2,383 matches
-
o viitoare trecere a mea prin București. Conform promisiunii, reproduc din Istoria bisericii catedrale Adormirea Maicii Domnului din orașul Folticeni (1827-1927), a institutorului Vasile Costăchescu, Tip. M. Saidman, Folticeni, 1929, p. 14, referirea la înaintașii Dv. (în cap. 4: Alți ctitori și înzestrători): „Elena Hârlescu, o poală de atlaz de matasă albastră, cusută cu mătăsuri verzi, gălbui, mărgele, fluturi și ceaprazuri galbene, o alta de atlas de mătasă alb roș cusută în flori de mătăsuri”. După cum vă anunțasem într-o scrisoare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
său, în 1922, când s-a mutat la București. 185 Sebastian Mihăilescu, învățător, născut la Dolhasca, în 1867. Orator desăvârșit, scriitor de talent, autorul volumului Urieșii. Culegător de folclor, socotit - alături de Artur Gorovei, Mihai Lupescu și Pavek Herescu, unul din ctitorii 126 2 Suceava, 12 ianuarie 1978 Mult Stimată Domnișoară Mihăilescu, Am primit cu bucurie acest semn de viață de la dv., după un răstimp de tăcere atât de îndelungat. Sper că sunteți sănătoasă, că vă gândiți deseori la orașul copilăriei dv.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și contribuția familiei dv. Am realizat peste 100 diapozitive color cu case și locuri memoriale din Fălticeni, inclusiv casa în care ați locuit, lângă Tipografia Saidman. Ca un revistei „Șezătoarea”, la care a colaborat (cf. Alexandru E. Bratu: Trandafirii suceveni - Ctitori de școală românească, București, Ed. „Litera”, 1973, p. 58. 186 Între 1971 și 1975. 127 comentariu liber, am ținut conferințe la Fălticeni, Suceava, Brașov, Vatra Dornei și Cluj. A fost pentru mine un plăcut prilej să vorbesc despre scriitorul Ilie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care sperăm să o folosim și într-o viitoare plachetă de versuri, de îndată ce împrejurările ne-o vor permite. În autograful din volumul Dv., amintiți numele profesorului Vasile Ciurea. Am convingerea că l-ați cunoscut pe acest dascăl eminent și ctitor de muzee, căruia i-au fost elevi: Ion Irimescu, Anton Holban, Birlic, Jules Cazaban, V. Vasiliu-Falti, A. G. Stino, Mihai Băcescu, Petru Jitaru, C. Ciopraga, Mihai Gafița ș.a. Noutăți culturale pe plan local: la 30 septembrie, în amfiteatrul liceului centenar „Nicu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pierderea suferită. 221 În clipa de față, lucrez la monografia Dv. (în colaborare cu prof. V. G. Popa), fiind destul de avansat cu cercetarea publicațiilor. Paralel mă documentez asupra operei lui N. Gane și a prof. V. Ciurea, ca dascăl și ctitor al Muzeului Fălticenilor. Le voi da, după cum am spus, Muzeului literaturii de la Fălticeni, ce se va înființa în vara aceasta. După terminarea anului școlar, clădirea ce adăpostește în prezent internatul liceului „Nicu Gane” va intra în reparații, după care se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cred că îl cunoașteți, iar adjunct - scriitorul Mircea Radu Iacoban, autor al mai multor volume tipărite și, în timpul liber - crainic sportiv. E un condeier tânăr și viguros. Cred că moldovenii vor fi mai interesați de personalitatea povestitorului fălticenean, unul din ctitorii Societății Scriitorilor Români (azi Uniunea Scriitorilor). Apoi, limbajul - asemănător cu cel al năstrușnicului Creangă, e mai apropiat de cetățenii din „dulce târgul Ieșilor”... Păcat că redactorii de la editura bucureșteană nu-și amintesc de recenta evocare „Dragoslav” la Radio. Se pare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
loc în ultima duminică a lunii mai, la Hanul „Prahova”. 388 BRATU, Alexandru E.501 1 Lespezi, 27 iulie 1973 Dragă și stimate D-le Dimitriu, Vă mulțumesc pentru felicitările și cuvintele frumoase ce-mi adresați în legătură cu lucrarea „Trandafiri suceveni” - ctitori de școală românească. Nu știu însă în ce măsură și dacă eu singur merit toate aceste laude și aprecieri... Eu, nu mi-am făcut decât o datorie de recunoștință și de urmaș față de distinșii și vrednicii noștri înaintași - dascăli și apostoli - ce-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cam greu! Tocmai mă gândeam să scriu la Suceava - la d-na s-o întreb de tine, căci vedeam că trec zilele și n-am nici o știre! 541 Vasile Ciurea (n. 22.VIII.1883 - m. 7.X.1973, Fălticeni). Profesor, ctitor de muzee, arheolog, naturalist, animator al vieții culturale. 542 Mamei mele, Varvara Dimitriu și soției Eugenia. 422 Să nu te alarmeze analizele făcute; ești (?) la început de tratament. Cum vor decurge injecțiile - probabil și medicamentele recomandate, au să se modifice
