1,646 matches
-
ai noștri ar fi un abecedar cu istorioare morale. De la patagonezi până la parizieni sunt grade - și fiecare grad cu "forma lui nouă" și cu școala lui literară... Pseudobaudelairismul nostru este același snobism (foarte "specific" societăților orientale înapoiate) care face pe cucoana Zinca din Tătărași să-și înnobileze odaia de culcare (unde și mănîncă) cu un pat de bronz, pe care-l vezi din stradă, mai jos de nivelul trotuarului - e aceeași dorință de declasare ascendentă, care formează tema comediei române de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care a rezultat, burghezia, era în Muntenia, și nu în Moldova. Moldova criticase ridicolul unei alte societăți de tranziție, izvorând din amestecul de Orient și franțuzism, cel de la 1840. E teatrul lui Alecsandri. Acum, amestecul acesta nu mai era clasa Cucoanei Chirița, ci burghezia, și cum în Moldova nu exista burghezie, nu avea cum să apară aici un "Alecsandri" al acestei epoci. El a apărut unde era lumea de tranziție, adică burghezia. A apărut deci în Muntenia. E Caragiale, care e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
omului verde În ochi, fie cine-a fi, când Îl scormonea ceva la inimă [...]. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ion Roată sare cu gura: Aveți bunătate să vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumirim și noi; căci eu, unul, drept să vă spun, nu pricep nimica, păcatele mele ! Un oarecare boier Întâmpină atunci pe moș Ion Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios: Dar ce nevoie mare este să Înțelegi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu optzeci de mii de fălci de moșie, și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face alăturea de mine !... Moș Ion Roată, simțindu-se lovit până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lovit până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ca la noi.“ Ce cauză a avut această schimbare radicală? Influența occidentală, paradoxal stimulată de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care marcheaza o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct. Desparte de mai multe ori propoziții sau grupuri de propoziții între care există raporturi de coordonare sau de subordonare. Exemplu:,, Dă, cucoane, să nu va fie cu supărare dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire... ’’ (,,Moș Ion Roată și Unirea”). Două puncte - anunță vorbirea direct sau o enumerare,o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză mai mică decât
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
din ciclul Post-restant. Toate aceste texte savuroase dau impresia că sunt "culese" și reproduse întocmai de către un autor a cărui contribuție se reduce la selectarea mostrelor de "comunicare" scrisă. Hipotextul caragialian (Raport către șeful gării..., Proces-verbal, vorbăria fără frâu a cucoanei din Art. 214, etc.) se cristalizează prin identificarea agramatismelor și a paralogismelor care asezonează un stil prolix, cultivat cu ingenuitate de personajele cu funcția de expeditori sau subsemnatari, lesne încadrabili în tipologia semidocților caragialieni. Scrisoarea Dezidei, de pildă, are conformația
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cel mai pur stil caragialesc, agramat și prolix. Într-o astfel de scrisorică de amor intertextualități caragialiene reies din aluziile la situația lui Rică Venturiano și a Ziței care se temea de atacul fostului soț, la debitul verbal nestăvilit al cucoanelor ajunse în fața judecătorilor, din amintitele schițe caragialiene, la "dilema" lui Farfuridi etc.: Scumpo să nu zici căț scriu prea repede [...] Nu mai plec în illinois și nici în Missouri da nici nu rămân pe loc întro oră o șterg în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
