3,573 matches
-
și mai mult de glia strămoșească. În special scriitorii, muzicienii și artiști plastici își „strigă” durerea și dorul de casă în creațiile lor. Acest lucru îl face și pe domnul Vasile Hatos un luptător cu vicisitudinile vieții și-și exprimă crezul în versuri. Sunt transmise mesaje emoționante în „Suflet de copil”, „Dumnezeu se naște în suflet de copil” etc „ fericirea există / prin cunoașterea absolută a spiritului / cunoscând experiențele morții / aducând reamintirea vieții / întorcându-mă în copilărie / la sufletul de copil / unde
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
meseria calm și discret, fără entuziasme sonore, dar și fără tragismele de rigoare, cele pe care le cunoaștem de la doamnele colege ale acestui inadaptabil, ca să nu spunem mai mult, deși este, în mod clar, un caz tipic de trădare a crezului profesional și al comportamentului standardizat, specific distinsului corp didactic! Păi, este posibil ca un profesor, fie el și de științele naturii, să nu bârfească, să nu bea cafea în cancelarie, cu colegii, să nu șantajeze elevii și pe părinții acestora
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
grea, Nu-i musai să mă crezi, amice- Ce văd, ce simt, e treaba mea! Se auzea din veșnicii Un clopot de la Clopotiva, Toți sfinții de-aici sunt vii, Degeaba le râvnești coliva Și fața ta nu fie tristă De Crezul întru care sunt- Fără de îngeri nu există Nici Înviere pe pământ! Referință Bibliografică: Un prieten beat de învățătură... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară
UN PRIETEN BEAT DE ÎNVĂȚĂTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376754_a_378083]
-
DE CRĂCIUN De Iarna așternută peste lume, sufletu-mi singuratic fulguiește. Ascultă vântul când poveste-i spune și-n ritual creștin se-adeverește. Povestea topește zăpada-n sânge, când fără prihană se naște Viață. Iar Nașterea pe moarte o învinge, Crezul să pună izbândă-n speranță. Eu am deschis portiță sufletească, Lumina sacră s-aducă harul sfânt. Să-mi aprindă credință strămoșească. Să ningă cu daruri sfinte pe Pământ. Fereastră de lumină-i Sărbătoatea Nașterii Domnului, să creștinească pe cei ce-
POVESTE DE CRĂCIUN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376745_a_378074]
-
de curând cartea, care a apărut la Editura Eikon în 2009. De atunci, de la apariția cărții de față, Elena M. Cîmpan a mai adăugat destule alte volume de poezie pe raftul din biblioteca sa personală, și totuși, a rămas fidelă crezului său poetic, pe care, la pagina 146, îl găsim în poemul întitulat chiar așa: „elena m.cîmpan”. Iată mărturisirea-i, una de credință: „elena m. cîmpan scrie, când scrie/ ca un orb/ grăbit să nu se ia lumina.../”. Eu aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
de curând cartea, care a apărut la Editura Eikon în 2009. De atunci, de la apariția cărții de față, Elena M. Cîmpan a mai adăugat destule alte volume de poezie pe raftul din biblioteca sa personală, și totuși, a rămas fidelă crezului său poetic, pe care, la pagina 146, îl găsim în poemul întitulat chiar așa: „elena m.cîmpan”. Iată mărturisirea-i, una de credință: „elena m. cîmpan scrie, când scrie/ ca un orb/ grăbit să nu se ia lumina.../”. Eu aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
obține premii și medalii. Activitatea literară devine din ce in ce mai ferventa prin prezența scrierilor ei în antologii, culegeri colective precum și în publicații naționale. În paralel e prezenta în diferite cenacluri literar-artistice de renume precum: „Junimea” din Iași, „Comentar” și „Flacăra” din București. Crezul ei poetic gravitează în jurul ideii că poezia este o prețioasă haină de sărbătoare a spiritului pe care o lăsăm moștenire că pe o ruga. Publicații recente: Dialog, volum ce reunește poeziile celor două autoare: Ana Anton și Valentina Teclici, Editura
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ANA ANTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375102_a_376431]
-
de ani să fie arestat și deținut fără a fi judecat, într-un loc necunoscut. Moare în detenție, în luna mai 1950, probabil la închisoarea de la Sighet. Iată un fragment dintr-un discurs al lui Brătianu care este relevant asupra crezului și spiritului românesc ce i-au stăpânit mereu ființa: Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său, și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
