2,852 matches
-
se poate cugeta în două feluri de raporturi. Unitatea propusăciunală poate să constea din propusăciuni de-o egală valoare gramatică cari-au fost lipite una de alta și care stau într-un nex intern laolaltă prin unitatea mai naltă a cugetului, pe când fiecare din ele e în sine un întreg. Aceste toate sunt perioade ce constau din propusăciuni coordonate. O egală demnitate gramatică a propusăciunilor e aicea condițiunea esențială. Prin înrudirea internă a înțelesului, prin relațiunea cugetărilor, ele sunt iarăși momente
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fulgere a umorului vom trebui să simțim că ele răsar dintr-o natură într-adevăr amabilă și adâncă totodată. Această împregiurare tonul fundamental are s-o sensibilize. El trebuie să fie depărtat atâta de tonul superficial și ușor, care trădează frivolitatea cugetului și a inimei, trebuie să fie însă tot așa de departe de la acea spiritualizare a tonului rănit prin soarte și lume. Tonul fundamental în Goneril și Regan trebuie să ni trădeze pe-acele ființe cu inima de marmură, el trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un moment, care însă face loc unui prepus care pătrunde până-n măduva vieții, prepus care, când îl lovește întîi pe Othello, îl face să piardă toată prezența de spirit (Fassung), pe care el apoi și-o luptă cu greu, pe când cugetul apucat odată îi frământă sufletul în adâncul său. Această furtună dinăuntru care răstoarnă mereu prezența de spirit (Besonnenheit) invocată trebuie ca jocul mut să ne-o releveze preparativ, până ce espresiunea vie a cuvântului o și confirmă. În scena citată din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al artei noastre. Căci moral este omul întotdeauna îndată ce, din proprie voință, se consacră unui scop adevărat și învinge impulsul egoismului, care l-ar consilia ca să facă din sine punctul central al unui întreg. Acelui spirit însă-i trebuiește îngrijire. Cugetul omului singular nu se lărgește până la spirit și simț comun dacă terenul pe care are a se dezvolta nu conține în el elementele necesare pentru înflorirea acestui spirit. Dirigerea scenei e-nainte de toate aceea care are cea mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștințe, este deșert și fără puterea silitoare a convingerei; cunoștința fără entuziasm e fără avânt, de-aceea nici răpește, nici poate avea vreo influință intensivă. Adâncimea cunoștinței produce respectul înaintea judecății mele, entuziasmul - confiență în puterea mea morală, va să zică în cugetul lui. Cine recunoaște în cei ce sânt chemați a fi organele conducătoare unei asemenea totalități pe oamenii pătrunși de idea misiunei lor se subordinează acestei puteri nevăzute a spiritului chiar dacă din început ar face-o fără voință. Într-un timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
voință. Într-un timp în privirea spiritului atât de întărit, în care conștiința de sine pătrunde într-atîta toate cercurile vieței, ar fi închipuirea cea mai deșartă de-a mai putea face ceva pe vrun teren fără inteligență și fără un cuget moral egal aceleia. Imperiul autorității pare că [e] pretutindenea răsturnat, acești zei vechi sânt aruncați în Tartar de cătră generațiunea cea jună a zeilor, într-un Tartar de unde nu mai e întoarcere la domnia lumei supraterane. Ba omul are într-atîta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de iute și a-l face susceptibil de șoptituri contrarie. Căci o influință și o hotărâre la care nu ia parte obiectivitatea interesului pentru arte și inteligența este supusă la orice schimbări. O garanție pentru curățenia principiilor este numai în cugetul moral și într-o cunoștință care să stea la înălțimea acelui cuget. Siguranța cum că calitățile acestea sânt cele predominante îi asigurează unui director chiar oarecare stimă din partea celor loviți în egoismul lor, căci în natura omenească totuși se află
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