substantive comune desemnând categoria socială, activitatea sau apartenența la o anumită clasă de vârstă. Astfel, în Căldură mare actanții sunt numiți simplu: Domnul, Feciorul, Baba, Sergentul, Birjarul. În același mod sunt lăsați neidentificați Domnul, Impegatul și Aprodul din Petițiune sau Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie roluri unor personaje ca El și Ea (Delir în doi), Domnul și Doamna (O fată de măritat), Profesorul, Eleva, Servitoarea (Lecția), Bătrânul, Bătrâna, Oratorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mesajului, informația fiind, cu cât mai bogată, cu atât mai puțin pertinentă, încifrându-se de la sine: Domnul: ... deoarece nu plecase încă mătușa persoanei care s-a dus pentru ca să dea arvună tutorelor minorilor, el nu aflase încă, deoarece nu-i spusese nepotul cucoanei, cu care afacerea era ca și terminată, dacă mai avea răbdare până luni seara, când trebuie nepărat să se întoarcă avocatul, fiindcă s-a dus cu o hotărnicie, dar acuma, cu regret, este imposibil din mai multe puncte de vedere
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca și când ai călca o frunză... n-o doare... și-o scapi de viscolul iernii... (Plânge) MOȘUL: Dacă plângi, înseamnă că-ți pare rău de ce era să faci... Astea sunt sclifoseli de cucoană... Dacă erai țarancă, nu te-apucau nabădăile... Te-ai coconit pe-acolo... pe la Bălcești. Tot ce e de la Dumnezeu trebuie să trăiască... IRINA: Atunci dumneata, de ce mori? MOȘUL: Eu am trăit destul...98 Întrebările fundamentale găsesc aici răspunsuri prompte care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
thy land, Come place hîm here by me, Do thou for hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îl ai din născare. KENT: Asta nu-i întru totul nebunie, stăpîne. BUFONUL: Nu,-ntr-adevăr; lorzii și domnii cei mari nu mi-ar lăsa-o. Dacă i-aș avea monopolul, ei ar trebui să-și aibă partea la ea, si cucoanele de asemenea; nu mi-ar lasă mie nebunia toată, și-ar înhață și ele ceva. Unchiule, dă-mi un ou și-am să-ți dau două coroane. LEAR: Care două coroane să fie? BUFONUL: Ei bine, după ce tăi un ou
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
osândită pentru un furt mărunt și apoi deportată în America, i-a dat naștere, închisă fiind în Newgate. A crescut printre țigani, supranumiți "faraoni", până la trei ani, după care magistrații orașului au încredințat-o unei doici. Își dorea să fie "cucoană" ce în mintea ei era o femeie care muncește să se întrețină. La zece ani era o fetiță serioasă, umbla curat îmbrăcată, era harnică, cosea, repara dantele, îngrijea de copiii din casa mamei-doici. La paisprezece ani, mama-doică a murit, Betty
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia împărțirii averii rămasă de la Gavril Conachi, decedat în iunie 1811 (cucoana sa, Măriuța, murise cu mulți ani mai înainte, în 1798), aga Alecu Callimah este deja „soțul săvârșitei Elencu Conachi”. Partea de peste Siret a Umbrăreștilor va trece la numele copilului lor, Ruxandra, care se va căsători, la vremea ei, cu Ștefan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar așa, „Tocmală de căsătorie”. Ca o măsură de precauție din partea ei, față de o eventuală nemulțumire generată de diferența mare de vârstă dintre cei doi, cucoana obține din partea viitorului soț mărturisirea scrisă precum că este „cu totul mulțumit de căsătoria ce cu ajutorul lui Dumnezeu am a face cu doamna Elena, născută Manu, pe care am cunoscut-o îndelungă vreme și niciodată nu voi avea părere de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoscute. În acest răstimp, toți cei arătați mai sus ca stăpâni se dau drept proprietari ai Umbrăreștilor, rolul principal avându-l, totuși, adevăratul stăpân, care era Elenco Manu, în popor fiind cunoscută de către localnici până foarte târziu cu numele de „cucoana Mănoaia”. Ea a dat dovadă de pricepere, energie și perseverență, pentru buna stăpânire și administrare a averii atât de ușor dobândită, păstrându-o neștirbită până la decesul ei, survenit în 1875, la respectabila vârstă de 85 de ani. Ba mai mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din Tămășeni nu să vor putea agiuta, au stătut la învoială...; și, pentru a nu rămâne și ei cu totul lipsiți de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de familie, în care întâlnim pe următorii membri: beizadea Neculai Suțu, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Dimitrie Manu, aga Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii orfanilor fii a dumnialui Suțu din împreuna viețuire a dumneai cucoana Catinca Suțu, născută Mavroghene, cu răposatul beizadea Grigorie Suțu”, ce poartă semnăturile bunicii orfanilor, „Elena Suțu și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]