Panteleimon (Rodopoulos), l-am auzit odată povestind cum decurg dialogurile ecumenice: „Trebuie să dialogăm, că astea sunt vremurile - dar ce să dialoghezi, de pildă, cu lutheranii, care nu mai au nici o teologie?! Discuți un an de zile un articol din Crez, te mai plimbi puțin, mănânci o masă bună și te întorci acasă”. Pentru majoritatea lor, la atât se rezumă ecumenismul - căci, în esența lui, este o directivă politică și, drept urmare, un act diplomatic al instituțiilor bisericești. Pe cealaltă baricadă se
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
simplu , căci am de citit vrafuri de manuscrise. Însă, fac acest lucru nu cu sentimentul gratuității, ci cu convingerea că în orice miriște uscată poți da peste o floare exuberanta. Angela BACIU : Cum ar trebui să sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar al zilelor noastre ? Radu G.TEPOSU (râde !) : Tatăl nostru care ne citești, Invata-ne să-i judecăm drept pe cei Care scriu Și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, Nici în cea a hulei nemeritate, Ci ajuta
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
-mă ca pe-un copil mai mare, Care-a furat un măr din coșul Tău! Când am păcătuit, gustând din toate, Din fructe-oprite, că am fost poznaș, M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte, Până la gândul Tău, rămas chezaș. Crezul, Părinte creator de viață, Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot; L-ascund în suflet - templu de speranță - Și-l venerez, cât mă mai lași să pot. Referință Bibliografică: RUGA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RUGA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372693_a_374022]
-
SPIRITUALĂ* Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cristina Temu Poezia spirituală* Subintitulat Despre Fericire, eseul dialogat, pus sub semnul versului „ Etern, într-o eternă noapte-zi ” , reflectă, în mod concis și memorabil, crezul artistic al cunoscutului poet timișorean și european Eugen Dorcescu, viziunea sa despre eternitate, pe baza unei remarcabile hermeneutici, concepută de Doamna conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin. Redactată sub forma interviului literar, cartea își propune atât elucidarea misteriosului, a nepătrunsului, cât
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
de dezbatere, iar prefața, atent elaborată, îi aparține domnului Iulian Chivu. La intitularea cărții a fost utilizat un vers din poemul lui Eugen Dorcescu, În codrii fără capăt, și anume Etern, într-o eternă noapte-zi, care, pe lângă faptul că reflectă crezul artistic al poetului, „ este și o metaforă lingvistică, nu de calificare, ci de identificare a lui Dumnezeu", după cum precizează coautorii. Primul capitol, Despre avatar, se referă la străvechile întruchipări ale unui eu liric complex și la modul cum au luat
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CREZUL MEU Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cred că...nopțile ascund prăpăstii de tăcere, fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
să li se plângă... Cred că...izvorul înserării va oglindi-n ape line, suspinele senine vor croi cândva al meu nume, ca să tulbure liniștea orelor calde cu zâmbet fermecător, s-aprindă dorința cu gura-i flămândă de amor... Referință Bibliografică: CREZUL MEU / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Irina Bbota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
nivel planetar, ca pe un atac mișelesc asupra civilizației umane. Pentru acești oameni minunați, în volumul „CUNUNI DE FLORI” am venit cu rugămintea din partea eroilor, ca toți oamenii de pe pământ să le sădească flori pentru slavă și nemurirea lor. În CREZUL UNEI MAME este cuprinsă revoltă tuturor femeilor din lume, care nu mai vor să-și piardă fii și soții în confruntări sângeroase, fiindcă durerea de mama este atat de mare, ca cerul s-ar umple de milă și ar aduce
CUNUNI DE FLORI PENTRU EROI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372760_a_374089]
-