influință și o hotărâre la care nu ia parte obiectivitatea interesului pentru arte și inteligența este supusă la orice schimbări. O garanție pentru curățenia principiilor este numai în cugetul moral și într-o cunoștință care să stea la înălțimea acelui cuget. Siguranța cum că calitățile acestea sânt cele predominante îi asigurează unui director chiar oarecare stimă din partea celor loviți în egoismul lor, căci în natura omenească totuși se află instinctul neînlăturat de-a recunoaște ce-i rațional și substanțial. Daca o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cugetarea pură găsim că-s categoriile și ar fi deja o deducere suficientă a lor și o justificare a valabilității lor obiective dacă putem proba că numai prin mijlocul lor un obiect poate fi cugetat. Dar fiindcă-ntr-un asemenea cuget e ocupat ceva mai mult decât numai facultatea de-a cugeta, și anume inteligența, și fiindcă ace[a]sta, ca o facultate de cunoștință căreia-i obstă a se referi la obiecte, are tot pe atâta nevoie de o lămurire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trag o linie în gândire sau voiesc să-mi reprezint vremea dintre o amiazăzi și alta sau să-mi închipui un număr, trebuie să-mi fixez în cuget aceste reprezentații varie una după alta. Dar dac-aș pierde mereu din cuget reprezentația antecedentă (primele părți ale liniei, părțile premergătoare ale timpului, unitățile închipuite dupăolaltă) si dacă nu le-aș reproduce în vremea ce progresez la cele următoare, atunci nu mi-ar putea succede nici o reprezentație întreagă și [nici] una din sus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care regulă o asemenea intuițiune se poate reprezenta orișicând. Această unitate a regulei determină toate cele varie și le mărginește la condițiile cari fac cu putință unitatea apercepției, și noțiunea acestei unități este reprezentația despre obiect==X, pe care o cuget prin numitele predicate ale unui triunghi. Toată cunoștința cere o noțiune, fie aceasta cât ar voi de incomplectă și întunecoasă; noțiunea însă este după forma sa totdeauna ceva general ce servă de regulă. Astfel noțiunea corp, după unitatea atâtor varietăți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la „Muma pădurii”, culese în jurul anului 1900 : „în pădure există o ființă supranaturală care supraveghează pădurile, le îngrijește, le crește, [le] apără de răufăcători”. Ea este benefică față de tăietorii de lemne care respectă legile pădurii, dar „pe cei ce cu cugetul rău intră în pădure și cearcă acolo să facă numai stricăciuni îi ologește, le aruncă asupra lor lemne de frânge mânele, le îndreaptă securile să-și taie picioarele” (111). Anume în acest din urmă caz credința populară pare să fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toți vițioși, netrebnici, lași ca caracter și nerozi ca minte - dovadă aproape totalitatea partidului roșu de la noi -, lipsiți cu totul de un complex de idei morale cari să constituie normativul unei vieți oneste și serioase, fără stăpânire pe faptele și cugetul lor, dar pe lângă aceste rele se adaogă și acela că interesele lor private și personale sunt departe de-a fi identice cu ale statului, sunt din contra opuse acestora, căci statul, cu natura sa permanentă și moralizătoare, este cel mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
capete organizate, dar nu de la advocații de profesie, nu de la cei ce au perindat toate partidele pentru a se pripăși acum, pentru cine știe ce interese, în partidul roșu, ci de la oameni neschimbați în ideile lor, de la bărbați a căror purtare și cuget sunt regulate de-un complex de convingeri stabilite prin cunoașterea poporului românesc și prin experiența de toate zilele a unei vieți lungi, răsărită și petrecută în mijlocul acestui popor. Reproducem deci, în ordinea în care au fost rostite, discursurile cari au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a feloniei. Acestea le știe " Romînul" tot așa de bine ca și noi, știe prea bine că o crimă politică comisă de un om privat încetează a fi o crimă când e purtată de vederi mai înalte și dictată de cugetul curat, fie chiar greșit, de-a mântui statul, pe când frângerea unui jurământ de două ori depus nu încetează de a fi o crimă, nu politică, ci comună. Dar simularea de a nu putea distinge lucrurile nu ne obligă deloc pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
își propune de-a săpa teoretic însuși fundamentele moralei și pentru aceasta găsește un sprijin în tinerimea aceea care, la Paris, își culege preceptele la Mabille. Morala cuviinței, după acești domnișori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omenești și cugetele lor nu sunt nici bune nici rele; ele sunt moralmente indiferente. Pozitiv morale sunt cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cât timp e alturist e om cum se cade. Venus vulgivaga, dacă e altruiste, chiar foarte altruistă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
