1,876 matches
-
trebuie să înlocuim frica cu iubirea și cu credința. Cel care crede în Dumnezeu se eliberează de toate fricile, trăiește în pace și în bucurie. În aceeași ordine de idei, eu unul, consider greșită formularea folosită curent de către preoți la cununie: „se cunună robul lui Dumnezeu Vasile cu roaba lui Dumnezeu Elena”. Noi nu suntem robii, ci suntem fiii lui Dumnezeu. Iar El nu este stăpânul, ci este Tatăl nostru cel iubitor. Mulți sunt de acord că iubirea adevărată e minunată și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe la orele 4:30, fără însă a-i produce mamei un travaliu îndelungat. Venirea mea a bucurat întreaga familie, mai ales că eram primul nepot pe linie paternă, după care aveau să urmeze cinci băieți. La vremea aceea, nașii de cununie ai cuplului aveau privilegiul de a creștina primul născut, mai mult chiar, de a-i da numele de botez. Astfel, eu am preluat numele nanei, doar că tata în ușoara sa dispoziție bachică indusă de venirea mea pe lume, l-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
6, iar eu un „boboc” ce abia începea să-și deschidă petalele interesului universitar. Ne-am reîntâlnit la Pașcani și pe această alchimie a sufletelor noastre, uneori nebănuit de tainică, am legat o relație puternică pecetluită de „Sfintele Taine” ale cununiei și botezului. Așa a devenit doamna doctor „nana noastră dragă.” Dincolo de acel numitor comun care capacitează statutul de medic, a existat și există în viziunea mea personală, o componentă atitudinală, un gen de amprentă comportamentală cu care am identificat omul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nu-i reușea: să umble la scurgerea timpului. Dacă e normal să nu țin minte ziua în care am purtat pentru prima oară un ceas, n-o să uit în schimb niciodată ziua în care socrul meu a întârziat mult la cununia fiicei sale cu mine, refuzând să-și potrivească, la fel ca noi toți, ceasul după ora de primăvară. Toamna, când am dat limbile ceasului înapoi, socrul meu a conchis, cu aerul mândru al omului care deținea un adevăr suprem: „Ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
București la Roman, în cele două sau trei zile libere de 1 Mai, l-am pus pe primar, un prieten al părinților, să ne cunune civil imediat după ce-a ieșit de la defilare și, în aceeași seară, am făcut o cununie religioasă, cu întreg ceremonialul, în fața patului în care mama își trăia ultimele zile. Curând după aceea, mama a murit. A fost cea mai tragică nuntă care s-ar fi putut închipui. În ce-l privește pe tata, am povestit că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe iobagii români transilvăneni, tocmai pe aceia pe care Măria sa ar fi trebuit să-i ocrotească: «Iobagul care părăsește domeniul, sau care nu se supune ordinelor stăpânului său va răspunde cu capul». CAPITOLUL V Groful Motto: Ca un blestem de cununie Ne stă pierzarea ta-n pervaz Și gheara ta de veci ne scrie Rușinea vieții pe obraz ; Căci n-are iadul vreun balaur Mai rău și mai înfometat, Să ceară sânge-atât și aur, Cât bietul meu pământ ți-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-o generațiilor de după ei, întru pomenirea lor. Iubiți creștini, Să stăm neclintiți în sânul bisericii în care am fost botezați, în care am primit sfânta Împărtășanie, în care ne-au adus părinții de mână, în care prin sfânta Taină a cununiei ne-a fost binecuvântată de Dumnezeu legătura căsătoriei , în jurul căreia odihnesc osemintele strămoșilor răposați în dreapta credință a ortodoxiei, și unde la vremea rânduită se vor întoarce spre veșnică odihnă și rămășițele noastre pământești. Să cercetăm cu credință și cu dragoste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