care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte unde își are temelia este țara sa mult iubită: „La Poarta Albei Iulii-ngenunchez Mi-auzi tu astăzi strigătul, bădie? Mai lasă-mi, încă, Doamne, acest crez Căci ruptă sunt din tine, Românie!” (Sunt fiică de român!) „Când scriu poezie nu mă gândesc și nu-mi impun o temă anume, poezia o scrie sufletul și «vinovate» de acest lucru sunt stările care-l animă. Scriu poezie de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
râd, nici să plâng pe un drum de strigoi. Nu în ploi și furtuni desenez cu tăciune O chemare la vals pe un ring nevăzut Ce dura-va în timp-o, dar nu ca minune, Nu în vis ci în crez mă revăd renăscut. Cum priveam detașat o steluța pe cer Luminând nefiresc pe un drum efemer Insoilit, din neant, mă tezește un cor Intonând insistent melodii ce nu dor * Când iubești ne-ngrădit și-ți permiți să visezi Cu cărbuni desenezi
INSISTENŢĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373163_a_374492]
-
fructul l-au cules aceștia noi ciocoi, Piețari mai ieri, azi iată ne dau în silă pâine Și cheltuie-ntr-o zi, cât într-o viață noi. Trezește-te Române și ieși acum în stradă, Unește-ți azi voința și crezul în mai bine, Pe-acești asupritori nu-i mai lăsa să creadă Că ar putea să storcă și sufletul din tine! Referință Bibliografică: De-ar fi... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015
DE-AR FI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373174_a_374503]
-
drum e gând înaripat de amintire. În altă vreme să renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, când plânge cerul ochilor mei cu năzuință de suflet fremătând. Ecou
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
zorii dimineții. Mi-ai presărat în calea mea cu drag Buchetele de flori cu dulci miresme Să-mi spui că viața veșnică e un dar Și nu-i legată de pământ și vreme. Mi-ai dat o înviere și un crez curat Să-nmuguresc și să-nfloresc în Duhul Să-Ți mulțumesc de tot ce Tu ne-ai dat Și de prezența Ta ce umple azi văzduhul. Cluj Napoca 9 martie 2016 Noapte de primăvară S-au strâns la sfat azi stele
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
la specificul național. Mănăstirile din acest areal și-au avut rosturile lor în ansamblul civilizației românești în general, menținând aprinsă în condiții dificile și adeseori asupritoare candela credinței strămoșești, cu particularități care și astăzi uimesc prin trăinicie și dârzenie a crezului românesc și ortodox. Tocmai de aceea sunt căutate și cercetate nu numai de către români, dar și de tot mai mulți specialiști și turiști străini, dornici să se desfete spiritualicește, să ne cunoască mai bine, să pătrundă tainele unei istorii îndelungate
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
dovedesc istoria unei credințe vii, statornică și dârză, pe care asupritorii și puternicii vremii au vrut-o îngenuncheată și docilă, dar au realizat, în cele din urmă că oamenii locului sunt mai tari decât puterea lor armată, mai adânci în crezul lor ortodox decât orice speculație sau curent religios ademenitor, fiind parcă înrădăcinați în pământul ce le-a fost plămadă și în biserica ce le sfințește pământul care i-a plămădit. Cititorii care vor lectura, accesa și consulta rândurile acestei monografii
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
El n-a jertfit pe nimeni pentru El, ci numai pe El s-a jertfit pentru toată lumea. Deci aceasta este calea înțelegerii între oameni”. (ibid. p. 39) Desigur în viziunea sa amplă, ca: toți să fie una, adică: pace, iubire, crez, adevăr, isihie, nădejde, jertfă, mântuire, marele Predicator n-a ocolit nici sfera politică: „ Harisma întâi a conducerii implică negreșit modelul. Fiul Omului nu a venit să I se slujească, ci El să slujească, să-și dea viața Lui preț de
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
sociale, a cunoaște situația lor economică, să pleci de la aceste obiective de realizare. Totodată, ce e și mai profund, sunt trei factori care zidesc o societate, cel spiritual, de schimbare a mentalității, adică o conștiință clară, cel moral, comportament în raport cu crezul pe care îl ai; o morală nefăcută de un crez precis nu-i morală. Deci morala e în legătură cu crezul. Iar al treilea, cel economic-social. Deci acești trei factori trebuie să-i aibă în vedere omul politic. Un conducător politic dacă
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]