2,905 matches
-
unui trecut parțial inaccesibil. Unchiul Rudolf, tenor bogat și faimos locuind la Londra, îi ascunde lui Andrei adevărul despre moartea părinților săi, oferindu-i atenția și grija cuvenite unui fiu. Legătura dintre nepot și unchi evoluează spre zone emoționale complexe, culminând cu un moment erotic suspendat de spaima lui Andrei în clipa revelației că în unchiul său proiecta toate formele posibile de iubire. Viața lipsită de griji la Londra așează o surdină peste deceniile tragice ale războiului și instaurării comunismului în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nora lui Otsugi, fiind pețită de aceasta pentru fiul ei, Seishū, pe atunci student la medicină în Kyoto. De aici se dezvoltă traiectoria dramatică a relațiilor dintre noră și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând într-o încleștare psihologică feroce a celor două protagoniste. În replici măsurate, aparent curtenitoare și pline de considerație, mustesc gelozia unei mame ce-și divinizează fiul și angoasa unei tinere femei ce-și dedică existența consolidării reputației soțului. Odată identificat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
conțin descântecul, precum și a Cărții umbrelor, din care textul a fost cules. Aventura devine un șir de incidente marcate de umor negru, devenit o notă specifică scrisului lui Palahniuk. Minciunile, incendiile, accidentele, toate se leagă într-un vârtej evenimențial ce culminează cu descoperirea volumului-sursă, scris cu lichidele corpului și legat în piele de om. Individualizate coerent, personajele sunt caricaturile diforme a ceea ce se cred a fi. Mona tânjește din umbră la succesul lui Helen, complotând în tăcere cu Stridie. Helen ironizează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-o, întregul roman fiind anatomia unei obsesii dizolvate în crimă. Tunelul este mai mult decât metafora centrală a cărții, este spațiul unei tensiuni existențiale intense - constantă în ecuația existențialistă a singurătății fundamentale a individului. Relatând din închisoare întâmplările ce au culminat cu uciderea Maríei, Castel construiește cu o uimitoare forță discursivă istoria decăderii sale. Mizantrop, detestându-și atât semenii, cît și criticii, despre care era sigur că nu înțeleg nimic din arta sa, pictorul crede că a găsit în María receptorul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
40 și '50. Crescut într-o familie de tradiție engleză, având părinți intelectuali și o situație socială decentă, băiețelul devine treptat conștient nu doar de sine și de adevărata natură a relațiilor de familie, ci și de diferențe sociale insolvabile, culminând adesea în conflicte politice și violență. Deși semnificativă și mereu prezentă în carte, istoria dramatică a timpului respectiv devine secundară în raport cu evoluția și revelațiile copilului ce se "trezește" treptat într-o lume greu de înțeles, dar căreia încearcă să i
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-o, întregul roman fiind anatomia unei obsesii dizolvate în crimă. Tunelul este mai mult decât metafora centrală a cărții, este spațiul unei tensiuni existențiale intense - constantă în ecuația existențialistă a singurătății fundamentale a individului. Relatând din închisoare întâmplările ce au culminat cu uciderea Maríei, Castel construiește cu o uimitoare forță discursivă istoria decăderii sale. Mizantrop, detestându-și atât semenii, cât și criticii, despre care era sigur că nu înțeleg nimic din arta sa, pictorul crede că a găsit în María receptorul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de incertitudinea încadrării într-un gen literar, sunt elemente suficiente pentru ca Bonciu să fie clasat drept un autor neobișnuit. Cel de-al doilea plan al discuției vizează implicarea operei sale în disputa privind "literatura pornografică", manifestată virulent în presă, totul culminând cu momentul 1937, când i se intentează proces. Alături de alți câțiva scriitori, între care Geo Bogza și Mihail Celarianu, H. Bonciu este acuzat de promovarea unei literaturi pornografice, fiind pion central într-o nouă chestionare a problemei moralității în artă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a hematiilor, creșterea urobilinogenului și a bilirubinei din urină, concomitent cu instalarea oliguriei, ca semn de agravare a bolii. Boala duce la complicații destul de grave cum ar fi: ciroză hepatică, hepatită cronică și abcese hepatice, flebite, peritonite generalizate sau Închistate, culminând cu septicemia. Durata afecțiunii cu dureri violente poate fi de 1-3 săptămâni. Tratamente naturiste *Decoct de cicoare (2 lingurițe rădăcini uscate și mărunțite la 200 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la fiecare tur, într-un proces tautologic 116. Ceea ce este adevărat pentru comunicarea însăși este valabil și pentru cercetările asupra comunicării mediatice: analizele teoretice se desfășoară în cercuri deschise unele pentru celelalte. Părți ale unei viziuni liniare și obiectivante, ele culminează, fără a se încheia, prin lărgirea cîmpului de preocupări către disciplinele cele mai variate. Înglobînd astfel problema obiectului și subiectului într-o disoluție progresivă. Contextul ocupă un loc primordial, întrucît apare indisociabil de receptor. De acum încolo, receptorul-context primește-creează sensurile