închei tratatul dedicat gîndacilor de bucătărie. La un moment dat, m-am îndrăgostit brusc de Svetlana (cu care ulterior, precum am spus, aveam să mă căsătoresc), de Răzvan și de prietena lui Corina (cărora aveam să le fiu naș de cununie), de Teo (pe care la un moment dat am vrut să-l înfiez) sau de o șopîrlă, Sally, și de un motan, Otto (cărora le-am dedicat un întreg jurnal - singurul pe care l-am ținut vreodată cu seriozitate și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unic. Am petrecut clipe frumoase împreună. - Cu asemenea prostii te-au influențat golanii pe carei ai tu! - Dacă aș avea pe altcineva aș mai fi cu tine? Gândește-te puțin. Orașul e destul de mic. Mă cunoaște toată lumea. Avem zeci de cununii și botezuri la care au asistat atâtea neamuri lângă noi. M-aș vinde așa de ieftin ca să-mi pun tot orașul pe cap? Bârfitori sunt destui, dar o persoană care să fie concretă și să vină să spună lucrurilor pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se aranjaseră. Afacerile erau prospere. Nicole îl născuse pe DenisGabriel chiar în ziua de Înălțarea Domnului. Veniturile adunate cu 260 migală în străinătate le folosiseră corect, contribuind enorm la creșterea calității vieții lor. Erau mai hotărâți ca niciodată să oficializeze cununia civilă și pe cea religioasă. O făcuseră acolo unde în urmă cu nouă ani de zile se cunoscuseră. Era cuvântul și prețul timpului care merita cu prisosință acest final. Alin era un om cu succes în afaceri. Aborda lucrurile cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
monastic sau mirean, presupunând și o adaptabilitate la nevoile comunității și la regulile acesteia, fără a se depărta însă de caracterul sau sacru și autentic. în ceea ce privește strict tema la care la care ne referim și anume: Elementele liturgice privind taină cununiei în antichitatea păgâna la evrei și la creștinii primelor veacuri, putemn spune mai întâi că aceasta „taină mare” (Efeseni 5,23), este aceea prin mijlocirea căreia se împărtășește în chip special și prin anumite semne văzute harul lui Dumnezeu. Pe parcursul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
revelație, cinstind pe Dumnezeu atât în unitatea esenței Sale cât mai ales in Treimea Persoanelor, astfel în orice act, ritual sau gest liturgic, în speță și la cele cu referire la tema noastră, cum ar fi ritualul inelelor și al cununiilor, precum și altele la care ne vom referi pe parcursul studiului, se arătă sau se indică Treimea Persoanelor. 3. Elemente liturgice privind căsătoria la popoarele antice, la evrei și în epoca primară creștină Că evreu după trup, Mântuitorul a practicat formele cultului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
istoriei, indiferent de poporul în care și-a manifestat existența. în ceea ce privește strict tema la care ne referim, putem spune că deși unele elemente liturgice cum ar fi făgăduința mirilor și punerea inelelor în cadrul ierurgiei logodnei sau unirea mâinilor și așezarea cununiilor peste capetele mirilor în cadrul tainei nunții, precum și alte elemente cultice, se întâlnesc într-o formă sau alta, cu o importanță mai mult sau mai putin însemnată și în alte religii, însă cu toate acestea, totuși nu admitem ideea unei continuități
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o arătau față de zei. Astfel cu prilejul căsătoriei erau oferite sacrificii divinităților protectoare căsniciei de către tatăl miresei iar într-o perioadă mai târzie de către preoți. În cadrul ritualului lor este atestat că gest ritual unirea mâinilor celor doi miri, precum și purtarea cununiilor pe capetele lor. Ele erau săvârșite într-un spațiu familial, iar mai apoi în perioada elenistica căsătoria primește consacrare din partea preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după care tinerii soți primeau instrucțiuni din parte preoteselor. însă momentul principal al căsătoriei nu îl reprezenta unirea mâinilor sau punerea cununiilor, nici macar jerfele aduse zeilor ci greutatea cădea pe ceremonia numită anakalipteria, moment în timpul căruia o femeie ridică valul miresei pentru a o prezență soțului ei. Asupra ceremonialului privind căsătoria la vechii români avem de asemenea informații multiple, datorită numeroaselor mențiuni
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
împreunarea mâinilor drepte ale mirilor denumită generic dexterum junctio, care reprezenta legătură încheiată între un bărbat și o femeie, expresie plastică a trecerii femeii în mâinile bărbatului și modul cel mai simplu de reprezentare al căsătoriei. Mai apoi se puneau cununii de flori peste capetele mirilor, după care urma partea cea mai importantă a căsătoriei formată dintr-un sacrificiu de nuntă sacrificium nupțiale, arătându-se că nuntă s-a încheiat în fața zeilor și cu acordul lor. Pe lângă aceste elemente cultice existau
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