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să salveze o literatură prea îndatorată comenzilor ideologice. SCRIERI: Hartene, Chișinău, 1947; Pe Valea Socilor, Chișinău, 1947; Scrieri, Chișinău, 1966; Povestiri. Teatru. Publicistică, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: H. Corbu, Interpretări, Chișinău, 1970, 105-209; V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 5-10; Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 5-20; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 80-98; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285173_a_286502]
-
primul traducător în românește al romanului O zi din viața lui Ivan Denisovici de A. Soljenițân („Secolul 20”, 1964). SCRIERI: Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, București, 1971; Ctitorii mușatine, București 1976; Gravuri, Iași, 1976; Iarna, departe..., București, 1976; ed. (Moartea avea ochi verzi), îngr. Claudia Tache, București, 2000; Chipuri și voci, București, 1984; Peisaj cu prințesă, București, 1987; Scrisori din Țara Cocorilor Albi, Iași, 1994; Scrisori din Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
marcând astfel una dintre principalele realizări. Acum se pun bazele culturii umaniste din Țările Române, unde se remarcă istoriografia și sistemul de învățământ. Tot acum se înalță frumoasele construcții laice și bisericești ce vor dăinui peste veacuri. Matei Basarab este ctitor a 30 de mănăstiri, curți și biserici. Reface curtea domnească și cetatea Târgoviștei. Vasile Lupu, la îndemnul mitropolitului Varlaam, pune bazele unei academii la Iași și, tot el, se adresează mitropolitului Petru Movilă al Kievului, rugându-l să-i trimită
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
onora un loc de frunte. În familia lui Nicolae Petrașcu se realiza familia legionară - românească și creștină - așa cum o preconizase Căpitanul, căreia nu s-ar fi putut să nu-i corespundă sora Comandantului legionar Ion Banea, numărat și acesta printre ctitorii Legiunii, prin încrederea și libertatea de acțiune pe care i le acordase fără rezervă Căpitanul. De altfel întreaga familie Banea, țărani neaoși cu nouă copii, a fost un permanent rug de jertfă pentru neam, țară și Legiune. La numai câteva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1885), director de scenă (1895). În 1907 Al. Davila îl desemnează director de scenă definitiv. Numit, în 1908, subdirector al Teatrului Național, girează, pentru foarte scurtă vreme, direcția generală a teatrelor, după care își reia vechea funcție de director de scenă. Ctitor al școlii românești de regie, primul nostru regizor profesionist, G. a fost un meșteșugar destoinic, metodic și riguros. Bun pedagog, atent la rostirea scenica, s-a străduit să dezbare jocul actorului român de retorism și teatralitate, îndemnându-l spre o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
măsurilor. Referindu-se la scrierea cu litere latine, Cantemir arată că Alexandru cel Bun, pentru a stăvili presiunile papistașe, a introdus literele slavone în locul celor latine folosite anterior. Doar că " Cu această râvnă prea mare și nepotrivită, el a ajuns ctitorul cel dintâi al barbariei în care este împotmolită astăzi Moldova" (Cantemir, 1967: 236). Dar limba română nu a ajuns să fie reabilitată nici mai târziu, când în mediile oamenilor cultivați erau folosite tot felul de alte limbi. Dinicu Golescu, de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tablou compus din trei părți separate (prinse în balamale în așa fel încât păr‑ țile laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre și chipuri de sfinți, de zei sau sunt scrise nume de ctitori, de domni etc. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 66 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de suprafață. În neoliticul mijlociu se renunță la bordeie ca locuințe permanente și se adoptă locuințele de suprafață, care au predominat acest teritoriu.Locuințele dreptunghiulare, clădite în sistem paiantă, prevăzute cu podeaplatformă de lut-au fost preluate și continuate de ctitorii culturii Cucuteni în Moldova.Podeaua platforma de lut se realiza pe un strat de trunchiuri despicate, alăturate, așezate pe axul lung. în fiecare locuință era câte un cuptor de lut, realizat cu o carcasă de nuiele, în care se gătea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Adept al unui umanism de limbă slavonă, dar scriind și tălmăcind pentru ai săi într-o limbă românească plină de har, afirmând cu consecvență marile adevăruri istorice legate de limba și ființa poporului român, N. a fost unul dintre primii ctitori ai spiritualității românești moderne. SCRIERI: La prea luminata stemă a milostivilor domni Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