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
durată Estado Novo din Portugalia și-a avut originea în puternica criză economică și politică din 1926, iar succesorul său, regimul democratic de astăzi, a fost creat în timpul crizei din 1974-1975, când efortul inutil de a menține coloniile africane a culminat în lovituri de stat și lupte pentru putere în rândurile armatei și ale elitei politice. În mod similar, în Grecia, în iulie 1974, criza ce a fost creată ca urmare a implicării regimului coloneilor într-o lovitură de stat împotriva
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ocupației la sfârșitul anului 1945; regimul teocratic din Iran își are originea în criza de la sfârșitul anului 1978 și începutul lui 1979, când șahul a fost forțat să abdice și a fost proclamată republica islamică; în Africa de Sud, criza care a culminat în lunile iunie-septembrie 1992 a permis elitelor să creeze un regim democratic nou și mai inclusiv. Capitolul de față examinează aceste crize, dar și altele similare, precum și efectele lor asupra elitelor și regimurilor. Premisa sa este că regimurile politice poartă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ani, o „Germanie filistină”, strict din punctul meu de vedere; Începând cu „capii literaturii”, un Böhl sau Grass - ambii laureați ai premiului Nobel -, axați mai ales pe un fel de naturalism de tip expresionist (expresionismul, marea „specialitate” modernă a Nemțiloră, culminând cu Döblin, În anii ’20, până la Canetti, Evreu de origine germano-bulgară, și alții, specialitate care pe mine personal nu m-a Încântat niciodată prea mult, deși nu pot nega că Animale bolnave are, parțial, și acest „reflex stilistic”. Dar nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alunecările” penibile ale criticii și istoriografiei germane de după război, În mediile universitare mai ales, Îmbibate de un marxism militant, nu rareori de esență sovietică. (Să nu uităm că, la sfârșitul anilor ’50 când au Început mișcările de protest În universități, culminând cu acel ’68 al Vestului european și, odată cu acestea, și grupările teroriste - RAF, În Germania Federală (Bader-Meinhofă -, ele aveau un sprijin logistic amplu În universități, la Heidelberg, În primul rândă În ’79 -’80 am urmat un curs de germanistică la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
publicistica nu a avut și nu are nici o însemnătate, comparativ cu poezia, deoarece ea, ziaristica, este produsul unei minți pândite de boală. Incriminările de acest fel au început cu contemporanii lui Eminescu, alde Grigore Ventura, Al. Ciurcu et. comp., au culminat în anii proletcultismului și s-au prelungit după 1889, uneori în forme acut-aberante, la contemporanii noștri: Moses Rosen, Virgil Nemoianu, Ileana Vrancea, Jean Ancel, Z. Ornea, S. Damian, Mircea Berindei, Ion Negoițescu ș.a. Unui interviu nedrept al lui Moses Rosen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
săvârșește și în zilele noastre, sub masca așa-numitei demitizări. În fapt, suita denigrărilor tendențioase la adresa poetului, începută de preotul Alexandru Grama în 1891, este relansată în 1990 de către Moses Rosen, fostul rabin șef al Comunității evreiești din România și culminează cu "isprava" revistei "Dilema", nr. 265/1998. În toate aceste ocazii ni se propune despărțirea de tot ceea ce este în legătură cu modelul cultural eminescian, chiar și cu riscul de a rămâne fără nici un model. Pentru demascarea, combaterea și condamnarea diabolicelor atacuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al lui Ivan Karamazov, eroul lui Dostoievski. El a trăit criza omului european prin drama lui permanentă care a coincis cu o conjuncturală depărtare de creștinism, iluzionat de marxismul tinereții. Și e semnificativ că Bacovia reface toate iluziile omului modern, culminând cu ideea că s-ar putea pune în locul iubirii creștine poema roză a iubirii viitoare. Dar el nu pretinde nicăieri că ar fi ajuns să scrie o asemenea poemă, așa cum se vor iluziona noii profeți ai artei moderne. Și, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
posesie și să o reimaginăm în oricâte alte variante probabile. Nu ne găsim cuvinte pentru a lăuda pe cei care au intuit acest nou univers liric, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Felix Aderca, Eugen Lovinescu, Mihai Petroveanu, admirabilul biograf Constantin Călin, culminând cu prestația de excepție a lui Theodor Codreanu, care se dovedește, prin această probă de trecere, un mare critic literar, din familia rară a celor aleși de destin. Impozanta monografie Complexul Bacovia este dovada nobilă a talentului său, care "căftănește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
