139,341 matches
-
universitară, în elaborarea și coordonarea Dicționarului de Artă, unica lucrare de acest fel apărută la noi pînă în acest moment, și în regîndirea Galeriei naționale a Muzeului Național de Artă, ea a făcut o demonstrație spectaculoasă de vitalitate biologică și culturală. Iar această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela că a reușit să-și extindă semnificativ aria de manifestare. Cele două cărți de memorialistică pe
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
respire mai relaxat și chiar să se plimbe nestingherite prin locuri îndepărtate și apăsate de o vagă melancolie. Mai mult decît în cărțile de specialitate, în textele memorialistice poate fi lesne observată solida formație umanistă a autoarei și largul orizont cultural în care s-a construit personalitatea cercetătorilor din generația din care și ea face parte și pe care o reprezintă în mod exemplar. Prezența ei firească în actualitatea culturală și artistică românească, dar și interesul constant pentru tot ce se
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
fi lesne observată solida formație umanistă a autoarei și largul orizont cultural în care s-a construit personalitatea cercetătorilor din generația din care și ea face parte și pe care o reprezintă în mod exemplar. Prezența ei firească în actualitatea culturală și artistică românească, dar și interesul constant pentru tot ce se petrece în fenomenul artistic european, și nu numai, nu putea să rămînă neobservată și de la distanță. Ea a fost răsplătită chiar de către Consiliul Europei cu titlul de Femeia europeană
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
fără îndoială, unul dintre cei mai cultivați prozatori români din literatura română a ultimelor decenii. Memorii din cînd în cînd, primul volum dintr-o proiectată serie confesivă, este o carte impecabilă din punct de vedere stilistic. Ea dă măsura rafinamentului cultural al unui intelectual crescut la școala valorilor interbelice, pentru care literatura este mai mult decît o artă, un mod de existență. Constantin Țoiu, Memorii din cînd în cînd, Editura Cartea Românească, București, 2003, 380 pag., 100 000 lei.
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
Saviana Diamandi Personajele acțiunii, pe care o vom aduce în prim-plan, sunt personalități bine conturate, nu de puține ori chiar personaje-cheie, reprezentative cultural, supuse, și ele, în plină maturitate unei schimbări, pe care, articulând spațiul vizat spre un câmp comportamental, am numi-o, de această dată, mai degrabă, o schimbare de morală, de etică, și de ce nu - o schimbare de Lebensanschauung, fără să
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
nou al schimbării, eliberat din rigide angrenări social-culturale. Spre limpezirea cititorului și întru stabilirea unei relații directe, vom începe să numim decorul și personajele inițiale: doi arheologi și un muzicolog - doi bărbați și o femeie, de vârste diferite, cu trecuturi culturale și chiar politice diferite - se încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă de personalitate juridică și prin alcătuirea ei comică din cinci posturi
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
poată acoperi direct, prin constituirea de filiale în țară, cerințele zonale ale cercetării de teren. Singura dificultate întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea dintre politic și culturalul sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din cei de calitate mediocră, cultural vorbind, dar, ce e drept, învârtitori de bani, și oricum agreați de comuniștii naționaliști, iar, în virtutea acestor două direcții, compromis și din perspective
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
întâmpinată cu adevărat este legată de obiectul cercetării: un domeniu aproape compromis de vechea gândire comunist-naționalistă, bine antrenată în împletirea dintre politic și culturalul sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din cei de calitate mediocră, cultural vorbind, dar, ce e drept, învârtitori de bani, și oricum agreați de comuniștii naționaliști, iar, în virtutea acestor două direcții, compromis și din perspective științifice, cu oameni de știință îngenunchiați de tentații și cu diletanți cărora li se ușurează mult accesul
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
fără discernământ. Iar combinația dintre obediență și lipsa exercițiului într-ale spiritului nu poate deschide calea spre înduhovnicire, ci doar spre o răzvrătire, manifestată printr-un paroxism al distrugerii. Cine a luat-o pe calea distrugerii tradiției - biserică, sat, valori culturale, oameni - , indiferent dacă a crezut sau nu în aceste torturi ale spiritului unui popor, dar a fost în vigoarea vârstei lucrător activ, nu se mai poate situa decât în postura celui căruia i se mai dă o șansă, în virtutea altor
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
cerințele apusului european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați de cercetarea europeană, devansând alți pași de dans. Nu cunoaștem jocul de cărți la care au participat atîția învârtitori ai vieții culturale, educaționale, științifice. Știm doar că le-a fost la îndemână să readucă în matca inițială, de dinainte de iarna lui ’90, tot ce se supusese unei transformări, unei schimbări (în spiritul de restaurație, oare?). Iar omul, care trebuia să ducă la
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care tema, mascată în variațiunea ei, se poate lăfăi cu frivolitate nestingherită. Într-o țară săracă în toate cele
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
nu găsești ceva interesant, ceva de subliniat, ceva ce ar trebui, neapărat, citat. (Am rămas, “în consecință”, cu un teanc de foi pe care mi-am extras “citatele obligatorii”!). Pentru “intelectualul român” încă recalcitrant la o anumită idee de altitudine culturală a cinematografului, cartea poate funcționa ca un șoc revelator. Pentru studenții la teatru, e o carte care ar trebui citită cu lupa; dacă talentul nu e molipsitor (deși cred că uneori e), poate e molipsitoare acea forță de a trage