patriei lui, înclină lesene a se crede trădat, pe când adevărații, perpetuii, statornicii trădători ai Împărăției otomane au fost și sunt pîn-în ziua de azi, în cele mai multe cazuri grecii. Chiar ambasadori ai Porții de naționalitate greci au trădat fără mustrare de cuget interesele suveranului lor căruia-i depuseseră jurământ de credință. Graeca fides nulla fides. Românii Peninsulei Balcanice sunt cunoscuți din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trist este de a profana și pângări un ideal frumos, o idee patriotică și măreață, care desigur pentru moment e respinsă de toți oamenii politici și chiar de patrioții înțelepți, dar care are dreptul să doarmă tainică și liniștită în cugetul câtorva nobili visători. A o lua cu brutalitate din casta ei locuință și a o da pe mâna oficialilor este tot atâta ca și cum ai tîrî o vergină în saturnalele curtizanilor. Altă consecință este: de a reprezinta poporul român ca un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ultimă instanță toate averile strânse de fiecare din cei implicați fiind tot cei săraci. O astfel de practică " Nelegiuită și vrednică este de blesteme, căci aceasta ne-au învrăjbit, această stă împotriva unirii, împotriva frățiii, împotriva tuturor celor bune cugete ..." (Golescu, 1963: 107-108). 1.3. Hazardul autorității și ciuntirea prerogativelor Absența unei modalități clare de alegere a urmașilor la tron a generat multe neajunsuri. Stingerea liniei de descendență ce deriva din Dragoș descălecătorul, linie care oferise o oarecare rigoare în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
părerea noastră, va trebui să vedem (n el, pe marele (ndrumător al culturii rom(nești moderne. (n vederea asumării acestui rol, Maiorescu a luptat din greu cu sine ș( cu unii din jurul său, s-a străduit să-și desăv(rșească cugetul ș( sufletul. A dob(ndit astfel convingerea (n puterea faptei bune, la timp ș( chibzuit făcută" (Marin, 2000, p. 12). Nu este greșit să-l considerăm astfel, (ndrumătorul ș( educatorul sufletului cultural al rom(nilor" (Marin, 2000: 77, subl. C. M
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
-te pe tine însuți". S-ar putea crede că este un îndemn perfid. În acest fel, Narcis compromite cunoașterea de sine. Ce este greu? A se cunoaște pe sine. Și ce este ușor? A da sfaturi. Ascultă ce te povățuiește cugetul tău, căci nimeni nu-ți este mai credincios decât tu însuți. În același timp, nimeni nu se cunoaște pe sine dacă-i numai el însuși și nu și un altul în același timp (Novalis) Nu trebuie să fii încrezut, dar
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
iarăși din pulbere această piele a mea ce se destramă.” (Iov 19,25) (t.n.) Yihyó le-r"țÄn ’imrQy p we-hegyÄn libb le-p"nQk" YHWH Țór we-Go’al (Ps 19,15): „Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stâncă mea și Izbăvitorul meu!” (C) În Ps 78/77,35 se spune despre israeliți că, la vreme de restriște, „își aminteau că Dumnezeu e stâncă lor și Cel Preaînalt e Răscumpărătorul lor”. Acest nume, cu forma
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
indirectă, la celebritate, pe care n-ar fi dobîndit-o niciodată pe calea directă a meritului; și despre mulți n-am fi aflat niciodată nimic, dacă adversarilor lor eminenți nu le-ar fi păsat de ei” (B. Gracian). * „O Îndoială a cugetului este o Înțelepciune pe jumătate.” (P. Syrus) Singură „Îndoiala” se luptă cu aroganța judecăților categorice. Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) „Clipa este prețioasă ca viața unui om.” (F.W. Schiller) CÎnd ea ne poate releva, de exemplu, sublimul unui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ca simplă schiță, pe care o completează gestul, mimica și cu deosebire intonația” (Vladimir Streinu). Iubirea și ura „Iubirea! Este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce pînă la el!” (Michelangelo) „Iubirea” este singura care poate să realizeze armonia Între „cuget” și „inimă”, pregătindu-ne astfel sufletul pentru disponibilitatea de a ne dărui și, la nevoie, de a ne jertfi pentru binele altuia. * „Adevărata iubire Începe de acolo de unde tu nu mai aștepți nimic În schimb.” (A. de S-Exupéry) Se pare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
culpabilitate și pentru cei morți. Jean Țesătorul și alți adepți al Spiritului Liber spulberă aceste elucubrații. Când inchizitorul dominican flancat de notari î!) îl interoghează pe acuzat, el îl întreabă în ce constă Spiritul Liber. Răspuns: în sfârșitul mustrărilor de cuget. Altfel spus: în abolirea păcatului și a oricărei posibilități a păcatului. Devenirea impecabilă, identificarea și chiar identitatea cu Dumnezeu. Cel Perfect poate întreprinde în mod legitim tot ceea ce-i asigură plăcerea, afirmă Jean în fața oamenilor Bisericii aflați în cârdășie cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]