10,969 matches
-
i se poate răspunde printr-o "pedagogie socială" și printr-o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în afara orelor de curs, sub diverse forme: excursii, drumeții, vizite, acțiuni de igienizare a unor spații verzi, dezbateri, concursuri, etc. Educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. Educația prin activitățile extra-curriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii (www.informații profesionale .ro/comunicare/activitatile-extracurriculare-ineducatiacopiilor/). Activitățile extrașcolare din domeniul educației pentru mediu vizează stimularea motivației privind cunoașterea și protejarea mediului înconjurător
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
forme: excursii, drumeții, vizite, acțiuni de igienizare a unor spații verzi, dezbateri, concursuri, etc. Educația extrașcolară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității elevilor. Educația prin activitățile extra-curriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii (www.informații profesionale .ro/comunicare/activitatile-extracurriculare-ineducatiacopiilor/). Activitățile extrașcolare din domeniul educației pentru mediu vizează stimularea motivației privind cunoașterea și protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea capacității de observare, explorare, și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
umede, din mai multe puncte de vedere: - hidrologic: reduc inundațiile atunci când apele se revarsă pe terenurile supuse inundării, stochează apa, fiind depozite de apă dulce; - ecologic: susțin biodiversitatea prin faptul că sunt medii de viață pentru plante și animale; asigură cultivarea unor plante industriale cum ar fi orezul și porumbul; - economic: constituie căi navigabile, surse de material lemnos, au o contribuție importantă în ceea ce privește producția de pește, sunt locuri de agrement și turistice, asigură locuri de muncă. Evaluare. Pentru evaluarea activității fiecare
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Rezultatele așteptate în urma desfășurării activității au fost: a) calitative: stabilirea și consolidarea de relații de prietenie și colaborare între grupuri; dobândirea în contexte diferite de noi cunoștințe de biologie, ecologie și geografie; formarea abilităților de investigare și observare; formarea și cultivarea spiritului civic; schimbarea mentalității elevilor față de mediul înconjurător; schimbarea atitudinii elevilor în cadrul relațiilor inter și intrapersonale asumându-și diferite roluri: gânditori - reflectă la acțiunile lor și fac conexiuni între cunoștințele noi și cele anterioare; ascultători - învață să focalizeze atenția
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Protecția mediului. Modalități de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor; fișe de lucru și fișe de autoevaluare; lucrări practice; portofoliul; chestionarul; verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucțiunilor de lucru. Argument Proiectul de programă - „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp” face parte din pachetul de opționale adresate elevilor din clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, domeniul de pregătire generală: Agricultură. Cursul „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp” a fost propus pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Proiectul de programă - „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp” face parte din pachetul de opționale adresate elevilor din clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, domeniul de pregătire generală: Agricultură. Cursul „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp” a fost propus pentru a fi studiat într-un număr de 30 ore/an. Poate fi predat de către maistrul instructor sau profesorul de specialitate și familiarizează elevul cu noțiunile de bază privind lucrările solului. Agricultura reprezintă un
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
formarea cunoștințelor de bază profesionale stabilite prin standardele de pregătire profesională, pentru dezvoltarea spiritului științific de cercetare și amplificarea capacităților creative, în cadrul liceu tehnologic să se studieze în clasa a IX-a curriculum-ul la decizia școlii „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp”. Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii -„Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp”, are următoarea structură: Unități de competență cheie: rezolvarea de probleme. Unități de competență generale: pregătirea solului pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
creative, în cadrul liceu tehnologic să se studieze în clasa a IX-a curriculum-ul la decizia școlii „Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp”. Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii -„Lucrările solului în vederea cultivării plantelor de câmp”, are următoarea structură: Unități de competență cheie: rezolvarea de probleme. Unități de competență generale: pregătirea solului pentru înființarea culturilor. Valori și atitudini: - inițierea în limbaje tehnice specifice; - aprofundarea competențelor cheie, a competențelor personale și a celor sociale