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
sunt consemnate cu recea decizie a obiectivității stricte, cu lapidaritatea moștenită din Agendele tatălui, ambele, prin marea lor întindere în timp și chiar prin modul în care se continuă, în spirit, în stil, ca formulă, alcătuind o istorie a vieții culturale românești pe mai multe generații și, prin reflex, a vieții politice, de-a lungul a trei orânduiri. Cu adaosul unei feminități supusă emoționalității, loviturilor faptului curent, întorsăturilor soartei, într-o existență de o mare intensitate factuală și debitoare a două
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
zile ale anului 1993, Monica Lovinescu își punea întrebarea: „Ora va fi a compromisului? Înțeleg, desigur, dar îmi displace profund. Pentru prima oară mi se pare un privilegiu de a nu fi obligată la comentariul săptămânal și radiofonic, chiar dacă era cultural. Pentru că îmi pot oferi astfel mai departe - și mai departe - luxul intransigenței.” Prea scump pentru noii achizitori de ferme, vile, mașini cu fotoliile îmbrăcate în piele naturală și bordul din lemn de eucalipt, siguri pe ei și pe viitorul lor
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să zicem, Adrian Păunescu și emisiunea lui televizată la kilogram, sub cuvînt că tirajul Literelor sau al altor publicații culturale nu poate concura numărul telespectatorilor lui A. P. Altfel zis, scriem pentru noi, ca să ne convingem pe noi cei deja convinși, susține N. S. Replica pe care o dă revista tîrgovișteană este de bun-simț: nu putem ignora asemenea fenomene negative, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
este de bun-simț: nu putem ignora asemenea fenomene negative, nu le putem trece sub tăcere doar pentru că fanii lui A. P. nu ne citesc. Așa este! În definitiv niciodată, nici azi, nici între războaie, nici pe vremea lui Eminescu, tirajul publicațiilor culturale și uneori acela al ziarelor nu era fabulos. Convorbirile literare au debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie) de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care scria Eminescu avea sub 1000 (una mie) de exemplare. Și chiar dacă nu existau televiziuni, opinia publică informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și comod. * În Observator cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și comod. * În Observator cultural nr. 203 (13-19 ianuare 2004), dl I. B. Lefter face un minuțios și util bilanț literar la răscrucea anilor. Nu lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
românești în general, înclinația pentru construcțiile de proporții umane, cu un echilibru al volumelor moștenit în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia culturală. Orașul nu înseamnă numai monumentele sale, ci și locuitorii săi. Există în carte descrieri evocatoare ale farmecului multor interioare din București, ale spațiului privat impregnat de amintiri. Sub regimul totalitar, spațiul privat s-a delimitat adesea de cel public ca
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
a existenței și evoluției burgheziei românești: “A răspunde că România este lipsită de burghezie în acești ani 20 este un mod de a refuza să accepți caracterul cosmopolit al acestui grup social, precum și caracterul cosmopolit al capitalei” (p.168). Produsele culturale ale burgheziei, arhitectura modernă a lui Horia Creangă și Marcel Iancu, avangarda dar și extremismul de dreapta sunt în atenția autoarei care evocă civilizația bucureșteană din perioada interbelică cu o înțelegere profundă. În același timp o “Kulturgeschichte” a orașului pentru
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
Cronicar Secretul lui Mihai Pascu Reproducem din Observator cultural nr. 198 (9-15 dec. 2003) o evocare a lui Mihai Pascu, fostul nostru coleg de redacție, prilejuită, vai, de moartea lui. Evocarea e semnată I(on) B(ogdan) L(efter): “S-a stins din viață Mihai Pascu, secretar de redacție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații cu mari pretenții culturale, deși disimula un cititor compentent și pasionat (era absolvent de istorie). Comunicînd minimal, reușea - totuși - să-ți transmită că te urmărește, te înțelege, te prețuiește. Sub aparența de taciturn, de distanță rezervată, se ascundea un suflet mare și generos. Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
nu se plîngea. Rămăsese la fel de discret și de devotat muncii lui de plan secund, complet anonime, dacă s-ar fi putut. Pînă la urmă, boala l-a răpus. Rămîne imaginea unuia dintre oamenii de presă care au marcat istoria gazetăriei culturale românești de după 1965. Și amintirea zîmbetului blînd, de bunic taciturn, sentimental în fond; parcă și puțintel trist - dar ăsta era un secret ascuns în sufletul lui mare... (I.B.L.)” * Și Convorbirile literare reproduc (în numărul pe noiembrie 2003) un fragment din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
se petrecea în 1978. Câțiva ani mai târziu, am intrat în colimatorul lui Eugen Florescu, tartorul comunist exilat la Timișoara. Dar și al securiștilor locali, atunci când s-a întâmplat ca numele să-mi fie citat, cu oarecare frecvență, în emisiunile culturale ale „Europei libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul” actualului senator al Partidului România Mare, M. Ungheanu, și „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” condus de Cristoiu. Despre zecile, poate sutele, de atacuri
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
Tudorel Urian În masiva și foarte incitanta sa carte Lumea criticului (Editura Fundației Culturale Române, 2000), Gabriel Dimisianu a inclus, pe lîngă studiile critice publicate în ultimii ani și o amplă secțiune de portrete și evocări ale unor scriitori din deceniile șase și șapte ale secolului XX, mulți dintre ei uitați astăzi. Dacă despre
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]