? Să-i dăm cuvântul lui Ion Vlad:"O nouă paradigmă se statuează: ea profesează polivocitatea și polifonia narativă, convergența și interferențele de tipuri de discurs: eseul, comentariul reflexiv, versul, song-ul, disertațiile concentrate (eseistic) pe
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
din sala de teatru și cea uneori improvizată din cafenele, pub-uri sau alte asemenea locații? Marea diferență, după experiența mea de 10 ani, este că dacă spațiul clasic îți oferă o oarecare intimitate, și aici mă refer la actul creator - ca actor ești mult mai protejat pe scenă, în bar ești supus faptului că omul bea, mănâncă, exact așa cum ai spus și tu. Dacă cineva a băut mai mult, poate să încerce să și comunice cu tine, iar asta nu
Interviu cu actorul George Constantinescu [Corola-blog/BlogPost/96646_a_97938]
-
Berlinului/ și/ va dansa." (În timp ce mă cert cu o proastă de funcționară.) Titlul poeziei este parte integrantă din ea, iar nu un concentrat al textului ulterior desfășurat. Dan Sociu intră, pur și simplu, în cântecele sale, deschizându-le fără ostentație creatoare și poze de autor mândru de producțiile lui. Cu toate acestea, naturalețea discursului și firescul omenesc al versurilor mi se par efecte scontate și atent elaborate. Trăsăturile și reacțiile eului liric sunt încă juvenile; în schimb, maturitatea poetului este în afară de
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
continuu de negare a anecdoticului. Alexandru Țipoia: Secvența sa din actuala expoziție de la Muzeul de Artă din Cluj reprezintă deopotrivă, într-un rezumat sever, coordonatele majore ale unui program estetic și înalta vocație a libertății pe care o presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
continuă devenire, mai puțin frecvent, dacă nu chiar neobișnuit în literatura română: ,Sorin Titel aduce exemplul scriitorului care se dezvoltă prin cultură și voință de profunditate" (p. XI). Pentru că Sorin Titel a murit la 50 de ani, în plină putere creatoare, s-ar putea pune întrebarea dacă prozatorul este un scriitor împlinit. Din moment ce a lăsat cel puțin un roman care poate fi discutat și acceptat ca o performanță estetică la cel mai înalt nivel al romanului nostru contemporan, discuția nu ar
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]