exprimă plinătatea tainei nunții ci ea este o binecuvântare de început, taină nunții dăinuind și mai departe”. De aceea unele elemente liturgice care au fost preluate de creștini mai tarziu cum ar fi binecuvântarea mirilor, unirea mâinilor, ritualuul inelelor, purtarea cununiilor deși au fost încreștinate totuși nu aceste elelmente dau importantă netăgăduita, de taină, a nunții, deoarece concepția creștină primară, puternică și sănătoasă, era următoarea: „Euharistia este cea care dă căsătoriei sensul sau creștin specific, de aceea Tărtulian zice că ea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
7, 39), în rest formă exterioară a nunții era, probabil, ca în tot imperiul român cu exceptia aducerii de jertfe idolilor, aceasta fiind înlocuită, încă de la început cu împărtășirea euharistica a mirilor. Astfel chiar dacă s-a spus uneori că folosirea de cununii în timpul ritualului căsătoriei este în principal o supravețuire a unui riț păgân și o simplă expresie a bucuriei, observăm totuși că Biserică „datotită dimensiunii cosmice a creștinismului nu îndepărtează total aportul arhaic ci îl asumă și îl purifica”. Dealtfel știm
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
într-o perioadă mai târzie după ce au trecut prin sita conștiinței creștine, unele au fost scoase din uzul profan, perzându-și cu totul practicarea anterioară precum și întrebuințarea și simbolismul pe care îl aveau. În acest sens se poate spune că simbolismul cununiilor este sau poate fi și unul biblic, cunună fiind în termenii Noului Testament, veșnică răsplată a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună fiind îndreptată întotdeauna spre Hristos iar mucenicii Lui primind-o cu bucurie, astfel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună fiind îndreptată întotdeauna spre Hristos iar mucenicii Lui primind-o cu bucurie, astfel afirmă Scriptură „fii credincios până la moarte și îți voi da cunună vieții” (Apocalipsa 2,10). Cununia a primit diferite interpretări creștine dintre care cele mai frumoase simbolizează așteptarea Evanghelii lui Hristos, purtarea crucii, intrarea în împărăție, cinstea de a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
10). Cununia a primit diferite interpretări creștine dintre care cele mai frumoase simbolizează așteptarea Evanghelii lui Hristos, purtarea crucii, intrarea în împărăție, cinstea de a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
duc la căsătoria lui Dan M[ihail], căsătorie care va avea loc pe 7 martie; cred că s-au supărat, fiindcă nu mi-au răspuns nimic la scrisoarea în care le spuneam că n-am de gând să le pun cununiile, că n-am de gând să fiu de față. Ah, familia, copilița mea, ce calamitate! nu ți poți închipui ce greu de suportat, ce sufocantă este! [...] [adaos] 1 martie [1948] Adaug următoarele la scrisoarea pe care nu ți-am putut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
are să vină după vești. Înțeleg foarte bine emoția cercului vostru. Le urez din toată inima noroc, bună înțelegere în căsnicie și sper că au să vină să mă vadă la prima lor vizită aici în România. Aștept și alte vești. Cununie cu fast, sau în familie? Civilă, sau religioasă? La Jean de Beauvais, sau la Templu? Știi că de fapt eu nu cunosc numele de familie al Odilei; știu de la Șerban numai că e sora Chris[tianei], din altă căsătorie. Dacă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713, p. 278)"/>. „Dispar cu Încetul [...] perucile la femeile cele măritate - Își Încheie Dimitrie Dan descrierea modului În care Își purtau părul evreii din Bucovina -, care nu-și mai taie părul Înainte de cununie” <endnote id="(126, p. 9)"/>. Gheorghe Panu (Amintiri de la „Junimea” din Iași) descrie și el „strania” apariție a evreilor pe străzile Iașiului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Totul Îi deosebea [pe evrei] de români, și totul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția ca, după „masa de cununie”, nuntașii să danseze „jidovește”, adică să Încingă Hora ovreiască sau Jidoveasca ori Jidăncuța <endnote id="(99, p. 318 ; 32, p. 588)"/>. Stelian Dumistrăcel crede că astfel de nume de dansuri, „ce se prezintă sub formă diminutivală (Jidofcuța, Ovreicuța mânioasă...), sporesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]