echivalează cu o denigrare. Hagiografia stă față în față cu blasfemia și mitul se află dincolo de ele. Unii defăimători nici măcar nu o fac din spirit, de frondă, ci, pur și simplu, din abjecție. Cabala intră în infernul turpitudinii, care a culminat în anii comunismului (când Neculuță era mai prețuit decât Eminescu) și s-a prelungit până în vremea postdecembristă. Cum s-ar zice, represalii antume și postume, parcă mai abitir decât în orice alt caz, potrivit cu obiceiul ca personalitățile de excepție să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în consecință, ai unei inverse teze, ca să nu-i spunem, cu un cuvânt și mai rău, pidosnice, conform căreia toată istoria românilor nu a fost decât o improvizație; miturile, eroii noștri fiind contrafaceri a unor putrede campanii naționaliste, care au culminat, comunism, prin "diversiunea ceaușistă" a unui naționalism mai rău și mai neproductiv încă (ceea ce nici nu-i departe de adevăr) decât legionarismul și patriotismul antonescian "mânjit" de un intolerabil "antisemitism" extras din oarba furie nazistă împotriva poporului ales. Confuzie anume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incorecților-politic vor mai fi făcând parte și Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Ion Antonescu ori cărturari precum Iorga, Eliade, Noica. Autorul constată existența a două Europe: pe de o parte, Europa hiper-corecților, a celor care propagă libertăți de orice natură, culminând cu libertatea totală a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost împrumutate de la popoare diferite, însă nu și-au putut găsi aplicarea în orice entitate statală. În Rusia, ideile revoluționare franceze au pătruns în secolul al XIX-lea și au stat la baza „celor mai fioroase” atentate teroriste care au culminat cu asasinarea țarului Alexandru al II-lea (1881) și Nicolae al II-lea (1917). După acest ultim asasinat, noua putere sovietică, și-a instaurat teroarea asupra cetățenilor, pentru a combate și descuraja atacurile contrarevoluționare. În luna martie 1917 au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a informat Berlinul despre infiltrări sovietice în serviciile de informații ale Reichului, fapt care a mărit încrederea în sursele folosite de Serviciul Secret. Această colaborare a continuat în anii următori, în pofida unor situații perturbatoare la nivelul conducerii S.S.I., care au culminat cu asasinarea liderului. D.3. Colaborarea interdepartamentală În continuarea sprijinului reciproc - informativ/contrainformativ, documentar etc. - structurile statului au evoluat și în aceasta direcție, iar rezultatele s-au observat, prin colaborarea mai multor instituții sau departamente în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. De
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ocolirea acestor măsuri cerute de șeful guvernului, acesta a revenit imperativ asupra lor, astfel încât încălcarea ordinelor era considerată „drept spionarea vieții sale intime” de către conducerea D.G.P. Această impresie, a supravegherii persoanei sale chiar de către cei angrenați în paza sa, a culminat cu cererea de a fi schimbat din funcție șeful Corpului Detectivilor. Pentru o sensibilizare a persoanei sale față de pericolele existente conducerea D.G.P. a exercitat o alarmare constantă a d-nei Armand Călinescu și a lui Radu Lobei, rudă și directorul său
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în pofida funcțiilor de conducere deținute, direcțiile și serviciile subordonate D.G.P. au rămas în mâna specialiștilor. În perioada statului național-legionar, funcționarii D.G.P. au avut de suferit din două motive: cauza dorinței de răzbunare a celor reprimați în perioada 1930-1940, care a culminat cu asasinatele de la Jilava și de la Prefectura Poliției Capitalei, respectiv înființarea și funcționarea Poliției legionare, structură paralelă, cu rolul de a dubla funcționarii D.G.P., a-i supraveghea și a impune măsuri vexatorii unor persoane, vinovate sau nu, sub autoritatea statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pozitive în domeniu. Nu în ultimul rând, doctrina securității naționale a fost de inspirație franceză, implicit și organizarea vectorilor de «intelligence». Prima decadă (1919-1929) s-a remarcat prin amenințările asimetrice (atentate teroriste, agresiunile bolșevice de la granița de est care au culminat cu revolta de la Tatar-Bunar), la care instituțiile abilitate au reacționat eficient și profesionist, adaptându-se din mers și acoperind lacunele constatate. Este o perioadă de continuitate a structurilor tradiționale (D.P.S.G. și Secția Informații), în care spre finalul decadei își face
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]