în slavonă), în Evanghelie învățătoare, Govora, 1642; reed. în BRV, I, 120-123; La prealuminata stemă a prealuminatei case a măriilor lor domnilor Basarabi (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; tr. în LRV, II, 274; Predoslovie arătând cuprinsul și închinând cartea Domnului, ctitor al mănăstirii (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; reed. și tr. în BRV, I, 129-132, tr. în LRV, II, 275-277; Preacuvântare către cititori (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; reed. și tr. în BRV, I, 133-135; Stihuri în stema domniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Dumitru Frimu din Mircești. Pe Ioachim îl regăsim în catagrafiile satului Bălițeni sau Telejna din anul 1820 sub numele diaconului „Ichim” la biserica satului, precum și la Uncești, alături de diaconul Tiron. Ajunși aici, se cuvin câteva explicații necesare. Ioachim Frimu este ctitorul bisericii din Telejna, înainte de anul 1820 împreună cu socrul său, diaconul Constantin Tiron; ulterior, slujește împreună cu cumnatul său, diaconul Iordachi Scritian, numit și Tiron, după numele soției, una din fetele diaconului Constantin Tiron din satul Tăcmănești sau Călugăreni, de lângă Bârzești. Ioachim
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Băiatul se uită la mine, vizibil încurcat, învârte pixul ieftin, cu pastă albastră, prin aer și spune cu un aer serios și convins că să știți că s-ar citi ani și ani de zile de acum încolo, ca la ctitori. Nu știu de cât timp datează această practică a „marcării” acatistelor și pomelnicelor, dar înclin să cred că ea este primită cu destul de multă reticență de către pelerini, chiar dacă aceștia nu protestează în mod deschis. La un alt nivel, cred că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ce altă semnificație să aibă intenția de a dărâma biserica mare a Mânăstirii Cotroceni, pe care un călător englez de la începutul secolului al XVIII-lea o găsea la fel de bogată în podoabe ca vestita Sfântă Sofie din Constantinopol? Aici sunt îngropați ctitorul lăcașului, Șerban Vodă Cantacuzino, precum și alte vlăstare ale familiei sale. În 1988 se împlinesc 300 de ani de la tipărirea Bibliei lui Șerban Vodă, prima ediție integrală a Bibliei în limba română. Prin sârguința acestui voievod, românii au avut Biblia în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al lui Șerban Vodă în timpul asediului Vienei, când a sabotat pe măsura puterilor mașina de război turcească îndreptată către inima lumii creștine de atunci. La mai puțin de un an de la această adunare, Ceaușescu hotărăște dărâmarea Cotrocenilor și profanarea mormântului ctitorului mânăstirii. Oare ce temă de lucru va avea următorul congres al etniei române? în felul acesta, putem prevedea de pe acum ce se va dărâma în continuare în România, având în vedere respectul adânc al conducerii de azi pentru înaintași. Despre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care l-a primit cu brațele deschise, a știut să trăiască și să moară cu demnitatea cerută de înalta treaptă la care a fost ridicat. Dacă patriarhul de astăzi al României nu mai simte apăsarea afuriseniei sale, precum și a altor ctitori a căror strădanie se risipește acum peste noapte, dacă nici măcar patriarhul Iustin nu se cutremură la auzul blestemelor mitropoliților și patriarhilor dinaintea sa, atunci soarta lăcașurilor de închinăciune din țara noastră este pecetluită. Un grup de femei, [aprilie-mai] 1984, difuzată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
străinătate. Mi-a părut rău că nu am auzit niciodată prezentări, relatări despre cărțile de arhitectură care vorbesc despre monumentele din țară care au fost de curând dărâmate. Fără niciun rost a fost dărâmată biserica mânăstirii Cotroceni, cu răspândirea osemintelor ctitorului Șerban Cantacuzino, cine știe unde. Dărâmate au fost și prețioasele clădiri ale mânăstirii Antim: o cuhnie, chilii și palatul Sinodului au căzut pradă unor neînțelese și deșarte ambiții. Biserica cea mai reprezentativă și bine compusă a arhitectului I.D. Traianescu din Dealul Spirii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fosta casă a arhitectului State Ciortan, în stil românesc, fosta casă a profesorului inginer Mirea, precum și fosta casă a fostului primar Dobrescu, și multe, multe alte case de oameni cumsecade au dispărut pentru a satisface paranoia tiranului ce se vrea ctitor al unei noi istorii. Nu știu de ce vă scriu toate acestea. Poate ca o descărcare a revoltei și atenuarea neputinței mele de a interveni în vreun fel pentru salvgardarea monumentelor pe care ni le-au lăsat înaintașii. Dar ce putem
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]