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
celei care se livrează în stare proaspătă industriei farmaceutice. Acest opțional „Plante medicinale și aromatice” a apărut din dorința de a oferi elevilor noțiuni de bază legate de plantele medicinale deoarece în prezent se acordă importanță utilizării plantelor medicinale și cultivării acestora în sistem ecologic. Menționăm faptul că, numeroase dovezi arheologice atestă întrebuințarea unor specii medicinale sau a unor rășini și balsamuri din perioada primelor comunități umane. Constantinescu Gr. și Hațieganu E., (1986), precizau următoarele: „chiar și cele mai vechi urme
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Valori și atitudini: - însușirea de către elevi a limbajului științific medical; - formarea unor deprinderi de recunoaștere a plantelor medicinale și aromatice după anumite caractere morfologice și organoleptice (mirosă; - motivația pentru aplicarea cunoștințelor dobândite în viața cotidiană; - stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea; cultivarea unor plantelor medicinale precum și pentru utilizarea în condiții casnice sub diferite forme, a plantelor medicinale de uz curent; - îmbogățirea cunoștințelor de botanică, fiziologie, agrotehnică, protecția plantelor și ecologie; - dobândirea unei atitudini pozitive față de studiu, informare și documentare permanentă: - motivația pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
datelor, neîntârzierea asupra detaliilor, saltul rapid de la un domeniu la altul, depășirea granițelor disciplinare, relativa pasivitate și ne-memorarea intenționată a informațiilor etc. Noul mod de operare presupune relativizarea formulărilor, părăsirea rutinelor procedurale și a lentorilor protocolare, Încurajarea inteligențelor multiple, cultivarea plăcerii de a veni În contact accidental cu cunoașterea. Fugarul, ca experimentare „În viteză” a prezentului de către ființă, constituie una dintre capacitățile fundamentale ale omului. Cunoașterea este compozabilă și sumatoare. Ea se revendică din infinitatea unor acte de multe ori
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai evidente, cu atât pot fi degajate fără riscuri demersuri monoconfesionale, cel puțin la Începutul formării religioase, pentru ca mai apoi să se realizeze deschideri către alte confesiuni specifice spațiului comunitar apropiat. Principiile de acțiune ar fi următoarele: respectarea alterității confesionale, cultivarea diferenței spirituale, Încrederea reciprocă, comunicarea și Împărtășirea experienței didactice, unitatea scopului prin diversitatea valorilor și strategiilor, acțiunea În comun. 9.10. E permisă oficierea unei slujbe religioase În școală? Una dintre ipostazele prezenței spiritualității religioase În Învățământ este dată de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al valorii propriilor copii, tot astfel „mintea se alipește prin fire de cuvintele sale (rele)” și i se vor părea „cele mai drăgălașe, mai frumoase, mai Înțelepte”, chiar dacă sunt prostești și Împătimitoare (Sf. Maxim Mărturisitorul). E nevoie să veghem la cultivarea semințelor binelui, iar pe cele ale răului să le Înlăturăm de la Început. Buruienele patimilor apar dacă nu știm cum să ne gestionăm primele impulsuri. Fizionomia Începutului de drum determină tot ceea ce urmează. „Dormim așa cum ne așternem”, spune un proverb autohton
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fostului sau aliat; a urmat o succesiune de erori de viziune diplomatică, ce vor trebui remediate pe parcurs. Tentativele sporadice de reluare a relațiilor româno-ruse au fost anulate de semnale eronate la nivel politic sau abandonate pe parcurs; se continuă cultivarea ideii existenței unui pericol permanent, emanând de la Federația Rusă. Îmi revine, în minte, momentul în care am fost consultat de primul-ministru al României, dl. Petre Roman, cu prilejul unor vizite efectuate, în Iugoslavia și Cehoslovacia, în legătură cu poziția pe care România
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
deținut președinția timp de doi ani (2001-2003), contribuind la întărirea procesului de securitate și stabilitate, a capacității de răspuns la amenințările cu forța, la participarea mai concretă a Statelor la managementul crizelor și conflictelor. Se impune, mai mult ca oricând, cultivarea încrederii între State, stimularea unor fapte oricât de mărunte și, mai ales, a dorinței de a face din Balcani o adevărată zonă a Păcii. Oamenii politici ar trebui să tragă învățăminte din evoluția și documentul final al Conferinței pentru Securitate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
armatele să rămână sub comandă națională, comandantul urmând să aibă doar rolul de coordonare) și altele. Totodată, liderul român a relatat pledoaria ce a făcut-o în favoarea normalizării relațiilor dintre P.C.U.S. și P.C.C., insistând asupra greșelilor săvârșite de partea sovietică. Cultivarea dialogului cu conducătorii chinezi este marcată de invitarea în audiență a ambasadorului Chinei, 28 octombrie 1965, la Emil Bodnăraș. Audiența readuce în dialogul româno-chinez, cu date substanțiale, problema nediseminării nucleare, raportată la inițiativele sovietice și la dezbaterile din ONU, problema
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de luat în considerare. -Traversarea de către România în deceniul al șaptelea al secolului trecut și pe plan intern: economic, social, cultural și chiar politic a unei "perioade faste", de relativă prosperitate și democratizare, în cadrul unei anumite relaxări politice și a cultivării valorilor naționale, după strânsoarea ideologică stalinistă anterioară, situație ce a schimbat, de asemenea, într-o măsură sporită, percepția României în lume. Formarea, pe baza unei selecții vizând cu prioritate și în mare proporție valoarea intelectuală, a unui Corp de diplomați
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cei care au părăsit Junimea, între care N. Petrașcu, Th. Șerbănescu, A. D. Xenopol, Gh. Bengescu-Dabija, au format o nouă societate, al cărei președinte a fost ales D. C. Ollănescu-Ascanio, vechi colaborator al „Convorbirilor literare”. Scopul declarat al noii societăți era cultivarea și răspândirea artei autohtone. Membri ori simpatizanți ai ei au fost reprezentanți ai tuturor artelor: Nicolae Grigorescu, Ion Mirea, George Stephănescu, George Enescu, Ion Mincu, Ion Georgescu ș.a. Asociația a acordat o atenție deosebită literaturii, reușind să întrunească adeziunea celor mai mulți
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Anghel Demetriescu, G. Dem. Teodorescu, H. G. Lecca. Statutul societății prevedea citirea și discutarea operelor scriitorilor români contemporani, popularizarea celor mai valoroase lucrări din literatura română, răspândirea a cât mai numeroase cunoștințe despre istoria culturii naționale, cultivarea memoriei marilor scriitori. Majoritatea membrilor, prețuind aproape ostentativ trecutul, se revendicau din tradiția mișcării de la 1848 și au întreținut un veritabil cult pentru I. Heliade-Rădulescu, C. A. Rosetti și N. Bălcescu. Deși a căutat să-și definească programul prin opoziție
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
trebuie contracarat serios riscul banalizării terorismului și al reducerii reacțiilor societății față de terorism). 3. Teoria fricii care integrează două procese-efecte: a) procesul de incubație (instalarea progresivă a sentimentului de teamă și de insecuritate, care poate deveni paralizant) și b) fenomenul „cultivării” (G. Gerbner) având ca rezultat confundarea „realității lumii” cu „realitatea mediatică” îmbibată de violență - supraestimarea violenței reale (Rémy Riffel, Sociologie des médias, Ellipses, Paris, 2001, p. 139). Studiul Centrului nostru de la Universitatea din București în mediul liceenilor adolescenți din București
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
presupoziția că ei devin insensibili la violență (cercetări mai aprofundate ar putea aduce precizări și în această chestiune). Figura 1. Cu ce sentimente priviți scenele de violență din filme și alte emisiuni TV? Teza incubației culturale - altă expresie a teoriei cultivării a lui G. Gerbner - se referă la impactul programelor TV asupra formării modului în care tinerii își reprezintă lumea, inclusiv în materie de violență. Teza pornește de la o realitate contemporană indubitabilă - rolul masiv al televiziunii, al consumului televizual în formarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deloc importantă pentru ei. Există, desigur, și un procent de 30% pentru care televiziunea are o importanță redusă. În al treilea rând, compartiv cu școala și familia, televiziunea este principalul arhitect al tablei de valori ale elevilor, mai ales prin cultivarea în prim-planul sistemului lor de valori a celor mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
absolut al structurării modelului valoric al elevilor. Astfel, valori fundamentale ca adevărul și respectul (compasiunea, generozitatea), prin excelență valori etico-morale, sunt considerate ca fiind învățate de la familie, în proporție de 65%, respectiv 79%. Școala deține încă o influență semnificativă în cultivarea unor valori civice și socio-profesionale ca: libertatea de expresie (49%), creativitatea (67%), competența (71%), comportamentul activ (47%), cultura civica (83%), spiritul de competiție (60%), formarea culturală (82%), patriotismul (53%). Comparativ cu școala și cu familia, televiziunea își exercită influența și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
reală și de posibilitatea de a fi transformat într-o victimă; desensibilizarea (indiferența) față de actele de violență și de victimele acestora; acceptarea violenței în viața reală (mergând, uneori, până la creșterea apetitului pentru violență în viața reală). Violența TV în „analiza cultivării” Unul dintre studiile cu o mare influență în cercetarea comunicării de masă și în ceea ce privește evaluarea violenței din programele TV și a impactului său, deși controversat, este cel coordonat de profesorul George Gerbner și desfășurat, sub auspiciile centrului Annenberg School of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]